214 matches
-
a lucrurilor. Paradigma clasică a memoriei naționale românești a evoluat de-a lungul unui crescendo al patosului naționalist, ale cărui trepte sunt următoarele: a) idealizarea trecutului - aceasta se produce ca efect direct al etnocentrismului în conceptualizarea trecutului. Ca specie a etnocentrismului, idealizarea trecutului poate fi considerată o "universală mnemonică", în sensul în care, ca și etnocentrismul, idealizarea propriului trecut colectiv pare a fi o distorsiune interpretativă întâlnită în majoritatea, dacă nu chiar în toate, culturile umane de până la încheierea epocii moderne
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al patosului naționalist, ale cărui trepte sunt următoarele: a) idealizarea trecutului - aceasta se produce ca efect direct al etnocentrismului în conceptualizarea trecutului. Ca specie a etnocentrismului, idealizarea trecutului poate fi considerată o "universală mnemonică", în sensul în care, ca și etnocentrismul, idealizarea propriului trecut colectiv pare a fi o distorsiune interpretativă întâlnită în majoritatea, dacă nu chiar în toate, culturile umane de până la încheierea epocii moderne a meta-povestirilor (Lyotard, 1993). Ca produs derivat din etnocentrism, idealizarea trecutului în memoria colectivă se
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în sensul în care, ca și etnocentrismul, idealizarea propriului trecut colectiv pare a fi o distorsiune interpretativă întâlnită în majoritatea, dacă nu chiar în toate, culturile umane de până la încheierea epocii moderne a meta-povestirilor (Lyotard, 1993). Ca produs derivat din etnocentrism, idealizarea trecutului în memoria colectivă se produce "natural", fără promovarea realizată de către o ideologie specifică. În schimb, toate celelalte secvențe ale crescendo-ului patosului naționalist sunt produsul unei asidue munci ideologice și expresii ale unui "narcisism colectiv" din ce în ce mai exacerbat; b
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nu intră în nici o clasă (clasificarea nefiind, deci, nici exhaustivă). Oricum, nu trebuie scoase în evidență neapărat lipsurile clasificării propuse de Almond, ci trebuie subliniat faptul că pînă și o tentativă de a depăși tradiționalele inconveniente conduce tot la problema etnocentrismului. Este adevărat că sistemele politice anglo-americane constituie modelul pe care Almond îl propune în confruntarea cu cele-lalte sisteme, făcînd diferențieri în funcție de ele. Va trebui să treacă un timp pentru ca această clasificare a lui Almond să fie combătută și respinsă definitiv
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
tendințele sale, tipul caracterului conferind o coloratură specifică; exprimă materializarea unor teme culturale, printre care lămurește impactul valorilor fundamentale, viața spirituală în familie sau comunitate, impunerea atitudinilor sociale dominante; și, nu în ultimul rînd, este privit ca psihologie rasială, încurajînd etnocentrismul. Abordarea interculturală a culturii și personalității a debutat odată cu centrarea atenției de pe examinarea intensivă a unei singure culturi și a personalității colective a membrilor săi pe studiul extensiv al relațiilor dintre culturi și variabilele de personalitate. 2.2. Dialogul intercultural
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Au, Tong, Chemonges-Nielson, 2004; Basabe, Ros, 2005). Să lămurim, în încheierea acestui capitol, înțelesul noțiunilor de relativism, universalism și a celor derivate, precum etnocentrismul, care sînt deseori utilizate în îngemănarea unei atitudini de dezvăluire a unui specific cultural. 2.4. Etnocentrismul Studiul intercultural al diferențelor poate întreține o apreciere intergrupuri descalificantă. De exemplu, evaluarea implicită "noi sîntem mai buni decît ceilalți" desemnează etnocentrismul. Termenul a fost introdus de Summer în 1907 și susține existența unei tendințe puternice de a folosi standardele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
precum etnocentrismul, care sînt deseori utilizate în îngemănarea unei atitudini de dezvăluire a unui specific cultural. 2.4. Etnocentrismul Studiul intercultural al diferențelor poate întreține o apreciere intergrupuri descalificantă. De exemplu, evaluarea implicită "noi sîntem mai buni decît ceilalți" desemnează etnocentrismul. Termenul a fost introdus de Summer în 1907 și susține existența unei tendințe puternice de a folosi standardele propriului grup în evaluarea altor grupuri și de a plasa in-grupul în vîrful ierarhiei simbolice a prestigiului, iar out-grupul, pe ranguri inferioare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în 1907 și susține existența unei tendințe puternice de a folosi standardele propriului grup în evaluarea altor grupuri și de a plasa in-grupul în vîrful ierarhiei simbolice a prestigiului, iar out-grupul, pe ranguri inferioare. Fiind o atitudine colectivă general împărtășită, etnocentrismul constă în "repudierea [...] formelor culturale: morale, religioase, estetice diferite de cele ale unei societăți date" (Summer, 1907, apud Renard-Casevitz, 1999, p. 220). Această tendință constituie o trăsătură universală a relațiilor culturale intergrupuri, dar nu și a psihologiei interculturale, care evită
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
adecvate" și "morale". Ei privesc comportamentele diferite ca neinteligibile și degradate, din cauza tendinței de a aplica propriile valori și standarde culturale în judecarea comportamentelor sociale și a structurii mentale proprii altei culturi. 2.5. Relativismul cultural La polul opus al etnocentrismului se află relativismul cultural, care susține caracterul distinct al fiecărei culturi și insistă să sublinieze că o anumită conduită culturală nu trebuie judecată după criteriile altei culturi, ci trebuie privită prin prisma propriului sistem evaluativ. M. Herskovitz (1958) a lansat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
unde validitatea ecologică este mai scăzută. Toate determinările evocate susțin cu putere determinările culturale asupra fenomenelor psihice primare, ceea ce reconfirmă rolul decisiv al culturii în modelarea personalității individuale și colective. CAPITOLUL 5 Relativismul cultural al postulatelor psihologiei sociale 5.1. Etnocentrismul metodologic și carențele sale Desigur, prin deschiderea către social la rîndul său puternic impregnat cultural -, psihologia socială a constituit ramura privilegiată a psihologiei care a fost examinată din perspectivă interculturală (Smith, Bond, Kagitcibasi, 2006). Premisa studierii interculturale a postulatelor psihologiei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și subminarea precarului echilibru existent la ora actuală În lume și În fiecare țară. Noua economie presupune un nou echilibru macroeconomic, regional și global, care trebuie să se bazeze pe „informaționalul real”. Economia respectivă este marcată și de trecerea de la etnocentrism la economocentrism, În sensul că „patriotismul” noii economii este determinat de apartenența la o zonă monetară, la un segment de piață, sau la o zonă liberă. Economic vorbind, patriotismul postmodern poate fi exprimat prin formula: „Patria mea este eficiența.” Noua
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Maria RITIVOI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93117]
-
vorba aici despre o gândire despre economie și societate specifice lumii occidentale, occidentalismului în general. Nu am discutat despre bani și legi economice raportându-ne la lumea orientală și la valorile sale, altele decât cele ale noastre. Suntem în mijlocul unui etnocentrism declarat , prin asta înțelegând "judecarea altor culturi prin comparație cu cea căreia îi aparți"32. Dincolo de această platformă doctrinară declarată este important să înțelegem că J.M. Keynes ne-a oferit, începând cu mijlocul secolului trecut, soluțiile de intervenție statală în
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
hispanicilor din SUA), nu doar rezumându-se la studiul comunicării, și ar trebui să existe mai multe abordări comune la nivel academic, idealul fiind ca oameni de diferite pregătiri să colaboreze. Condon descrie trei abordări în studiul Comunicării interculturale: etnografia, etnocentrismul și echitatea.19 Fiecare se asociază cu diferite discipline, limbi, slogane, și deși se încearcă să fie tratate separat, ele se întrepătrund. Pentru domeniul etnografic se are în vedere opera lui Edward Hall, cel care a situat comportamentul uman în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
oamenilor. Abordarea etnografică a fost preferată în studiile interculturale pentru că este cea mai detașată emoțional (participarea trebuie să fie obiectivă, etnograful este interesat de a aduna, a înregistra fapte) și a fost considerată cea mai profesionistă abordare. Condon vede studiul etnocentrismului axându-se mai mult pe grupuri, modul în care este percepută o persoană, problemele privind calitatea de membru, metaforele spațiale, distanța socială, centrul-periferie, marginalitate, barierele și punțile de legătură, intrarea/ieșirea și includerea/excluderea. Aplicațiile în acest domeniu ar implica
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de legătură, intrarea/ieșirea și includerea/excluderea. Aplicațiile în acest domeniu ar implica schimbarea atitudinii, ipoteza contactului, problemele active, politicile publice și schimbarea legilor. Condon observă discrepanța dintre ceea ce spunem că simțim pentru ceilalți și cum ne comportăm cu aceștia. "Etnocentrismul se studiază prin metode socio-psihologice și se bazează pe distincția dintre cei din interiorul grupului și cei din exterior, implicând noțiunea de a fi diferit. Importanța unei anumite culturi poate fi mărită sau, dimpotrivă, minimalizată. Chiar dacă diferențele sunt mici, ele
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
ordonează calificându-și binele și răul. În mod obișnuit, atunci când trebuie să înțelegem o altă cultură pornim de la cea proprie, utilizată ca model de referință universal. Atitudinea comandată de principiul relativismului cultural se opune comportamentelor comune și presupune renunțarea la etnocentrism, interogarea propriilor repere culturale, acceptarea faptului că fiecare posedă propriile valori: „a te întreba asupra locului culturii tale în multitudinea culturilor lumii, a renunța la impunerea acesteia și a nu o mai considera ca singura demnă de a fi împărtășită
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
peste spațiul spiritual iudaic și mediu-oriental (Egipt, Mesopotamia, Israel), peste cel creștin (Noul Testament, Filon Evreul, Părinții Bisericii, Sf. Augustin), indic, chinez sau islamic. Nu vom uita, desigur, prejudecățile care au hrănit o anume mentalitate cu dese puseuri de europocentrism sau etnocentrism, ceea ce, de fiecare dată, nu a făcut altceva decît să fragilizeze și împuțineze spiritul, rațiunea. Ceea ce am spus pînă aici reprezintă, poate, lucruri relativ cunoscute, cu toate că, vorbind despre Eminescu, e bine să se observe unele diferențe, mai cu seamă faptul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
participarea anterioară în diversele modele de regresie multiplă, aceasta se dovedește un predictor semnificativ de fiecare dată. Astfel, nu doar participarea curentă, activă și pasivă este importantă, dar și cea trecută are influență asupra individualismului utilitarist, sentimentului de neputință politică, etnocentrismului, autoritarismului și implicării în problemele vecinătății. Includerea măsurii participării anterioare nu induce un efect de vârstă (cei mai în vârstă nu se dovedesc a fi mai implicați în asociații doar pentru că au avut mai mult timp la dispoziție decât cei
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
d.) să apară înregistrați pur și simplu ca non-membri. Astfel, autorul a demonstrat efectele participării anterioare asupra valorilor de egalitate, neutralitate, cooperare și libertate pe care le atribuim în general democrației dar și asupra individualismului utilitarist, sentimentului de neputință politică, etnocentrismului, autoritarismului și implicării în problemele vecinătății. Mai mult, chiar și simpla participare pasivă are un efect pozitiv asupra încrederii, densității rețelelor sociale și angajamentului civic (Wollebaek și Selle, 2002). O ultimă constatare pe care o facem este legată de nivelul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
de conștiință și destin. De aici rezultă disjuncția între știință și filosofie, între cultura științifică (obiectivantă) și cultura umanistă (antropocentrică). Tot de aici, dubla natură a praxisului occidental, rupt între autoadorarea subiectului individual (individualism), uman (umanism, antropocentrism), național (naționalism), etnic (etnocentrism) și știința și tehnica obiective, cantitative, manipulatoare. Cele două universuri incompatibile "își dispută societățile noastre, viețile noastre, spiritele noastre"835, marcând printr-un fel de schizofrenie cultura occidentală. Reluând, într-un alt context, caracterizarea marii paradigme a Occidentului, Edgar Morin
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
doar interesele oamenilor, fie prin restrângerea acestei sfere, caz în care am considera doar interesele unor oameni, nu ale tuturor oamenilor. Se ajunge iarăși la centrism. Plumwood încearcă să construiască un model general al oricărui "centrism"129. Să considerăm cazul etnocentrismului. Renunțarea la etnocentrism nu presupune abandonarea oricărei localizări culturale, așa cum ar susține Grey, ci recunoașterea acestei localizări culturale a ființei umane, dar fără a ajunge la o centrare exclusivă pe o anumită cultură. Altfel spus, rămânem localizați într-o lume
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fie prin restrângerea acestei sfere, caz în care am considera doar interesele unor oameni, nu ale tuturor oamenilor. Se ajunge iarăși la centrism. Plumwood încearcă să construiască un model general al oricărui "centrism"129. Să considerăm cazul etnocentrismului. Renunțarea la etnocentrism nu presupune abandonarea oricărei localizări culturale, așa cum ar susține Grey, ci recunoașterea acestei localizări culturale a ființei umane, dar fără a ajunge la o centrare exclusivă pe o anumită cultură. Altfel spus, rămânem localizați într-o lume policentrică, adică recunoaștem
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
direct, accesibil nu mai are căutare și s a transformat În contrariu, exploatând „tensiunea istorică”. Grobianus a devenit „clasă superioară”: elitist, prețios, academic. Adesea hieratic. Se propune pluralitatea, descentralizarea, amestecul, postmodernitatea? Personajul devine imediat individ distinct, unic, personalizat. Cultivă acum etnocentrismul, subiectivitatea, punând cunoașterea istorică și discursul adaptat la context În slujba propulsiei de sine. O strategie a subversiunii, demolând vechile ierarhii, minând valorile consolidate timp de 50 de ani, conservate Încă procedural, transformându-se În militant pentru noul tip de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
democratic și liberal: apartenența la o națiune devenea apanajul propriei decizii; -Cel german, antiliberal, care elimina posibilitatea arbitrului: apartenența la o societate nu poate fi aleasă, ci e determinată prin naștere. Statul modern cerea fidelitate din partea cetățenilor săi. Apărea astfel, „etnocentrismul” - perceperea valorilor comunității proprii ca fiind superioare altora. În acest context, s-a născut și întrebarea: Pot fi evreii loiali statului și națiunii germane? Problema începea cu identitatea națională - nu poți fi altul, nu poți avea o altă identitate. Reformații
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
număr însemnat de împrumuturi neologice conțin radicalul etno-, care funcționează și ca element de compunere și își are originea în greacă, dar cuvintele construite cu el au fost preluate din franceză, iar, uneori, și din alte limbi: etnie (< fr. ethnie), etnocentrism (< fr. ethnocentrisme, engl. ethnocentrism), etnogeneză (< fr. ethno-genèse), etnograf (< fr. ethnographe), etnografie (< ethnogra-phie), etnolog (< fr. ethnologue), etnologie (< fr. ethnologie), etnonim (< fr. ethnonyme). De la baza germanică, folk, româna are cîteva elemente referitoare la creația populară și la știința care o are ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]