215 matches
-
ordonează calificându-și binele și răul. În mod obișnuit, atunci când trebuie să înțelegem o altă cultură pornim de la cea proprie, utilizată ca model de referință universal. Atitudinea comandată de principiul relativismului cultural se opune comportamentelor comune și presupune renunțarea la etnocentrism, interogarea propriilor repere culturale, acceptarea faptului că fiecare posedă propriile valori: „a te întreba asupra locului culturii tale în multitudinea culturilor lumii, a renunța la impunerea acesteia și a nu o mai considera ca singura demnă de a fi împărtășită
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
se raportează la ele în moduri diferite. Adică vorbim de un pattern al religiei, al rolului sexelor, al sistemelor căsătorie și familie etc. dar care variază în manifestarea lor de la o cultură și structură socială la alta. 4.4.3. Etnocentrism versus relativism cultural Mulți oameni, conștient sau nu, văd cultura lor ca cel mai bun mod de viață și judecă alte culturi potrivit acesteia. În întreaga istorie, oamenii cu origini culturale variate etichetează pe cei cu origini diferite ca "primitivi
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
etichetează pe cei cu origini diferite ca "primitivi", "barbari", "sălbatici" etc. deoarece comportamentul acestor oameni diferă de al lor. Această tendință de a vedea propria cultură ca cea mai bună și de a judeca alte culturi în comparație cu ea este numită etnocentrism. Acesta este un rezultat natural al faptului că o societate creează propriile credințe, valori și norme. Etnocentrismul se manifestă în toate societățile pentru câteva motive. Primul, mare parte din comportamentul nostru corespunde cu ceea ce este stabilit și aprobat în societate
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
al lor. Această tendință de a vedea propria cultură ca cea mai bună și de a judeca alte culturi în comparație cu ea este numită etnocentrism. Acesta este un rezultat natural al faptului că o societate creează propriile credințe, valori și norme. Etnocentrismul se manifestă în toate societățile pentru câteva motive. Primul, mare parte din comportamentul nostru corespunde cu ceea ce este stabilit și aprobat în societate și de aceea noi în realitate nu gândim de ce facem anumite lucruri și nu facem altele. Pentru
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
gândim de ce facem anumite lucruri și nu facem altele. Pentru cei mai mulți români, friptura din carne de porc este unul din felurile preferate, pe când în multe societăți din Orientul Mijlociu consumul cărnii de porc este interzis. Un al doilea motiv pentru universalitatea etnocentrismului este că acesta execută o funcție: într-o societate unde oamenii au o cultură comună, etnocentrismul în relație cu alte societăți ajută la promovarea solidarității în societatea respectivă. Într-o anumită măsură, orice societate poate promova unitatea și cooperarea internă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
porc este unul din felurile preferate, pe când în multe societăți din Orientul Mijlociu consumul cărnii de porc este interzis. Un al doilea motiv pentru universalitatea etnocentrismului este că acesta execută o funcție: într-o societate unde oamenii au o cultură comună, etnocentrismul în relație cu alte societăți ajută la promovarea solidarității în societatea respectivă. Într-o anumită măsură, orice societate poate promova unitatea și cooperarea internă comparându-se ea însăși în mod favorabil față de altele. În mod semnificativ tendința către etnocentrism devine
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
comună, etnocentrismul în relație cu alte societăți ajută la promovarea solidarității în societatea respectivă. Într-o anumită măsură, orice societate poate promova unitatea și cooperarea internă comparându-se ea însăși în mod favorabil față de altele. În mod semnificativ tendința către etnocentrism devine mult mai pro-nunțată în timp de război; fiecare țară în conflict evidențiază corectitudinea ei în contrast cu inamicul barbar. În ciuda realității că etnocentrismul este funcțional în anumite feluri, mulți sociologi îl văd ca fiind în general disfuncțional și încearcă să-l
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
unitatea și cooperarea internă comparându-se ea însăși în mod favorabil față de altele. În mod semnificativ tendința către etnocentrism devine mult mai pro-nunțată în timp de război; fiecare țară în conflict evidențiază corectitudinea ei în contrast cu inamicul barbar. În ciuda realității că etnocentrismul este funcțional în anumite feluri, mulți sociologi îl văd ca fiind în general disfuncțional și încearcă să-l descurajeze. Mai întâi, acesta poate fi o sursă majoră de conflict în orice societate cu un grad semnificativ al diversității culturii, care
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cu un grad semnificativ al diversității culturii, care în lumea de astăzi înseamnă de fapt cele mai multe societăți. Al doilea, el este o cauză majoră a conflictului internațional deoarece societățile care se văd una pe alta etnocentriste creează conflicte. În sfârșit, etnocentrismul duce la neînțelegerea realității sociale. În fapt, una dintre cele mai mari provocări ale cercetării în științele sociale este evitarea etnocentrismului când se studiază comportamentul uman. În contrast cu etnocentrismul, cercetătorii sociali încearcă să privească comportamentul uman și cultura din punct de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
o cauză majoră a conflictului internațional deoarece societățile care se văd una pe alta etnocentriste creează conflicte. În sfârșit, etnocentrismul duce la neînțelegerea realității sociale. În fapt, una dintre cele mai mari provocări ale cercetării în științele sociale este evitarea etnocentrismului când se studiază comportamentul uman. În contrast cu etnocentrismul, cercetătorii sociali încearcă să privească comportamentul uman și cultura din punct de vedere al relativismului cultural. Relativismul cultural recunoaște că culturile sunt diferite, dar nu vede diferența ca deficiență. Majoritatea sociologilor și antropologilor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
societățile care se văd una pe alta etnocentriste creează conflicte. În sfârșit, etnocentrismul duce la neînțelegerea realității sociale. În fapt, una dintre cele mai mari provocări ale cercetării în științele sociale este evitarea etnocentrismului când se studiază comportamentul uman. În contrast cu etnocentrismul, cercetătorii sociali încearcă să privească comportamentul uman și cultura din punct de vedere al relativismului cultural. Relativismul cultural recunoaște că culturile sunt diferite, dar nu vede diferența ca deficiență. Majoritatea sociologilor și antropologilor privesc culturile umane în termenii unui relativism
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
un grup exterior. Noi vedem grupurile exterioare ca "ei", ca forme diferite și mai puțin dezirabile decât ale noastre. Grupurile exterioare pot fi competitori potențiali ori ele pot pur și simplu să facă lucrurile diferit. Din cauza tendinței larg răspândite către etnocentrism despre care am discutat într-un capitol anterior, grupul exterior care face lucrurile în mod diferit, va fi văzut într-o anumită măsură ca inferior. Gradul în care grupul exterior este în realitate amenințător sau diferit este adesea exagerat în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
lung era industrială este nouă, dar noi trebuie să admitem că nu am experimentat niciodată direct alt tip de societate. Aceasta arată de ce este greu să nu fii etnocentric și de ce perspectiva pe termen lung este un antidot folositor față de etnocentrism. Teorii funcționaliste. Cunoaștem acum că teoriile funcționaliste despre societate pun un accent considerabil pe factorii care contribuie la ordinea socială și stabilitate. Cu toate acestea, abordările funcționaliste sunt utile pentru studiul schimbării sociale deoarece cu ajutorul lor putem examina procesele sociale
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
DIFICULTĂȚI ÎN STUDIUL SCHIMBĂRII SOCIALE. Identificarea surselor schimbării este numai una din provocările specifice studiului schimbării sociale. Printre alte provocări sunt problemele legate de lipsa datelor valabile. Uneori datele sunt pierdute, alteori sunt neclare. Altă sursă generatoare de dificultăți este etnocentrismul, tendința de a judeca alte culturi prin propriile standarde, fapt ce generează un pericol mare de interpretare greșită a acestora. În sfârșit, definirea perioadei de timp pentru a fi studiată este o problemă. Dacă există pattern-uri regulate ori cicluri
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Europa" - gândită a fixa cadrul de referință european pentru istoria românilor -, ediția a II-a (Scurtu et al., 2001) este îmbogățită cu o astfel introducere (fără a purta vreun titlu) în care se lămurește natura raporturilor româno-europene. Adevărat manifest al etnocentrismului românesc, prefața în cauză subordonează europenismul în cadrele superioare ale românismului. Etnocentrismul românesc este desfășurat pe dimensiunea spațială ("din punct de vedere geografic, România se află în centrul Europei") cât și pe cea verticală a timpului, unde îmbracă forma priorității
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a II-a (Scurtu et al., 2001) este îmbogățită cu o astfel introducere (fără a purta vreun titlu) în care se lămurește natura raporturilor româno-europene. Adevărat manifest al etnocentrismului românesc, prefața în cauză subordonează europenismul în cadrele superioare ale românismului. Etnocentrismul românesc este desfășurat pe dimensiunea spațială ("din punct de vedere geografic, România se află în centrul Europei") cât și pe cea verticală a timpului, unde îmbracă forma priorității istorice: "Prin strămoșii lor, geto-dacii, românii sunt unul dintre cele mai vechi
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
social față de statul-națiune și față de ordinea consființită a lucrurilor. Paradigma clasică a memoriei naționale românești a evoluat de-a lungul unui crescendo al patosului naționalist, ale cărui trepte sunt următoarele: a) idealizarea trecutului - aceasta se produce ca efect direct al etnocentrismului în conceptualizarea trecutului. Ca specie a etnocentrismului, idealizarea trecutului poate fi considerată o "universală mnemonică", în sensul în care, ca și etnocentrismul, idealizarea propriului trecut colectiv pare a fi o distorsiune interpretativă întâlnită în majoritatea, dacă nu chiar în toate
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a lucrurilor. Paradigma clasică a memoriei naționale românești a evoluat de-a lungul unui crescendo al patosului naționalist, ale cărui trepte sunt următoarele: a) idealizarea trecutului - aceasta se produce ca efect direct al etnocentrismului în conceptualizarea trecutului. Ca specie a etnocentrismului, idealizarea trecutului poate fi considerată o "universală mnemonică", în sensul în care, ca și etnocentrismul, idealizarea propriului trecut colectiv pare a fi o distorsiune interpretativă întâlnită în majoritatea, dacă nu chiar în toate, culturile umane de până la încheierea epocii moderne
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al patosului naționalist, ale cărui trepte sunt următoarele: a) idealizarea trecutului - aceasta se produce ca efect direct al etnocentrismului în conceptualizarea trecutului. Ca specie a etnocentrismului, idealizarea trecutului poate fi considerată o "universală mnemonică", în sensul în care, ca și etnocentrismul, idealizarea propriului trecut colectiv pare a fi o distorsiune interpretativă întâlnită în majoritatea, dacă nu chiar în toate, culturile umane de până la încheierea epocii moderne a meta-povestirilor (Lyotard, 1993). Ca produs derivat din etnocentrism, idealizarea trecutului în memoria colectivă se
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în sensul în care, ca și etnocentrismul, idealizarea propriului trecut colectiv pare a fi o distorsiune interpretativă întâlnită în majoritatea, dacă nu chiar în toate, culturile umane de până la încheierea epocii moderne a meta-povestirilor (Lyotard, 1993). Ca produs derivat din etnocentrism, idealizarea trecutului în memoria colectivă se produce "natural", fără promovarea realizată de către o ideologie specifică. În schimb, toate celelalte secvențe ale crescendo-ului patosului naționalist sunt produsul unei asidue munci ideologice și expresii ale unui "narcisism colectiv" din ce în ce mai exacerbat; b
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să fii persan. Relativismul nu este unul filosofic, care neagă orice posibilitate de a găsi un absolut, o cunoaștere obiectivă, un adevăr. Relativismul este cultural: refuză să facă o normă din moravurile, cutumele, credințele unui popor, să le declare superioare. Etnocentrismul dăinuie mult timp, dar relativismul pregătește calea pentru ceilalți, cei diferiți. 3. Pentru prima dată în Europa, unitatea ideologică și religioasă se fragmentează (ruptura între Luther și Papă se consumă în 1520). S-a terminat cu unanimismul. De fapt, regula
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Sahlins găsește că este ireal să vorbești de economie în cazul primelor societăți. Dar nici unul nu merge pînă la capăt. Cei doi cercetători ajung la o idee care, chiar și pentru spirite precum ale lor, atente să se elibereze de etnocentrism, este un imposibil. Există însă, în lucrările lor, suficiente argumente pentru a ne susține propria ipoteză, a treia: în istoria umanității au existat lumi civilizate "aneconomice". Ceea ce omul modern numește economie (chiar în sensul cel mai larg pe care i-
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
puțin în prima fază a anchetei, trebuie să ne transformăm în îndigeni pentru a înțelege deschiderile și limitele proiectului antropologic. Să discutăm acum despre obiceiul care constă în a fabrica cuvinte compuse plecând de la prefixul "etno", cum ar fi etno-economie, etnocentrism, etno-cineast etc. Aceste cuvinte compuse sugerează că domeniul, atitudinea sau activitatea își datorează caracteristicile unei culturi particulare sau iau în calcul factori culturali. Se vorbește, de asemenea, de etnoștiințe, un termen ce conține o ambiguitate. Etnoștiințele sunt înțelese când ca
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
sau își pot dezvolta perspectivele proprii de cercetare fără să copie aceste centre de interes prestabilite? Este foarte probabil ca un antropolog venind din Asia, Africa sau Oceania, chiar format după modelul "occidental", să fie mai atent la urmele de etnocentrism ascunse în conceptualizările pretins obiective. Pe de altă parte, faptul de a aparține a două culturi poate fi considerat un element de îmbogățire. Se știe că un scriitor care nu scrie în limba sa maternă sau care știe mai multe
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
un punct de vedere lingvistic, ci, subsumată unui proiect de o mare anvergură filosofică și culturală, ea va fi inclusă unor argumente ce au drept scop critica "metafizicii prezenței". Gramatologia, ca știință a scriiturii, va aduce și alte probe împotriva etnocentrismului, cât și în favoarea reabilitării scrisului în relația sa cu vocea. Expresia franceză pas de méthode ne permite a afirma că deconstrucția nu este o metodă, că ea este "fără metodă", dar și "mers al metodei". Modalitatea prin care se salvează
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]