2,548 matches
-
a bolilor psihice, A. Morel, izolează o grupă de afecțiuni cu un caracter particular, la baza căreia stau fie „infirmități de evoluție”, fie „infirmități de involuție”. Pe primele le consideră „degenerescențe”, pe celelalte le consideră „degradări”; în sensul acestor delimitări etiologice, sunt izolate următoarele categorii nosologice psihiatrice: 1) Degenerescențele, care sunt tare organice ale individului sau care pot fi dobândite familial. K Regis distinge în această categorie de tulburări următoarele forme clinice: a) dezechilibrați sau „degenerații superiori” (dizarmonici, originali, excentrici), b
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
primul rând a unor „atitudini ideologice medicale” ale diferitelor școli de psihiatrie, în ceea ce privește modalitățile de a delimita, defini, caracteriza și clasifica tulburările psihice. Fiecare dintre „modelele de clasificare” au avantajele și lipsurile lor. Acestea se datorează și „criteriilor de clasificare” (etiologic, tipul de evoluție clinică, modalitatea de „afectare patologică” a sistemului personalității, a relațiilor bolnavului cu mediul și cu celelalte persoane, prezența sau absența unui substrat lezional organic cerebral, tulburările de dezvoltare, tulburări genetice etc.). Din considerente didactice, pe de o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
între ele, în primul rând prin cauzele care le produc, tipul de evoluție clinică, prognosticul și modalitatea de afectare lezional-organică a creerului. Acestea sunt următoarele: a) Psihozele exogene, tulburări psihice majore care afectează personalitatea și recunosc o suită de factori etiologici externi care produc leziuni majore, de diferite tipuri, intensități și localizări ale creierului. Ele pot fi următoarele: psihoze toxice (alcoolul, toxicomaniile), psihozele infecțioase (neurosifilisul), psihozele organice cerebrale (traumatismele cerebrale, tumorile cerebrale, abcesele cerebrale, tuberculoamele etc.), psihozele endocrine sau „sindromul psiho-endocrin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sociale (război, bombardament, deportări, captivitate, revoluții, cutremure, incendii, inundații). Ele pot lua diferite aspecte psihopatologice: panică, teroare, frică, violență, stupoare, acțiuni paradoxale etc. Stările reactive, mai sus analizate, oferă o largă paletă de tulburări psihopatologice specifice, raportate atât la factori etiologici exogeni, cât și de tip constituțional, în raport cu dispozițiile personalității. Vom analiza în continuare contra-reacțiile în psihopatologie. Contra-reacțiile Contra-reacțiile sunt atitudinile adoptate de un individ ca o consecință a reacțiilor sale. În egală măsură, ele pot fi considerate ca atitudini ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
le pot produce, În cazul reacțiilor patologice, cauzele sunt de regulă exterioare individului. Ele survin brusc, sunt bine determinate și au un caracter de psihotraumatism emoțional-afectiv. Reacțiile dispar odată cu încetarea acțiunii cauzei asupra persoanei respective. În cazul dezvoltărilor anormale, factorii etiologici sunt „absorbiți” și „prelucrați” de subiect iar echilibrul psihic odată tulburat nu se mai poate restabili ușor și imediat, ca în cazul reacțiilor. Nevrozele presupun un conflict exterior, pe când dezvoltările anormale, un conflict interior, de o mai mare importanță și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Precizăm că prin teren sau constituția somato-psihică, se înțeleg tendințele congenitale biologice, bine fixate de individ de-a lungul generațiiilor, de a răspunde cu o a atitudine, mai mult sau mai puțin stereotipă, la anumite excitații sau constelații de factori etiologici, precum si dispoziția de a schimba modelul de atitudine corespunzătoare ulterioară, în interiorul unor limite bine precizate. Acest punct de vedere este acceptat și de către B, Peuleikhoff și K. Mester. Pentru nevroze au semnificație patogenă „situațiile de viață” ale individului, pe când în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
somatice grave. Prin aceste caracteristici, ele se diferențiază de grupa psihozelor endogene, care au ca etiologie o „dispoziție patologică” de tip genetic-constituțional, fiind aparent lipsite de o etiologie externă și de o afectare lezională specifică cerebrală. Din punct de vedere etiologic, psihozele exogene recunosc următoarele grupe de factori cauzali, care le diferențiază clinic: a) Psihozele organice cerebrale sunt afecțiuni psihice secundare unor leziuni ale creierului, în care distingem următoarele posibilități etiologice: traumatisme cranio-cerebrale, afecțiuni vasculare (hemoragii, arterioscleroză, ramolismente cerebrale, tromboze etc.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de o afectare lezională specifică cerebrală. Din punct de vedere etiologic, psihozele exogene recunosc următoarele grupe de factori cauzali, care le diferențiază clinic: a) Psihozele organice cerebrale sunt afecțiuni psihice secundare unor leziuni ale creierului, în care distingem următoarele posibilități etiologice: traumatisme cranio-cerebrale, afecțiuni vasculare (hemoragii, arterioscleroză, ramolismente cerebrale, tromboze etc.), boli infecțioase ale sistemului nervos central (meningite, encefalite, meningoencefalite), tumori cerebrale, malformații ale creierului, boli neurologice asociate cu tulburări psihice (coree cronică Huntington, maladia Parkinson, scleroză în plăci etc.). b
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
creierului. În sensul acesta se descriu două posibilități anatomo-clinice: tulburări datorate unor „leziuni cerebrale în focar circumscris” și tulburări datorate unor „leziuni cerebrale difuze”. Leziunile cerebrale „în focar” interesează numai anumite zone cerebrale și ele se pot datora următorilor factori etiologici: leziuni traumatice ale creierului; leziuni vasculo-cerebrale (hemoragii, ramolismente, anevrisme, angioame, hematoame); tumori cerebrale (primitive sau secundare, de natură metastatică); neuroinfecții (encefalite virale, meningoencefalite, meningite, neurosifilis); parazitoze cerebrale. fig. pg. ms. 274 Factorii etiologici declanșatori Direcția de evoluție a procesului Normalitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și ele se pot datora următorilor factori etiologici: leziuni traumatice ale creierului; leziuni vasculo-cerebrale (hemoragii, ramolismente, anevrisme, angioame, hematoame); tumori cerebrale (primitive sau secundare, de natură metastatică); neuroinfecții (encefalite virale, meningoencefalite, meningite, neurosifilis); parazitoze cerebrale. fig. pg. ms. 274 Factorii etiologici declanșatori Direcția de evoluție a procesului Normalitate (teren, predispoziție, personalitate promorbidă) Stare patologică: - acută - cronică Stare post-procesuală: - remisiune - deteriorare - defect Leziunile cerebrale „difuze” interesează zone întinse ale creierului și ele apar de regulă în cursul evoluției clinice a unor afecțiuni
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
organice sunt diagnosticate prin recunoașterea prezenței unuia dintre sindroamele mintale organice, prin demonstrarea cu ajutorul anamnezei bolnavului, al examenului somatic, neurologic și psihiatric și a testelor psihodiagnostice, a prezenței unui factor specific organic ca fiind considerat responsabil din punct de vedere etiologic de starea mintală anormală a bolnavului. Toate aceste aspecte justifică diferențele în ceea ce privește clasificarea psihozelor organice, așa cum vom arăta mai jos. În cadrul sindroamelor mintale organice, DSM-III-R include șase grupe de afecțiuni psihice, și anume: 1) deliriumul și demența în care deteriorarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracterizat printr-o stare de imobilitate fizică, incapacitatea bolnavului de a comunica verbal, cu o păstrare aparentă a stării de conștiință vigilă. 8) Demența este o tulburare psihopatologică prezentând două forme: a) reunește un grup de afecțiuni psihice cu o etiologic specifică de tip degenerativ-abiotrofic (demențele presenile Pick și Altzheimer și demența senilă), b) grupul demențelor de cauze diferite în comparație cu primele (vasculare, toxice, traumatice, infecțioase etc.). Acest grup de tulburări este caracterizat printr-un proces degenerativ cu evoluție clinică progresivă, printr-
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Psihozele metabolice și carențiale Psihozele metabolice și carențiale sunt tulburări psihice consecutive unor afecțiuni somatice grave, cu evoluție cronică, incurabile, care se asociază secundar tulburărilor psihice severe, cu caracter specific. Acestea sunt, de regulă, de intensitate psihotică și sunt specifice etiologic. Din punct de vedere clinico-psihiatric trebuie să facem separația între psihozele metabolice, care sunt datorate unor afecțiuni somatice primare (insuficiența hepatică sau renală, diabetul etc.) și psihozele carențiale care apar drept consecință a unor avitaminoze (pelagra, avitaminozele B etc.). Le
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
configurație proprie, care se diferențiază de psihozele endogene, așa cum am arătat deja mai sus. 26. PSIHOZELE ENDOGENE I (Aspecte psihopatologice generale) Domeniul psihozelor Psihozele nu constituie un grup psihopatologic unitar. Din punct de vedere clinico-psihiatric, ele sunt diferențiate în raport cu factorii etiologici care le produc. În sensul acesta distingem psihoze exogene datorate unor cauze externe care acționează asupra sistemului nervos (traumatisme, infecții, intoxicații, tumori cerebrale, tulburări metabolice sau endocrine) și psihoze endogene datorate unor factori constituționali, unei predispoziții interne, probabil genetice (psihozele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și ajutat permanent. Psihozele endogene Termenul de endogen este utilizat în clasificarea psihozelor pentru a desemna caracterul primar al naturii acestora, diferit de orice fel de altă cauză de origine externă a personalității bolnavului. Endogenitatea face referință directă la factori etiologici de natură eredo-constituțională ai individului. Termenul de endogen desemnează existența unei „cauze interne” care ține de natura personalității bolnavului, fiind un tip particular de etiologie constituțional-structurală. În egală măsură, pentru a sublinia latura caracteristică a etiologiei, se mai utilizează, destul de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sensurile psihopatologice diferite ale acestora. K. Kleist consideră endogene numai acele boli psihice cu cauză necunoscută sau nespecificată organic, în raport cu cele a căror cauză fiind cunoscută se definesc drept „exogene”. Pentru K. Schneider noțiunea de endogen înseamnă renunțarea la ordinea etiologică, întrucât psihozele endogene nu au o etiologie organic-cerebrală lezională. Endogenul apare numai ca o posibilitate de a fi a persoanei, ca un mod particular de trăire patologică a acesteia. H. J. Weitbrecht consideră endogenul ca fiind similar cu „criptogenul” acceptând
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
puseele tuberculoase și poate constitui un fel de „echivalențe tuberculoase” ale schizofreniei; - psihoza apare, se dezvoltă și evoluează, de preferință, la un individ atins de tuberculoză latentă din punct de vedere clinic; - se consideră că tuberculoza poate avea un rol etiologic deosebit de important în cazurile hebefreno-catatonice ale schizofreniei. Deși relația dintre tuberculoză și schizofrenie ocupă un loc important, mai sunt semnalate și alte simptome somatice în cursul evoluției clinice a acestei psihoze: tulburări endocrine tiroidiene sau ovariene, tulburări de metabolism și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu ajutor și supraveghere permanentă și o relație individualizată cu îngrijitorul. Se pot obține ameliorări în dezvoltarea motorie și în ceea ce privește aptitudinile de autoîngrijire. Trăiesc în cămine protejate, iar unii dintre ei pot îndeplini sarcini simple sub o strictă supraveghere. Formele etiologice ale oligofreniilor Prezentarea de mai sus a formelor de oligofrenii, s-a făcut conform criteriilor psihopatologice, referitoare în primul rând la nivelul de dezvoltare mintală a acestei categorii de indivizii, respectiv QI. În continuare vom analiza, aspectele tipurilor de oligofrenii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Prezentarea de mai sus a formelor de oligofrenii, s-a făcut conform criteriilor psihopatologice, referitoare în primul rând la nivelul de dezvoltare mintală a acestei categorii de indivizii, respectiv QI. În continuare vom analiza, aspectele tipurilor de oligofrenii în raport cu factorii etiologici. Acest aspect are un caracter mult mai larg, întrucât „factorii etiologici”, despre care am vorbit deja, sunt responsabili de „modelarea” tipurilor de oligofrenie, în care aspectele legate de dezvoltarea intelectuală, reprezintă numai un sector. 1) Neuroectodermozele sau facomatozele Acest grup
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conform criteriilor psihopatologice, referitoare în primul rând la nivelul de dezvoltare mintală a acestei categorii de indivizii, respectiv QI. În continuare vom analiza, aspectele tipurilor de oligofrenii în raport cu factorii etiologici. Acest aspect are un caracter mult mai larg, întrucât „factorii etiologici”, despre care am vorbit deja, sunt responsabili de „modelarea” tipurilor de oligofrenie, în care aspectele legate de dezvoltarea intelectuală, reprezintă numai un sector. 1) Neuroectodermozele sau facomatozele Acest grup cuprinde afecțiuni degenerative, congenitale, ereditare și familiale. Ele se caracterizează printr-
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
situații critice de viață au, de regulă, un caracter psiho-traumatizant deosebit de brutal. Ele se pot manifesta prin depresii morale, doliu prelungit patologic, conduite de refugiu (fugi, vagabondaj, alcoolism, toxicomanii etc.), prin fabulații etc. Toate aspectele mai sus prezentate reunesc condițiile etiologice capabile de a produce suferințe psiho-morale. Să analizăm aspectele formale ale acestor suferințe. Formele suferințelor psiho-morale Așa cum am spus deja, suferințele psiho-morale au fost semnalate și descrise de specialiști care le-au considerat ca fiind forme de suferință interioară ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
deportări, invazii străine etc. Factorii care contribuie la declanșarea psihozelor colective, ca și planurile în care acestea se manifestă, sunt multiple și de o mare diversitate. Din aceste considerente am preferat să le grupăm în următoarele tipuri de modificări: factorii etiologici, aspectul formal, aspectul psihologic și aspectul relațional al psihozelor colective, planul valoric. Le vom analiza pe rând în continuare. 1) Factorii etiologici În această categorie sunt incluși factorii care prin acțiunea lor exercită o influență directă și repetată asupra maselor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de o mare diversitate. Din aceste considerente am preferat să le grupăm în următoarele tipuri de modificări: factorii etiologici, aspectul formal, aspectul psihologic și aspectul relațional al psihozelor colective, planul valoric. Le vom analiza pe rând în continuare. 1) Factorii etiologici În această categorie sunt incluși factorii care prin acțiunea lor exercită o influență directă și repetată asupra maselor de indivizi, printr-un mecanism de persuasiune, de inducție colectivă a unor idei, opinii, atitudini, emoții și pe care masele și le
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
atitudini, emoții și pe care masele și le însușesc treptat, le acceptă și le recunosc ca valabile și pe care sfârșesc prin a le identifica cu propriile lor „probleme” nerezolvate și de care se consideră pe nedrept frustrate. Acești factori etiologici sunt reprezentați, în primul rând, prin „instrumentele” și „instituțiile” de propagandă publică: televiziunea, radioul, presa, conferințele publice, discursurile politice, parlamentare, alte forme de publicitate. Efectul acestora asupra maselor de indivizi este direct și el poate fi imediat sau, poate avea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
indivizi este direct și el poate fi imediat sau, poate avea efecte ulterioare dimpotrivă, datorită repetării în timp. Efectul primar, imediat este de mai mică intensitate și de o durată mai scurtă. Dimpotrivă însă, efectul secundar apare după „asimilarea” factorilor etiologici repetați ca acțiune și el este mult mai profund, mai dezorganizat și de durată mai îndelungată. Un rol important revine modului în care sunt „receptați” și „utilizați” factorii de propagandă în geneza psihozelor colective. Efectul acestora depinde de stabilitatea instituțiilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]