620 matches
-
lui Dan Simonescu trimise mai tânărului său discipol, Mihail M. Robea (n. 1928), profesor, istoric literar și folclorist, care în studiile, cercetările și cărțile sale a aplicat, inteligent și cu rezultate excepționale, modalitățile de investigare specifice localismului creator teoretizat de esteticianul Alexandru Dima. Folcloristul și istoricul literar Mihail M. Robea a cercetat cu o stăruitoare pasiune zona Argeșului și a Muscelului timp de șase decenii, publicând un însemnat număr de articole, studii și cărți care îi conferă un loc inconfundabil și
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
Ion Chinezu, Ion Vlasiu, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Al. Dima, N.I. Popa, Demostene Botez, Dumitru Păcurariu, Al. Piru, Constantin Ciopraga și mulți alții. O epistolă incitantă și, totodată, edificatoare e cea pe care o expediază lui Gheorghe Achiței (1931-2011), arhicunoscut estetician și critic de artă, redactor un timp la revista „Luceafărul”, pe când o conducea Eugen Barbu. În urma unei recenzii, datorată lui Ovidiu Papadima, în întregime negativă, la cartea sa, Eminescu și Schopenhauer 1, Liviu Rusu trimite revistei „Luceafărul” o amplă și
Întregiri la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4547_a_5872]
-
acceptat, cu condiția de a i se asigura un post de profesor de estetică la Universitatea din București. Nu cunosc continuarea, dar Servien nu a mai revenit în România. La opera lui Servien s-au referit în mod elogios un estetician ca B. Croce, un poet ca Paul Valéry, un fizician ca Dirac. Multe dintre cărțile de poetică îl menționează ca un precursor al unor idei actuale (a se vedea, de exemplu, Rhétorique de la poésie, publicată în 1976 de Grupul M
Centenar Pius Servien by Solomon Marcus () [Corola-journal/Imaginative/14905_a_16230]
-
Val Gheorghiu, de curînd reîntors din Bermude. Și toți revendicînd cea mai frumoasă temă literară: însăși marginalitatea lor, fecundă, aducătoare, iată, de noroc. Și mai era ceva, acolo: farmecul, pur și simplu. Categoria frumosului, atît de disputată de filosofi și esteticieni, a creat o alta, în literatură, pe care criticii literari au semnalat-o, în secolul XIX, la "veselul" Alecsandri și la "tristul" Eminescu, dar despre care nici filosofii, nici esteticienii și, cu atît mai puțin, teoreticienii discursului literar n-au
Cică niște marginali... by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15024_a_16349]
-
și simplu. Categoria frumosului, atît de disputată de filosofi și esteticieni, a creat o alta, în literatură, pe care criticii literari au semnalat-o, în secolul XIX, la "veselul" Alecsandri și la "tristul" Eminescu, dar despre care nici filosofii, nici esteticienii și, cu atît mai puțin, teoreticienii discursului literar n-au produs vreun studiu "canonic": farmecul. Farmecul (re)iese din frumos, dar se adresează mult mai mult omenescului (categoriile estetice, și "frumosul" printre ele, sînt oarecum neutre, abstracte, îl activează, făcînd
Cică niște marginali... by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15024_a_16349]
-
ar fi putut construi un punct de acord". Și chiar îi întinde o mînă confraternă celui alunecat în dificultate: , Cu atît mai mult folos cu cît exigențelor de gravitate, de compasiune și de coparticipare la suferință ale lui Vasile Baghiu esteticienii le dau dinainte dreptate și cîștig de cauză". Nu șovăie a-i recomanda cîrja unei opinii ilustre: Nu ne-a spus oare însuși Tudoar Vianu că Ťnumai prezența unui subton dureros conferă unei opere de artă viațăť și că o
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
obligat să-și onoreze catedră, în fața elevilor și studenților”. Se știe că un critic, după exigenta lui Călinescu, trebuie să rateze cât mai multe genuri literare, dar nici nu trebuie să fie cizmar, după spusă bătrânului Hegel referindu-se la estetician, ca să știe unde-l strânge cizma. Marian Barbu poartă dimensiunea poematicului în structura făptuirilor sale, fie ale prozei, fie ale reflecției critice, în pofida despărțirilor de gen, ce par și se doresc radicale. Ea îi stă retrasă într-un orizont privilegiat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
altminteri, a mai fost făcută cu mijloace tradiționale. Dar nu-l tentează pe exeget nici să repete experiența de a se așeza pe poziția unui "Dragomirescu-estetician" sau a unui "Dragomirescu-filosof", din simplul motiv că "înainte de a fi filosof sau chiar estetician, Mihail Dragomirescu era critic" (p. 15 în teză). Nu se va ocupa de "sistemul filosofic și estetic" al lui M. Dragomirescu, cum procedase încă din 1974 Dumitru Matei, predecesorul său, față de care (în teză) se diferențiază de fiecare dată polemic
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
Instrucțiunii (1918-1919; 1922-1926; 1927-1928 și 1933-1937) din partea Partidului Liberal. 5. I.G. Duca (1879-1933), jurist, publicist și om politic. Ideolog al mișcării liberale. A fost cel mai tânăr ministru al Instrucțiunii și Cultelor. 6. Henri Focillon (1881-1943), istoric de artă și estetician. Profesor la Sorbona. Autor al unor contribuții fundamentale de istoria artei. A scris și publicat articole și studii despre artiștii români și arta din România.
Oreste Tafrali și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3605_a_4930]
-
slovaci, trăitori pe meleagurile vestice ale țării. Volumul recent, Lecturi - Cărți - Zile, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2012, rămâne în zona preocupărilor consacrate ale lui Alexandru Ruja. Sumarul reține portrete ori sinteze (v. cap. E. Lovinescu - ciclul junimist; Victor Iancu - estetician, critic, publicist; Aron Cotruș și relațiile culturale româno-poloneze; Eugen Dorcescu- Elegiile de la Bad Hofgastein; Expresionismul poetic (Ioan Alexandru); Recitindu-l pe Sorin Titel: gânduri răzlețe etc.), abordări ale literaturii române din unghi diacronic (O teză de doctorat din vechime - Valeriu
ZILE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358220_a_359549]
-
târziu, în Spania, Aron Cotruș a trăit în mijlocul mișcării culturale moderne din veacul al douăzecelea, a cunoscut din interior aceste orientări” (p. 106). Cartea ne oferă și câteva portrete, creionate în linii aproape clasice: “Victor Iancu a fost unul dintre esteticienii și comparatiștii de seamă din România, cu drumul afirmării întrerupt și distorsionat de multele întâmplări nefaste ale istoriei” (p.39); “Pentru Eugen Dorcescu experiența existențială se convertește mereu într-o poezie de adâncă meditație asupra condiției umane în ipostaza individuală
ZILE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358220_a_359549]
-
1834 și 1842, prin care sătenii au dobândit dreptul condiționat de a se strămuta la orașe; acest drept a fost anulat în 1843 de următorul domn, Gheorghe Bibescu. DIMITRIE GUSTI Se împlinește jumătate de secol de la decesul sociologului, filosofului și esteticianului Dimitrie Gusti. Născut la Iași în 1880, a studiat la Iași, Berlin și Leipzig. A desfășurat o bogată activitate universitară la Iași și București. A fondat și condus Asociația pentru știința și reforma socială (1919-1921), Institutul Social Român (1921-1939, 1944-1948
Agenda2005-44-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284377_a_285706]
-
memorie clipele petrecute în clasa specială, înființată în anul 1932, în Palatul Regal din Capitală, alături de Marele Voievod de Alba Iulia, cum îl numise tatăl, Regele Carol II, pe fiul său, prințul moștenitor Mihai... La sugestia eminentului sociolog, filozof și estetician Dimitrie Gusti, după ce acesta se consultase cu regele, se constituise o singură clasă specială, care urma să cuprindă copii din toate regiunile țării, din toate categoriile sociale, de toate etniile și confesiunile. Elevii palatini „Am fost ales alături de alți opt
Agenda2005-27-05-senzational 3 () [Corola-journal/Journalistic/283902_a_285231]
-
peste 200 de lucrări publicate). Din 1963 a fost membru titular al Academiei Române, al cărei președinte a fost în 1976 și 1977 (an în care a decedat). DUMINICĂ, 13 FEBRUARIE DIMITRIE GUSTI În 1880 s-a născut sociologul, filosoful și esteticianul Dimitrie Gusti. A fost profesor la universitățile din Iași și București, ministru al învățământului, membru al Academiei Române (al cărei președinte a fost între 1944 și 1946), membru al mai multor academii, societăți și institute de sociologie de peste hotare. A întemeiat
Agenda2005-07-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283394_a_284723]
-
firavi. Avea o față prelungă, cu bărbia proeminentă, deasupra căreia gura i se arcuia într-un zâmbet discret. Părul, ușor ondulat, i se retrăsese la colțurile frunții, dându-i personajului o alură de om înțelept, ceea ce și era, de fapt. Estetician de formație și critic de artă, ajunsese pe la sfârșitul anilor ’50, deci cu puțin timp înainte de a deveni și eu student, la catedra de literatură universală și comparată condusă de Victor Iancu cu care, am aflat mai târziu, fusese coleg
ŞĂGALNICUL DELIU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383138_a_384467]
-
Țene Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Eseu de Al.Florin ȚENE Alianța discretă și fecundă dintre Poezie și Filosofie Relațiile între Poezie și Filosofie îi preocupă foarte mult pe filosofi, poeți și pe esteticieni, încercând să descopere aderențele ori inaderențele organice pe care le trezesc cele două, poezia ca artă și filosofia ca știință, răsunetul lăuntric oricât de îndepărtat ale acestora. Tudor Vianu în “Filosofie și poezie “, prima ediție din 1937, scria: “ ... Evident, ca
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364559_a_365888]
-
ce mi-a dăruit viața. Când va sosi vremea să-mi iau rămas bun, acest adevăr nu se va ofili el va nega Moartea. 28 noiembrie 1940 *** Fragment din prefața „Soarelui din prima zi” Amita Bhose: „Poet, filosof, romancier, eseist, estetician, dramaturg, actor, regizor, cântăreț, muzician, coregraf, pedagog și pictor, Rabindranath Tagore a dat lumii tot ce este frumos în lume. Bogata sa activitate de peste 60 de ani n-a fost decât o sinteză a marilor valori culturale și spirituale ale
SOARELE DIN PRIMA ZI ŞI DAN PURIC de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362425_a_363754]
-
scriau orice numai să câștige bani din subiecte țări, chiar dacă multe nu aveau niciun temei real. Bărbatul trecu prin holul imens, oprindu-se o clipă în fața oglinzii. Trecându-și degetele prin par și-a admirat chipul. "Bună treaba a făcut esteticianul". Un maestru, cum îi plăcea lui să spună. Avea un chip nou. Nimeni nu-l va recunoaște. *** Radia de bucurie. Reportajul a fost un succes. Toate camerele de luat vederi și blitzurile făceau front comun împotriva senatorului acuzat de corupție
ENIGMA (PARTEA I) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364174_a_365503]
-
rolul de crai de Curtea-Veche, el mulțumindu-se, într-un registru al ironiei subtile, în a fi...Pena Corcodușa?! Dacă vreți, echivalentul premiului de la Luceafărul a fost acel „coup de foudre” poetic, în care a descoperit în eruditul poet și estetician Octavian Mihalcea („acest Erasm de Drumul Taberei”; pare caterincă amicală, dar enunțul este extrem de adevărat) un „siamez” al gustului și adâncimii lirice. Turcea, Mazilescu și Dimov pe care Mihalcea îi adora fuseseră prieteni la cataramă cu Brăilița. Din acel moment
CONSTANTIN ARDELEANU DESPRE MIRCEA BRĂILIŢA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368267_a_369596]
-
cânți pe scenă marșuri, texte îndoielnice. Spunea Andrei Pleșu foarte bine: Emil Cioran n-a devenit mare român că s-a dus la Paris și a zis că este român, el a devenit mare român pentru că a ajuns un mare estetician în Franța. Da' sigur că-i o prostie să auzi un vers și gata... Dacă-i vorba de Miorița, au fost atâtea explicații și interpretări despre ea. Atâta or purtat oaia asta că deja ne-or înnebunit pe toți. Să
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
și puterea sa de prelucrare si creație, impunîndu-se în numeroase domenii de activitate intelectuală. Pe lângă omul politic, se poate vorbi cu justificată îndreptățire și de filozoful și pedagogul Bărnuțiu, de juristul, istoricul și economistul cu largi orizonturi și chiar de esteticianul preocupat de orientarea literaturii si artelor românești. Bărnuțiu a introdus predarea filozofiei în limba română în Transilvania (1839) si s-a pronunțat pentru o gîndire eliberată de tutela teologiei. A predat totodată cursuri de psihologie! pedagogie și drept, fiind un
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]
-
1847, într-o modestă căsuță din mahalaua Păcurari-Iași, într-o familie “împovărată cu șase copii,” una din cele mai strălucite figuri ale științei și geniului românesc, marele savant și istoric ALEXANDRU DIMITRIE XENOPOL, lăsa posterității o biobibliografie impresionantă: - istoric, filosof, estetician, literat, publicist, sociolog, pedagog, economist, om politic și magistrat; - discipol al lui Titu Maiorescu și profesor al lui Nicolae Iorga; - profesor la Institutul Academic, la Universitatea și Institutul Humpel din Iași; - doctor în drept (la Universitatea din Berlin) și în
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (A. D. XENOPOL) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367239_a_368568]
-
seară este o povestire în redare epică de excepție atât ca decurgere structurală dar mai ales ca reprezentativitate în definirea conceptului operațional în tematica fantasticului abordată de scriitoarea Elisabeta Iosif. Concluziv, realizarea scriitoricească pentru aceste povestiri se interpretează în afirmația esteticianului Lucian Strochi definind categoria literară a fantasticului: „Fiu al imaginarului, fantasticul satisface nevoia noastră de mister, nevoia noastră de a reașeza lucrurile în univers în funcție de sensibilitatea și subiectivitatea noastră, revolta noastră anistorică.” Salut apariția volumului Globul de cristal al scriitoarei
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
Țene Publicat în: Ediția nr. 375 din 10 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Eseu de Al.Florin ȚENE Alianța discretă și fecundă dintre Poezie și Filosofie Relațiile între Poezie și Filosofie îi preocupă foarte mult pe filosofi, poeți și pe esteticieni, încercând să descopere aderențele ori inaderențele organice pe care le trezesc cele două, poezia ca artă și filosofia ca știință, răsunetul lăuntric oricât de îndepărtat ale acestora. Tudor Vianu în “Filosofie și poezie “, prima ediție din 1937, scria: “ ... Evident, ca
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361909_a_363238]
-
al cercetării, împreunând în gând și faptă, competență, zel bibliografic, acribie, consecvență afectivă și, pe deasupra, conștiința nevoii de a construi sinteze". În lumea literară și științifică, respectiv în cele mai variate cercuri intelectuale, romancierul, istoricul și criticul literar, filosoful culturii, esteticianul și criticul de artă Mihail Diaconescu este perceput ca unul dintre cei mai activi apologeți ai Ortodoxiei. Parcurgând "noile contribuții bibliografice" ale domnului Ilie Barangă, se poate ușor constata faptul că volumele semnate de Mihail Diaconescu au fost comentate de-
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]