1,259 matches
-
membru în conducerea și primirea deciziilor în baza votului majorității”. În acest sens se vorbește despre partidele politice, sindicate, întreprinderi și chiar democrația familială. În sens larg democrația poate exista oriunde, acolo unde este organizare, putere și conducere. De interpretarea etimologica a democrației șunt legate și următoarele înțelesuri. Al treilea înțeles analizează democrația că bazată pe un sistem de valori bine determinat: „idealul organizării societății în corespundere cu concepțiile ei despre lume”. În șirul din care este compus sistemul de valori
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
în această postură și-a petrecut ultimii ani ai vieții în această reședință, pe care izvoarele contemporane o desemnau fără ambiguitate ca "vilă". Deci nu există nicio mărturie că monumentul ar fi servit drept "palatium" (termen latinesc care este originea etimologică a cuvântului „palat”), adică edificiu conceput simultan pentru a cuprinde reședința privată imperială și pentru desfășurarea complexului ceremonial aulic care caracteriza puteria imperială în Antichitatea târzie. Totuși, primii arhitecți și arheologi care au dedicat studii ample Splitului îi recunosc caracteristicile
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
Începuturile așezării și sursa precisă a numelui său nu este cunoscută. Ea nu este menționată în Vechiul Testament, dar în schimb, figurează în Talmudul babilonean (Heifa, Hefa "חיפא", "חיפה", "חפה" Bava Batra 12, 1). Asupra semnificației denumirii există mai multe ipoteze etimologice: rădăcina ebraică ח.פ .ה. „h f h” însemnând „a acoperi, a ascunde”, poate referitoare la Muntele Carmel care acoperă orașul; ori cuvântul ebraic hof חוף „țărm” sau cuvintele „hof yafe” חוף יפה „țărm frumos”. Creștinii, în vremea cruciadelor, au
Haifa () [Corola-website/Science/300200_a_301529]
-
studiază limba română, relațiile lingvistice româno-germane, chestiuni de etnonimie, de etimologie, precum și de evoluție a aspectului literar al limbii române. Este coautor al unor prestigioase ediții de text, pentru care a elaborat studii lingvistice amănunțite, s-a îngrijit de componenta etimologică a mai multor dicționare și a elaborat cîteva studii fundamentale asupra limbii din opera marilor clasici români. Pe lîngă cuprinderea de care a dat dovadă în abordarea temelor de lingvistică diacronică, a înțeles că studierea reală a istoriei limbii române
Vasile Arvinte () [Corola-website/Science/306936_a_308265]
-
de limba albaneză, cel puțin aproximativ 160 de lexeme) și adstratul slav. Repartizarea vocabularului de proveniență din cele trei straturi este reflectată în vocabularul limbii române moderne în felul următor, potrivit unei statistici anterioare, făcută de lingvistul Dimitrie Macrea: compoziția etimologică a 49.642 de cuvinte și variante înregistrate în DLRM (Dicționarul limbii romîne moderne, publicat în 1958) este clasificabilă în 76 de grupe, dintre care numai 14 depășesc procentajul de 1%. Vocabularul principalelor grupuri lexicale: latine 20,02%, slave vechi
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
agramatismele unor personaje interpretate, printre alții, „de performerii prostului-gust insolent și ai bădărăniei deșănțate, Oreste și Mircea Badea”. Filmul este catalogat a fi "„o „anticomedie”, integral ratată prin gafa subculturală de a crede că poate face o crazy-comedy în sensul etimologic al sintagmei, recte divulgând în ultima secvență că totul n-a fost decât elucubrația unor bolnavi mintal dintr-un „sanatoriu de lux”, pe tema tezaurului romanesc (ne)recuperat de la Moscova”". Regizorul Mihnea Columbeanu l-a catalogat ca fiind un film
Milionari de weekend () [Corola-website/Science/326185_a_327514]
-
unui sponsor pe tricourile echipei de baschet. Secțiunea de baschet este sponsorizată de către compania de asigurări elvețiană Winterthur Group—o sponsorizare unică pentru Barça, cum această companie a fost fondată în Winterthur, locul de naștere a lui Joan Gamper. Înțelesul etimologic al acestui cuvânt derivă din "cul" care literal înseamnă "fund" în catalană (pronunțat /kuˈles/). O traducere aproximativă a acestui termen ar fi "funduri". Departe de a fi ofensiv sau jignitor pentru fanii lui Barça, acest termen a fost creat la
FC Barcelona () [Corola-website/Science/299667_a_300996]
-
cauza moartea cuiva” (rădăcina "Nek-" s-a transmis, în limba română, în verbul "a îneca" [în+neca], care este moștenit din latină: "neco", "necare": „a ucide”, "a omorî".) Derivarea acestei rădăcini cu privativul in- a dat astfel "innocentia", cu semnificația etimologică „nevătămător”, „nedăunător”, cu alte cuvinte: „care nu produce moartea cuiva”. Inocența poate implica, de asemenea, o mai mică experiență în relațiile sociale. În contrast cu "ignoranța", este în general văzută ca un rezultat pozitiv pe termen lung, conotația o viziune optimistă asupra
Inocență () [Corola-website/Science/337625_a_338954]
-
împrejurimi. Locul unde s-a stabilit acesta a fost denumit „Câinii lui Ene”, apoi „Câinii Ene”, de la care s-a modificat în Câineni. Însă J.A. Candrea, în lucrarea sa „Introducere în studiul toponomiei" București 1927-1928, pag. 178, dă explicația etimologică a localității „Câinenii originari din localitatea Câine". El consideră că, la origine, Câinenii de Argeș și Câinenii de Vâlcea au fost un singur sat care se numea Câine, numit mai tarziu Câinenii. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Câineni
Comuna Câineni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301996_a_303325]
-
le"”, „"la"”, „"leș"”, „"du"”, ..., fuzioneză cu substantivul determinat, uneori pronuțându-se trunchiat. Câteva exemple: Creola haitiana posedă 10 timpuri verbale, care provin toate din diverse dialecte franceze. Secțiunea următoare da sensul fiecărui timp în franceză; ea examinează, de asemenea, originile lor etimologice. Verbul «"Pale"»<fr."parler" "a vorbi" va fi utilizat ca exemplu. «"Pale"» provine din fr. "parler", care, la rândul său, provine din cuvântul latinesc «"fabulare"». Consoanele [l] și [r] sunt amândouă lichide; anumite limbi, ca de exemplu coreeană, nu fac
Limba creolă haitiană () [Corola-website/Science/311873_a_313202]
-
între cele două sunete. Juxtapunerea celor două consoane lichide (cum este cazul în cuvântul «parler»), face destul de posibila o eliziune, eliminarea uneia dintre ele. Creola haitiana a pierdut și [-r] final al verbului «parler», poate pentru că, din punct de vedere etimologic, sunetul [é] (-er) nu este prea îndepărtat de sunetul [e,].
Limba creolă haitiană () [Corola-website/Science/311873_a_313202]
-
din șase cuvinte latine heterofone, care au dat în alte limbi romanice tot șase cuvinte heterofone: > "saint" „sfânt”, > "sein" „sân”, > "sain" „sănătos”, > "ceint" „încins”, > "cinq" „cinci”, > "seing" „semn”, toate pronunțate [sɛ̃]. De altfel, aceasta este una din cauzele caracterului etimologic predominant al ortografiei franceze, dat fiind că s-a simțit nevoia de a diferenția măcar în scris omonimele. De aceea, în general, omonimele nu sunt și omografe, dar sunt și din acestea, de exemplu "pêche" „piersică” și "pêche" „pescuit”.
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
de plante sunt destul de numeroase, dar au o valoare lingvistică redusă, deoarece: Totuși Russu consideră că ele provin de la populația dacă din nordul Dunării, și anume din Dacia Romană și include cel puțin 10-15 dintre aceste denumiri în repertoriul lexical etimologic traco-dac (respectiv explicabile „total sau în parte, cu siguranță sau cu oarecare probabilitate, prin etimologii ce prezintă trăsături fonetice 'satem' traco-dace și un oarecare sens” ("L. t.-d.", ed. a II-a, 1967, p. 47)) din lucrarea "Limba traco-dacilor" (pp.
Denumiri dacice de plante medicinale () [Corola-website/Science/302479_a_303808]
-
ierte păcatele și să fie bun cu el. Religia islamică interzice rugăciunea la Muhammmed, la alți profeți sau îngeri. Musulmanul se roagă doar la Dumnezeu. În afară celor cinci rugăciuni obligatorii, musulmanul poate să facă și alte rugăciuni opționale. Sensul etimologic al cuvântului este curățenie, purificare și a lăuda, a se înfrumuseța. Dania este un impozit perceput musulmanilor înstăriți și oferit persoanelor sărace. Dania rituală are o destinație precisă, așa cumse menționează în Coran: "Milosteniile - din danie- sunt numai pentru săraci
Stâlpii islamului () [Corola-website/Science/312611_a_313940]
-
ușor de folosit în practică decît ortografiile care se abat mult de la relația regulată dintre pronunție și grafie. În schimb o ortografie fonemică trebuie să țină pasul cu evoluția pronunției limbii și deci necesită actualizări mai frecvente, în timp ce o ortografie etimologică este foarte stabilă și nu se modifică aproape deloc cu trecerea secolelor. Un alt dezavantaj al ortografiilor fonemice este că sînt greu de construit și aplicat în cazul limbilor care au dialecte diferite între ele din punct de vedere fonologic
Ortografie fonemică () [Corola-website/Science/302243_a_303572]
-
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,55%). Pentru 2,98% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Bărăganul este cea mai întinsă și cea mai tipică zonă de stepă. Originea etimologică a cuvântului Bărăgan este de câmp întins de ierburi, uscat și nelocuit, iar în limba turcă după C.C. Giurescu, înseamnă vârtej, furtuna, vifor. Din epoca pietrei ori a fierului nu s-au găsit urme în mod direct și oficial. Din
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
Relații culturale româno grecești, Chișinău, 23 24 octombrie 2002. 30. Reforma învățămîntului superior în Germania. Obiective, conținuturi, perspective, protagoniști, conferința susținută la Centrul Cultural German Iași la data de 30 octombrie 2002. 31. Prezentarea volumului Raporturi lingvistice româno germane. Contribuții etimologic (Bacău, 2002) de Vasile Arvinte, la Centrul Cultural German din Iași, 11 martie 2003. 32. Traducerea textului biblic, între abordarea filologica și interpretarea confesionala, raport prezentat în deschiderea Simpozionului “Traducerea Bibliei în actualitate”, Institutul Teologic “Emanuel”, Oradea, 11 aprilie 2003
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
în cunoașterea originii, vechimii și denumirii unei așezări umane, un loc important îl ocupă și toponimia așezării. În această privință o contribuție de seamă a adus-o prof. Nicolae Drăganu, în lucrarea sa intitulată "Toponimie și istorie", care în ceea ce privește explicarea etimologică a Leșului (apă și sat), socoate că aceasta „este deosebit de grea din pricină că pot fi socotite la fel de valabile, oricare din punctele de vedere adverse." Autorul lucrării trece în revistă totuși pe mai multe pagini numeroasele variante utilizate, în graba timpului, în
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
gramaticii sale, fiind considerat unul dintre întemeietorii filologiei și lingvisticii românești. Prin studiile sale a căutat să dovedească drepturile istorice ale poporului român și originea sa romană. Influențat de Școala Ardeleană, a fost unul dintre adepții latinismului și ai ortografiei etimologice, fapt pentru care a propus folosirea predilectă a cuvintelor de origine latină și evitarea cuvintelor de origine nelatină. Pe tărâm politic s-a numărat printre militanții pentru drepturile poporului român din Transilvania, fiind unul dintre cei zece secretari ai Adunării
Timotei Cipariu () [Corola-website/Science/304342_a_305671]
-
adoptarea cuvintelor în formele române ca fiind [[Arhaism|arhaică]]. Într-o lucrare de referință echipa lui [[Marius Sala]] construiește vocabularul reprezentativ al limbii române, cuprinzând 2581 de cuvinte. [[Fișier:CuvinteleLimbiiRomane.svg|400px|right|thumb|Vocabularul reprezentativ după Marius Sala]] Structura etimologică a acestuia se prezintă astfel: Potrivit unei statistici anterioare, făcută de lingvistul [[Dimitrie Macrea]], compoziția etimologică a 49.642 de cuvinte și variante înregistrate în [[DLRM]] ("Dicționarul limbii romîne moderne", publicat în 1958) este clasificabilă în 76 de grupe, dintre
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
Marius Sala]] construiește vocabularul reprezentativ al limbii române, cuprinzând 2581 de cuvinte. [[Fișier:CuvinteleLimbiiRomane.svg|400px|right|thumb|Vocabularul reprezentativ după Marius Sala]] Structura etimologică a acestuia se prezintă astfel: Potrivit unei statistici anterioare, făcută de lingvistul [[Dimitrie Macrea]], compoziția etimologică a 49.642 de cuvinte și variante înregistrate în [[DLRM]] ("Dicționarul limbii romîne moderne", publicat în 1958) este clasificabilă în 76 de grupe, dintre care numai 14 depășesc procentajul de 1 %. Elementele latine 20,02 %, slave vechi 7,98 %, bulgare
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
este un împrumut din limba franceză. Cuvântul din este împrumutat din latina medievală: "antrustio", "antrustionis" (la acuzativ singular: "antrustionem"), care este un derivat al cuvântului "trustis". Acesta, la rândul său, este împrumutat din vechiul german "Trost", „fidelitate”. De notat apropierea etimologică a cuvântului "antrustion" cu verbul din . Avem informații despre "antrustion" din una din scrierile lui Marculfus, precum și din diversele dispoziții din Legea salică. ""-ul s-a bucurat de multe avantaje, deosebit de valoroase, îndeosebi dreptul la asistență regală și la protecție
Antrustion () [Corola-website/Science/321833_a_323162]
-
de dincoace de Carpați, avem astăzi să ne conformăm literaturii din România, căci în deșert ne vom împotrivi trecutului fonetic de acolo”." Printre cei care susțineau etimologismul au fost Iosif Hodoș și Partenie Cosma. Învățătorii care întâmpinau greutăți din cauza ortografiei etimologice, cer Consistoriului să întocmească și să tipărească manuale cu ortografie fonetică. În 1879, fonetismul își face intrarea și în redactarea proceselor verbale, atât în sinodul arhidiecezan de la Sibiu, cât și în cel de la Brașov. A scris lucrări cu caracter istoric
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
asupra realității estetice - și nu numai estetice, dovedind anumite preferințe în materie de gust, de ideal estetic, care nu au, în fond, vreo legătură cauzală, nici formală explicită cu un curent artistic, în accepția comună a denumirii. Dacă o luăm etimologic și istoric, moderni erau în Antichitate reprezentanții orientării eleniste față de cei ai orientării elene. După cum, mai târziu, în mersul muzicii, fiii lui Bach se considerau moderni față de tatăl lor (pe care îl gratulau cu apelativul „perucă bătrână”), și contrapuneau „noul
Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
hiat. Cea mai veche grafie în limba română cu caractere latine a fost "Jssus" ("Catehismul" lui George Buitul, tipărit în anul 1701 la Cluj). În limba română forma "Iisus Hristos", utilizată în prezent de Biserica Ortodoxă Română, Grafia "Iisus" este etimologică, ea reproducând sunetul "η" din "Ιησούς", care în latină a fost redat ca "e" ("Iesus"). Tendința de a se citi ca "i" în greacă a început din Evul Mediu. Transliterarea "Iisus" în limba română, folosită în Bibliile ortodoxe și în
Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/299116_a_300445]