204 matches
-
note și variante, bibliografia, indicii și glosarul fac din Descântece din Moldova o lucrare de referință. Cealaltă carte, Colinde din Moldova (1984), spulberă prejudecata că în Moldova nu există colindă propriu-zisă. Studiul introductiv adună mărturii asupra existenței colindei în spațiul etnofolcloric amintit, iar corpusul de texte (256) reprezintă, chiar dacă inegal (în funcție de frecvența tipurilor), toate secțiunile colindei: protocolare, cosmogonice, profesionale, flăcăul și fata, familiale, edificatoare și moralizatoare, biblice și apocrife, colinde-baladă, colinde-cântec, netipologizate și contaminate. De remarcat cercetarea colindei în contextul ritual
CIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
a fondurilor structurale; 6. sprijinirea accesului la informații și la programe de promovare; organizarea de instruiri și schimburi de experiență; 7. organizarea de manifestări în vederea valorificării patrimoniului cultural și istoric, prin promovarea și dezvoltarea artei populare, a meșteșugurilor, artizanatului tradițiilor etnofolclorice. 3.4. În domeniul cercetării montanologice Cercetarea în domeniul montanologiei are ca obiective: 1. stabilirea și promovarea de tehnologii agricole specifice în scopul dezvoltării durabile a gospodăriilor montane; 2. utilizarea inovațiilor tehnologice pentru dezvoltarea proceselor de producție sigure și economice
HOTĂRÂRE nr. 1.779 din 21 octombrie 2004 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare durabilă a zonei montane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162334_a_163663]
-
a fondurilor structurale; 6. sprijinirea accesului la informații și la programe de promovare; organizarea de instruiri și schimburi de experiență; 7. organizarea de manifestări în vederea valorificării patrimoniului cultural și istoric, prin promovarea și dezvoltarea artei populare, a meșteșugurilor, artizanatului tradițiilor etnofolclorice. 3.4. În domeniul cercetării montanologice Cercetarea în domeniul montanologiei are ca obiective: 1. stabilirea și promovarea de tehnologii agricole specifice în scopul dezvoltării durabile a gospodăriilor montane; 2. utilizarea inovațiilor tehnologice pentru dezvoltarea proceselor de producție sigure și economice
STRATEGIA din 21 octombrie 2004 de dezvoltare durabilă a zonei montane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162335_a_163664]
-
Capitolul II Scopul și obiectul de activitate Articolul 4 Centrul inițiază și desfășoară proiecte și programe culturale în domeniul educației permanente și al culturii tradiționale, urmărind cu consecvență: - cercetarea stadiului actual al tradițiilor și al creației populare specifice fiecărei zone etnofolclorice a județului; - protejarea și tezaurizarea valorilor reprezentative ale creației populare contemporane, constituind banca de date și valori; - coordonarea metodologică a activității așezămintelor culturale de nivel județean, respectiv cămine culturale, case de cultură, universități populare; - elaborarea unor programe de valorificare a
REGULAMENT - CADRU din 17 martie 2004 de organizare şi funcţionare a centrului judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157003_a_158332]
-
Capitolul II Scopul și obiectul de activitate Articolul 4 Centrul inițiază și desfășoară proiecte și programe culturale în domeniul educației permanente și al culturii tradiționale, urmărind cu consecvență: - cercetarea stadiului actual al tradițiilor și al creației populare specifice fiecărei zone etnofolclorice a județului; - protejarea și tezaurizarea valorilor reprezentative ale creației populare contemporane, constituind banca de date și valori; - coordonarea metodologică a activității așezămintelor culturale de nivel județean, respectiv cămine culturale, case de cultură, universități populare; - elaborarea unor programe de valorificare a
ORDIN nr. 2.193 din 17 martie 2004 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a aşezămintelor culturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156997_a_158326]
-
din fonduri publice, în principal de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii, conform Programului național de restaurare a monumentelor istorice, arhiva patrimoniului cultural mobil, bazele de date ale patrimoniului arheologic. ... (2) Institutul deține, administrează și gestionează Banca națională de date etnofolclorice, Registrul național al mărcilor tradiționale distinctive și Inventarul național al patrimoniului cultural imaterial, administrează, de asemenea, marca de produs CeRt - Artă Tradițională, înscrisă la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci. ... (3) Institutul are în administrare întreaga documentație, evidența și
REGULAMENT din 20 septembrie 2016 de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional al Patrimoniului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275726_a_277055]
-
și județean, respectiv centrele culturale, centrele județene pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale, școli populare de arte și meserii, centre zonale pentru educația adulților, formații și ansambluri profesioniste pentru promovarea culturii tradiționale, altele asemenea; ... e) administrează Banca națională de date etnofolclorice, un sistem bazat pe criterii științifice naționale și internaționale, conținând și arhiva imagistică, având în vedere și oferirea de servicii de specialitate - indexare unitară, difuzarea informației privind patrimoniul cultural imaterial, cultura tradițională și educația permanentă - precum și valorificarea acestor domenii; ... f
REGULAMENT din 20 septembrie 2016 de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional al Patrimoniului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275726_a_277055]
-
Direcției patrimoniu imaterial, este condus de un șef birou și are următoarele atribuții specifice: a) organizează și administrează Registrul Național al Patrimoniului Cultural Imaterial; ... b) organizează și administrează Registrul Național al Mărcilor Tradiționale Distinctive; ... c) administrează Banca Națională de Date Etnofolclorice, un sistem bazat pe criterii științifice naționale și internaționale, conținând și arhiva imagistică, având în vedere și oferirea de servicii de specialitate - indexare unitară, difuzarea informației privind patrimoniul cultural imaterial, cultura tradițională și educația permanentă -, precum și valorificarea acestor domenii; ... d
REGULAMENT din 20 septembrie 2016 de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional al Patrimoniului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275726_a_277055]
-
cu 30 de locuri și 6 terenuri de tenis. Activitățile sportive asigură ocuparea locurilor de cazare, în perioada desfășurării turneelor de tenis, cel mai cunoscut fiind Turneul Internațional de Tenis „Instirig Cup” O altă atracție turistică este reprezentată de către festivalul etnofolcloric Pomul Vieții, ce are loc anual în luna iunie. Acesta are ca scop prezervarea tradițiilor și obiceiurilor din Câmpia Romanaților. De asemenea tot în cadrul acestui festival se organizează concursuri de dans popular, de ceramică și se organizează Parada portului popular
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
Ansamblul are ca specific portul popular al Romanaților. În trecut pe teritoriul actualului cartier Româna existau ateliere de ceramică, dar datorită lipsei de interes a noilor generații pentru aceste meserii, acestea au dispărut. Anual, în luna iunie are loc festivalul etnofolcloric Pomul Vieții, iar toamna, este organizat Festivalul Toamnei.
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
Fofeldea este un sat în comuna Nocrich din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află , în zona etnofolclorică și istorică ”Valea Hârticaciului”, la o distanța de 32 km de municipiul Sibiu și 29 km de orașul Agnita. Prima atestare a localității datează din 1382; de-a lungul timpului a avut diferite denumiri: "Hohfeldia", (în dialectul săsesc "Hiufält, Hîfield
Fofeldea, Sibiu () [Corola-website/Science/301708_a_303037]
-
Moldovei este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Botuș, Botușel, Braniștea, Colacu, Delnița, Deluț, Fundu Moldovei (reședința), Obcina, Plai și Smida Ungurenilor. Fundu Moldovei este o comună reprezentativă pentru zona de munte a Bucovinei, ca vatră etnofolclorică deosebit de interesantă, consemnată ca atare încă de la începutul secolului, când a fost aleasă, la îndemnul istoricului Ion Nistor, ca una din cele patru puncte de reper pentru cercetările sociologice întreprinse de Dimitrie Gusti - primele de gen din România. Fundu Moldovei
Comuna Fundu Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/301956_a_303285]
-
de aproximativ 80 de persoane, marea majoritate maghiari, originari din Luna de Sus sunt stabiliți peste hotare, în special în Ungaria, dar și în Austria, Olanda, Italia, Grecia, Norvegia, dar chiar și în SUA și Australia. Din punct de vedere etnofolcloric satul face parte din așa-numitul ținut al Călatei (), cunoscută atât de etnografia română cât și de cea maghiară. În Luna de Sus activează Asociația Culturală Magyarlona, având ca scop păstrarea tradițiilor maghiare. Populația satului, conform ultimului recensământ (2002), era
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
la Divan despre hotarele muntelui Vai de Ei. Vechi locuitori ai satului Vai de Ei • Monumente istorice: a. Biserică de zid cu hramul « Sf.Ioan Botezătorul » (1878), în satul Vaideeni; Elemente de patrimoniu etnocultural a. Centrul etnografic Vaideeni, important centru etnofolcloric, legat de transhumanta și obiceiuri pastorale ; renumit pentru prelucrarea artistică a pieilor. lânii și confecționarea de instrumente muzicale, port popular ciobănesc cu influențe din zona Marginimii Sibiului ; b. Arhitectură tradițională- case vechi cu pridvor, specifice zonei etnografice “Oltenia de sub munte
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
e. Confecționare de instrumente muzicale- fluiere ; f. Prelucrarea artistică a lemnului- obiecte de uz gospodăresc : lăzi, coșuri, furci de tors lâna, etc ; g. Prelucrarea lânii și instalații de tehnica populară : darac, pive, mori de apă, joagăre acționate hidraulic ; h. Manifestări etnofolclorice : Festivalul folcloric al pastorilor din Carpați « Învârtita dorului », ce se desfasoara anual în cea mai apropiată duminică de Sânziene. Alte monumente de interes istoric a. Ansamblu de instalații tehnice, localizat în satul Vaideeni și datat din sec.XIX ; b. Joagăr
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
picior spre Groapă Mălăii, Dârjala și spre cabană și stana Piatră Roșie. Al doilea drum, cel de pe cumpănă apelor dinspre apus, urmează traseul Dealul Capela-Fântâna din plai-Comanda-Izvorul cumpenelor-Marginea Găuriciu-Cășeria-Coasta lacurilor-Vârful Nedei-Târnovu-Curmătura Oltețului-cabana Obârșia Lotrului- Lacul Gâlcescu. • Muzee: NU • Manifestări, evenimente etnofolclorice, târguri: Evenimentul Dată și periodicitate Festivalul de folclor păstoresc “Învârtita Dorului” Anual, în ultimă duminică a lunii iunie Simpozion pe teme agroturistice Anual, în luna mai sau iunie Târg săptămânal în fiecare vineri din săptămână • Forme de turism practicate în
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
Loc de atracție pentru manifestările prilejuite de sărbătorile naționale sunt Monumentul lui Mihai Eminescu. Creația artistică este reprezentată de ansamblul folcloric „Foleșteanca” (conducator Elena Calmuțchi) Orchestra de muzică populară "Păunaș" de la Casa raională de cultură Fălești (conducător Valeriu Negrii), colectivul etnofolcloric pentru copii "Auraș-Păcuraș" de la Liceul Teoretic "Ion Creangă" (conducător Valeriu Dumbravă). Școala de Arte Plastice pentru copii "Gheorghe Vrabie" (director Furdui Damian) și Școala de muzică (director Anatol Ragulschi) educă calități estetice la copii, ansamblul folcloric cu titlul model „Izvoraș
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău (1983-1986). Combină activitatea teatrală cu cea de interpret de muzică folk. Astfel, după ce între anii 1986-1989 a activat în cadrul formației „Legendă”, revine din nou ca actor la Teatrul Actorului de cinema (1989-1991), la Teatrul etnofolcloric „Ion Creangă” din Chișinău (1992-1996) și apoi la Teatrul municipal „Satiricus Ion Luca Caragiale” din Chișinău, unde joacă și în prezent. Printre rolurile teatrale cele mai cunoscute menționam următoarele: Soțul din "Care-s sălbaticii?" de Iulian Filip; El din "SRL
Sergiu Finiti () [Corola-website/Science/312717_a_314046]
-
Ciocănești de Roșcani, "Sargetia- Acta Musei Devensis, XXXV-XXXVI, 2007-2008. În anul 2000 i s-a acordat "Premiul Fundației Ethnos pentru mecenat artistic "datorită realizării Proiectului cultural "Roșcani-2000 "al Asociației „Morala Creștină” din Roșcani, proiect materializat în patru cărți:1 ) monografia etnofolclorică rurală, de N.A. Știucă & Co, "Roșcani, un sat pentru mileniul III", Editura Emia, Deva, 2000, 2) monografia Bisericii Ortodoxe Bunavestire din Roșcani, Dr. Zeno Karl Pinter "Roșcani - biserica, monument istoric," Editura Emia, Deva, 2001.3) Monografia istorică a localităților Roșcani
Ioan Ovidiu Muntean () [Corola-website/Science/309062_a_310391]
-
Bucovineană”, “Țărancă cu maramă”, “Profil”, “Nalbe”, “Flori de primăvară” etc.) se disting prin esențializarea subiectelor și prin cromatismul acordurilor proxime de griuri colorate, în game reținute și evocatoare. Portretele sunt marcate de un benefic laconism al formelor cu aluzive trimiteri etnofolclorice, iar naturile statice sunt, de fapt, niște explozii florale într-un spațiu robust și tonic. Singurul peisaj (“Grădină”) semnifică, în ansamblul expoziției, atât excepția genului, cât și expresia plastică marcată de un conținut ideatic mai evident: expansiunea luxuriantă a vegetalului
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
Timiș, Cluj, Iași, Maramureș, Mureș, Suceava și Craiova a constituit o măsură binevenită pentru regimul de atunci care viza îndrumarea formațiilor artistice de amatori (numărul acestora era mare), coordonarea unor artiști neprofesioniști, a unor meșteri și creatori populari din zonele etnofolclorice ale țării. În județul Argeș (zona etnofolclorică Argeș-Muscel) actul de naștere îl reprezintă Decizia Nr. 2045, din 2 mai 1956, a Sfatului Popular al Regiunii Argeș, Centrul numindu-se inițial Casa Regională a Creației Populare Pitești, apoi Casa Creației Populare
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
Craiova a constituit o măsură binevenită pentru regimul de atunci care viza îndrumarea formațiilor artistice de amatori (numărul acestora era mare), coordonarea unor artiști neprofesioniști, a unor meșteri și creatori populari din zonele etnofolclorice ale țării. În județul Argeș (zona etnofolclorică Argeș-Muscel) actul de naștere îl reprezintă Decizia Nr. 2045, din 2 mai 1956, a Sfatului Popular al Regiunii Argeș, Centrul numindu-se inițial Casa Regională a Creației Populare Pitești, apoi Casa Creației Populare a Județului Argeș, și, în prezent, . • Ca
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
formele ei culte, ci a și continuat să se dezvolte în epoca modernă, asigurînd culturii profesioniste substanța originalității ei etnice. Republica Moldova are un total de 22 instituții de spectacol: 18 teatre dramatice, un teatru de operă și balet, un teatru etnofolcloric și 2 teatre de păpuși. 17 teatre sînt situate în capitala țării și 5 în alte localități. Cele mai importante teatre participă cu succes la festivaluri în străinătate, organizează festivaluri internaționale acasă, întreprind turnee în Franța, Italia, SUA, Rusia, Japonia
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Ea a străbătut țara în lung și-n lat, căutând piese originale de folclor, pe care le-a adunat în arhiva folclorică a emisiunii. Alte emisiuni realizate și prezentate de au fost "Cântecul amintirii... amintirile cântecului" (TVR 1) și "Patrimoniu etnofolcloric" (TVR Cultural). Marioara Murărescu a fost decorată la 14 aprilie 2009 cu Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler. În cadrul ceremoniei de la palatul Cotroceni, președintele Traian Băsescu a declarat: „"Este pentru mine o decorare ușoară pentru că nu trebuie să explic
Marioara Murărescu () [Corola-website/Science/320978_a_322307]
-
constituie un ansamblu etnofolcloric familial. Ileana, Iulia, Valentina, Romela și Maria Osoianu s-au nascut în satul Horești, raionul Fălești, Republica Moldova. Copiii au moștenit de la părinții lor, Constantin și Profira Osoianu, dragostea de frumos, din acest motiv toate au decis să urmeze această cale
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]