214 matches
-
statul român - principala preocupare a unei foarte interesante reviste științifice interbelice, Geopolitica și geoistoria -, la mize mai abstracte, cum ar fi problemele regionalismului și ale regionalizării, imaginarea națională a unor mari continuități - dar și rupturi și disjuncții - istorice și spațiale etnoculturale etc. Acest tip de dispute și discuții cultural-politice sunt probabil specifice amestecului și conflictului dintre „sentimente primordiale și politici civice în noile state”, ca să-l parafrazăm pe Clifford Geertz (Geertz, 1975). Întregul discurs se bazează pe o combinație specifică între
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
originală, instituția românească a preluat din formele specifice de organizare ale sașilor, iar evoluția ei a fost influențată de funcția de punte de comunicație între Occidentul latin și Orientul bizantin pe care, prin transhumanța efectuată sau prin roire, această zonă etnoculturală a deținut-o de-a lungul timpului. Acest fapt este dovedit de diferențele specifice fiecărei comunități din satele din Mărginimea Sibiului care, spre deosebire de Nachbarschaft-ul săsesc, nu aveau o organizare standard, ci deosebiri legate de modalitățile de satisfacere a necesităților. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sau mai puțin particulară a responsabilităților în cadrul acestei modalități de organizare socială, dar și între acestea nu este însă niciodată una permanentă și perfect stabilă, chiar dacă în multe cazuri ajunge să fie considerată „arhetipală” pentru o „națiune” sau alta. Specificul etnocultural (felul de a fi) al românilor s-a obținut numai pe fondul interacțiunii dintre aceștia și mediul specific acestui areal, denumit fundus regius. Cerințele externe, îndeosebi cele ale mediului social reprezentat de rigoarea germană, s-au interiorizat, devenind astfel moduri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
interculturală și cea multiculturală asupra societății și pornind de la o abordare de tip incluziv, considerăm că ar fi posibil ca și în cazul conflictului israeliano-palestinian să asistăm în timp la o recunoaștere simbolică, dar și formală a celor două comunități etnoculturale principale, respectiv a unor drepturi specifice armonizate care să se traducă într-o coexistența pașnică și mutual acceptată și agreată. B. Detensionarea regiunii orientale are șanse să se realizeze dacă vor fi îndeplinite câteva condiții obligatorii, ca de exemplu: o
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pe domeniul decorativului, al "frumosului", nu-i de-ajuns. El trebuie să prezinte spectatorului de astăzi problemele omului de astăzi. A.V. Interesant este că aceste probleme, subiecte și idei valabile nu numai în România, ci și în alte zone etnoculturale ale lumii au fost expuse într-o formă esențializată, ce se eliberează de decor. G.C. Bine, absența decorului este și o problemă de economie. Pentru că, foarte des, dansatorii, în toată lumea, nu numai în România, încă o dată o spun, au aceleași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
De aici am ajuns la a inventaria prezența străinilor și contribuția lor nemijlocită la transformarea structurală socială a principatelor. Am constatat, printre altele, că toate aglomerările urbane, viitoare orașe moderne, din Moldova epocii regulamentare (1830-1840), însemnau o colecție de comunități etnoculturale, cu viață distinctă, dar care reușeau, organic, să funcționeze urban, împreună, fără să vorbească aceeași limbă și folosind româna de multe ori doar ca limbă vernaculară administrativă. Mi-am dat seama atunci că sunt separat de o memorie istorică cu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
mă recăsătoresc - pentru că asta cere - cu un creștin și să duc o viață creștinească. Cătălin Avramescu: Prin urmare, căsătoriile între diferite straturi sociale, naționale, sunt o rețetă pentru marginalitate? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu neapărat, dar sunt căsătoriile care încalecă granițele unităților etnoculturale. Sunt mai slabe, au un grad redus de coeziune și nici nu cred că ar trebui să judecăm altfel pentru telespectatorul obișnuit. Se întâmplă ceea ce se întâmplă în fiecare familie astăzi, în modernitatea noastră europeană. Capacitatea de adaptare culturală contează
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
culturală mai bine zis. Cătălin Avramescu: Există. Mihai-Răzvan Ungureanu: Există, iar mediile urbane în general, cele care în secolul al XVIII-lea, prima jumătate a secolul al XIX-lea erau cele mai cosmopolite - Iașul avea atunci 16 sau 17 comunități etnoculturale, distinse după proveniența membrilor -, sunt și cele care evocă cel mai mare număr de divorțuri, consumate sau nu, pentru că există și despărțiri, există și fugi, există și forme agravate de neînțelegere casnică. Cătălin Avramescu: Ce curios că noi vedem familia
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
extrașcolară a acestora, încurajând participarea lor la educație; 9. transmite școlii toate datele colectate din comunitate, în scopul identificării soluțiilor optime pentru asigurarea accesului egal la educație al copiilor; 10. contribuie la deschiderea școlii către comunitate și la promovarea caracteristicilor etnoculturale în mediul școlar, prin implicarea în organizarea de activități cu părinții/alți membri ai comunității, organizarea de activități cu dimensiune multiculturală, organizare de activități extracurriculare etc.; 11. monitorizează și încurajează prezența elevilor la orele din cadrul programelor alternative, suplimentare/de sprijin
ORDIN nr. 1.539 din 19 iulie 2007 privind normele de încadrare şi de activitate ale mediatorului şcolar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191348_a_192677]
-
extrașcolară a acestora, încurajând participarea lor la educație; 9. transmite școlii toate datele colectate din comunitate, în scopul identificării soluțiilor optime pentru asigurarea accesului egal la educație al copiilor; 10. contribuie la deschiderea școlii către comunitate și la promovarea caracteristicilor etnoculturale în mediul școlar, prin implicarea în organizarea de activități cu părinții/alți membri ai comunității, organizarea de activități cu dimensiune multiculturală, organizare de activități extracurriculare etc.; 11. monitorizează și încurajează prezența elevilor la orele din cadrul programelor alternative, suplimentare/de sprijin
NORME din 19 iulie 2007 de încadrare, activitate şi salarizare ale mediatorului şcolar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191350_a_192679]
-
și sportul, CNCD are ca scop: a) consolidarea inițiativelor antidiscriminare la nivel național și derularea unor programe de conștientizare interculturală privind diversitatea și nediscriminarea; ... b) cooperarea și consolidarea relațiilor cu media în prevenirea și combaterea discriminării, promovarea interacțiunii și diversității etnoculturale; ... c) cooperarea și consolidarea relațiilor cu instituțiile și entitățile sportive, prin promovarea de acțiuni și programe în vederea prevenirii și combaterii tuturor formelor de discriminare în sport. ... Prioritatea 4.1 - Consolidarea inițiativelor antidiscriminare la nivel na��ional și derularea unor programe
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 august 2007 de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării (2007-2013). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191423_a_192752]
-
anuală a manifestărilor privind promovarea diversității, toleranței, nediscriminării, prin acțiuni promovate de CNCD de notorietate în societatea românească, precum DiversFest, CultFest etc. ... Prioritatea 4.2 - Cooperarea și consolidarea relațiilor cu massmedia în prevenirea și combaterea discriminării, promovarea interacțiunii și diversității etnoculturale Context: Mass-media a jucat un rol important în procesul de conștientizare a diversității culturale și a nediscriminării, precum și în prezentarea chestiunilor de interes public cu relevanță în acest domeniu. Au existat însă și motive de îngrijorare cu privire la modul în care
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 august 2007 de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării (2007-2013). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191423_a_192752]
-
și sportul, CNCD are ca scop: a) consolidarea inițiativelor antidiscriminare la nivel național și derularea unor programe de conștientizare interculturală privind diversitatea și nediscriminarea; ... b) cooperarea și consolidarea relațiilor cu media în prevenirea și combaterea discriminării, promovarea interacțiunii și diversității etnoculturale; ... c) cooperarea și consolidarea relațiilor cu instituțiile și entitățile sportive, prin promovarea de acțiuni și programe în vederea prevenirii și combaterii tuturor formelor de discriminare în sport. ... Prioritatea 4.1 - Consolidarea inițiativelor antidiscriminare la nivel național și derularea unor programe de
ORDIN nr. 286 din 29 august 2007 privind aprobarea Strategiei naţionale de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării (2007-2013). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191422_a_192751]
-
anuală a manifestărilor privind promovarea diversității, toleranței, nediscriminării, prin acțiuni promovate de CNCD de notorietate în societatea românească, precum DiversFest, CultFest etc. ... Prioritatea 4.2 - Cooperarea și consolidarea relațiilor cu massmedia în prevenirea și combaterea discriminării, promovarea interacțiunii și diversității etnoculturale Context: Mass-media a jucat un rol important în procesul de conștientizare a diversității culturale și a nediscriminării, precum și în prezentarea chestiunilor de interes public cu relevanță în acest domeniu. Au existat însă și motive de îngrijorare cu privire la modul în care
ORDIN nr. 286 din 29 august 2007 privind aprobarea Strategiei naţionale de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării (2007-2013). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191422_a_192751]
-
a reușit să își susțînă afirmația. După ce a examinat toate faptele relevante în speță, Curtea nu constată niciun indiciu care ar putea conduce la concluzia că cei responsabili de anchetă au fost influențați în ancheta lor de prejudecăți în privința grupului etnocultural al reclamantului și al fiului său (Seidova și alții împotriva Bulgariei, nr. 310/04, pct. 67-68, 18 noiembrie 2010). 80. Reiese că acest capăt de cerere este în mod vădit nefondat și trebuie respins, în temeiul art. 35 § 3 și
HOTĂRÂRE din 25 iunie 2013 în Cauza Gheorghe Cobzaru împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255678_a_257007]
-
Europei la data de 26 ianuarie 2006, la pct. 5 prevede că, în unele state membre ale Consiliului Europei, conceptul de "națiune" este folosit pentru a indica cetățenia, care este o legătură juridică între stat și individ, indiferent de originea etnoculturală a celui din urmă, în timp ce în alte state membre conceptul de "națiune" este folosit pentru a indica o comunitate organică ce vorbește aceeași limbă și este caracterizată printr-un set similar de tradiții culturale și istorice, de o percepție similară
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
735 (2006), anterior citată, la pct. 16, invită statele membre să promoveze în legislația lor națională recunoașterea drepturilor culturale ale minorităților, să adapteze constituțiile lor la standardele europene democratice contemporane, în sensul integrării tuturor cetățenilor lor, indiferent de originea lor etnoculturală, într-o entitate multiculturală și civică. 4. Legislație relevantă a unor state în privința minorităților naționale 4.1. Spania Art. 4 din Constituție cu denumirea marginală Drapelul național prevede în acest articol astfel intitulat posibilitatea comunităților autonome de a avea steaguri
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
-lea, când este menționată sub numele de "Vai de Ei". Comunitatea a luat naștere în urmă venirii din Ardeal a mai multor familii de oieri, în principal din Mărginimea Sibiului pe motivul oprimării religioase (catolicizare forțată). Din punct de vedere etnocultural, Vaideeni reprezintă o zonă de interferență între zona etnografica a Olteniei de sub Munte și zona etnografica Mărginimea Sibiului care și-a pus puternic amprenta asupra graiului, portului și tradiției pastorale. Populația comunei numără 4.360 de locuitori (2002), sătul incluzându
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
Hrisovul lui Radu cel Mare -1504, Judecată la Divan despre hotarele muntelui Vai de Ei. Vechi locuitori ai satului Vai de Ei • Monumente istorice: a. Biserică de zid cu hramul « Sf.Ioan Botezătorul » (1878), în satul Vaideeni; Elemente de patrimoniu etnocultural a. Centrul etnografic Vaideeni, important centru etnofolcloric, legat de transhumanta și obiceiuri pastorale ; renumit pentru prelucrarea artistică a pieilor. lânii și confecționarea de instrumente muzicale, port popular ciobănesc cu influențe din zona Marginimii Sibiului ; b. Arhitectură tradițională- case vechi cu
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
duminică a lunii iunie Simpozion pe teme agroturistice Anual, în luna mai sau iunie Târg săptămânal în fiecare vineri din săptămână • Forme de turism practicate în zona TIP DE TURISM Obiectiv turistic Organizator (date de contact) Facilități turistice existente Turism etnocultural. Țesături executate manual (costumul popular) cusături cojocarit, prelucrarea artistică a lemnului, transhumanta Primăria comunei Vaideeni Fundația “Vaideeni” Turism cultural-religios Bisericile din localitate Speoturism - Turism rural și agroturism. Obiceiuri și tradiții păstrate și practicate de locuitorii comunei Vaideeni Turism științific Simpozionul
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
aceste localități cu altele, din alte zone, putem spune că ele sunt rodul unei psihologii speciale în centrul căreia stă sentimentul solidarității și a perenității. Din acest punct de vedere, Apoldu de Jos face parte dintr-o unitate geografică și etnoculturală care reprezintă o simbioză a zonei Mărginimii cu cea a Văilor Secașului și Sebeșului, preluând - din fiecare - elemente de conturare și afirmare a personalității sale. Localitatea are o climă continental-temperată, specifică zonei colinare în care se află. La aceasta se
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
Ombudspersons for National Minorities, Centrul de Studii Internaționale, Centrul pentru Conștiința Critică (afiliat la Center for Inquiry) și Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință. A fost membru al board-ului unor organizații precum Hungarian Europe Society, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, Parteneriat pentru Egalitate, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, membru al unor echipe de experți (Fundația pentru o Societate Deschisă), membru al unor consilii științifice (Institutul Național pentru Memoria Exilului Românesc). Gabriel Andreescu a participat la programe internaționale și activități de
Gabriel Andreescu () [Corola-website/Science/312253_a_313582]
-
Florin Teodor Olariu, Identitatea limbii și literaturii române în perspectiva globalizării, Editura Trinitas, Iași, 2002, p. 113 118. 33. Aspecte ale creativității lexicale în terminologia filosofica actuala, în vol. Ofelia Ichim/ Florin Teodor Olariu, Limba și literatura română în spațiul etnocultural dacoromânesc și în diaspora, Editura Trinitas, Iași, 2003, p. 182 213. 34. Dinamică istorică a cultivării instituționalizate a limbii române, în “Revista română”, Iași, anul IV, nr. 4 (34), decembrie 2003, p. 6 (I), nr. 1 (35), martie 2004, p.
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
filologica și interpretarea confesionala, raport prezentat în deschiderea Simpozionului “Traducerea Bibliei în actualitate”, Institutul Teologic “Emanuel”, Oradea, 11 aprilie 2003. 33. Limite ale creativității lexicale în terminologia filosofica actuala, comunicare prezentată în cadrul Simpozion Internaționl ”Limba și literatura română în spațiul etnocultural dacoromânesc și în diaspora”, Iași, 23 24 mai 2003. 34. Saussure, astăzi. Concluziile unui recent colocviu internațional de lingvistică funcțională, comunicare prezentată în cadrul Zilelor Universității, octombrie, 2004. 35. În cadrul cursurilor de vară de limbă română, Iași, iulie 2002, conferința cu
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Uniunii Scriitorilor din România. , poet al generației optzeciste, eseist, editor român american, s-a născut la 9 septembrie 1951, la București. Este licențiat al Facultății de Filosofie, Universitatea București, promoția 1977. Doctor în Filosofie din anul 2002, cu teza: "Particularități etnoculturale ale românilor americani. Contribuții la studiul comparativ al etnosului românesc". A fost membru al cenaclului Universitas condus de Mircea Martin. În 1990, începe publicarea revistei "Noul Criterion" care va apare în câteva numere. În 1991, se stabilește în Atlanta, S.
Gabriel Stănescu () [Corola-website/Science/314224_a_315553]