203 matches
-
o singură lovitură sute de hectare de pămînt arabil, a cărui scoatere din circuitul agricol trebuia compensată de productivitaea sporită a spațiilor verzi din fața blocurilor și a rondurilor pentru flori din fața caselor. A doua consecință a fost una demografică și etnofolclorică, ușor de observat chiar la fața locului, și ea s-a manifestat prin depopularea satelor, prin îngroșarea mahalalelor urbane și prin strămutarea vetrelor folclorice din Moldova în Bărăgan și din Țara Hațegului tocmai pe malurile Dunării. Dacă se auzea, în
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
Tradiționale Dolj, str. Macedonski nr. 28, 200383, Craiova, și vor fi însoțite de către o fotografie a interpretului (10/15 cm) și partiturile muzicale ale pieselor cu care participă la concurs. Candidații vor avea de interpretat două piese inedite din zona etnofolclorică de apartenență, dintre care una fără acompaniament (doină sau baladă). În 16 și 17 mai, la Teatrul Național Craiova va avea loc preselecția, participanții obligându-se să achite o taxă de înscriere de 250 000 de lei, precum și cheltuielile de
Agenda2005-10-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283451_a_284780]
-
a doua ediție a Festivalului Gugulanilor, organizată de Primărie, Consiliul Local, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță și Casa de Cultură „George Suru“. Va avea loc și un concurs la care vor participa producătorii individuali din zona etnofolclorică a Banatului de Munte care dețin licențe de producție pentru băuturi alcoolice, produse de carmangerie sau produse lactate. ( T. T.) Apariție editorială Volumul intitulat „Omul în lumina Legii penale și a Dreptului canonic“ scris de pr. dr. Mircea-Florin Cricoveanu, preot
Agenda2004-46-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283058_a_284387]
-
S.U.A. ) și de Societatea Culturală Banatul din Kitchener - Ontario (Canada). Turneul cuprinde orașele Chicago, St. Paul și Detroit din S.U.A. , Kitchener și Toronto din Canada, în care artiștii timișoreni vor susține spectacole de cântece și dansuri populare reprezentând toate zonele etnofolclorice ale României. De menționat că un alt colectiv al Ansamblului „Timișul“, format din 40 de membri, se află deja în Franța, până în 20 august, reprezentând arta tradițională românească la Festivalul Internațional de Folclor de la Confolens, unul dintre cele mai mari
Agenda2006-33-06-01-cultura invaamant () [Corola-journal/Journalistic/285115_a_286444]
-
fost efectuate de V. Chirica și M. Tănăsache (1983). La nivel local au fost efectuate de Traian Bița (1985), de I. Gordin, Paul Nechifor, I. Ciubotaru (1995, 1997), V. Bradu (1979), de D. Sava (2000), iar din punct de vedere etnofolcloric de C. Sava, Gh. Ionică, D. Sava și V. Spataru (19821989)Maria si Aurel Rosca. - Probleme de populație a cercetat prof. V. Grigoraș. - Despre dascălii de frunte ai școlii românești, învățătorul Alexandru Bratu a scris „Trandafiri suceveni - ctitori de școală
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
natură geologică, geomorfologică, climatică, hidrominerală și biogeografică. b) obiectivele turistice antropice, care cuprind totalitatea creațiilor omului realizate de-a lungul timpului, ce prezintă interes din punct de vedere turistic. Ele sunt de natură istorică (vestigii, cetăți etc.), arhitectonică, comemorativă, religioasă, etnofolclorică și tehnico-economică. În condițiile în care turismul este o activitate economică cu evoluție ascendentă, în ultimele decenii s-a introdus conceptul de resursă turistică, respectiv „materia primă” care poate genera o formă de turism (de exemplu: apele minerale și termale
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
străine, motiv pentru care viața socială și culturală s-a degradat iar turismul aproape că a dispărut. Deplasarea dintr-o regiune în alta era motivată în Evul mediu de necesitatea schimburilor comerciale, de pelerinajul la unele mânăstiri precum și de manifestări etnofolclorice (hramuri, nedei etc.). Circulația comercială a condus, totuși, la conturarea unei rețele de drumuri și a unei succesiuni de hanuri ce făceau posibile deplasarea și găzduirea pentru o noapte a celor care călătoreau în acele vremuri. Așa au apărut „Drumul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
păsări și mamifere ce stau la baza turismului cinegetic. 3. Caracterizați două păduri din orizontul local, apreciate pentru posibilitățile de odihnă și relaxare la sfârșit de săptămână. 3. POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC Potențialul turistic antropic este reprezentat de obiective cultural-istorice, creații etnofolclorice, monumente de artă plastică și comemorative, edificii tehnicoeconomice, construcții cu arhitectură deosebită, ceremonii, festivaluri și obiceiuri. Spre deosebire de potențialul turistic natural care reprezintă o zestre, potențialul turistic antropic se îmbogățește mereu, ca urmare a creșterii gradului de cultură și de civilizație
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Constanța), Praid (Harghita). 2. Satele pescărești și de interes vânătoresc, ce oferă forme de agrement care vizează pescuitul, vânătoarea, foto-safari. Sunt cunoscute satele pescărești Crișan, Sf. Gheorghe, Mila 23 dar și unele sate de pe Văile Vișeului și Bistriței. 3. Satele etnofolclorice, așezări rurale care dețin un fond etnografic deosebit, reprezentat de arhitectura construcțiilor, portul tradițional și folclor; de exemplu, Rășinari (Sibiu), Vama (Suceava), Năruja (Vrancea), Săpânța (Maramureș). Serviciile de cazare și masă din gospodăriile acestor sate oferă turiștilor un decor autentic
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și observator. Ca inspector la Comitetul de Cultură am vizitat 388 de sate din cele 436 din județul Vaslui îndrumând activitatea culturală, stațiile de radioficare, bibliotecile (unde am introdus cataloagele alfabetice și tematice, clasificarea zecimală), în câteva zeci făcând cercetări etnofolclorice de teren (texte, fotografii, înregistrări). Am îndrumat construcția Căminelor culturale de la Berezeni și Dragomirești, am fost diriginte de șantier la Casa de cultură Vaslui, am participat la Sesiuni de comunicări la Craiova (și în juriul festivalului ,,Maria Tănase”, descoperind-o
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
în conducerea secției de critică a Asociației Oamenilor de Teatru și Muzică și secretar al filialei Bihor a aceleiași asociații. Debutează în 1948 la ziarul „Lupta Ardealului” din Cluj cu o cronică de film, iar editorial în 1970 cu monografia etnofolclorică Nunta în Bihor. Mai e prezent în „Tribuna”, „Ateneu”, „Contemporanul”, „Cronica sătmăreană”, „Orizont”, „Ramuri”, „România literară”, uneori iscălind cu pseudonimele Cactus, Cornel Banu, Stelian Banu, Cristian Oană, Ion Păduraru, V. Stelian și Cornel Barbăneagră. I s-a decernat Premiul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
a Școlii clujene de folclor de a reface unitatea culturii populare; studiul acoperă întreg timpul ritual și ceremonial al anului (ciclul calendaristic și ciclul familial). Analizând ursirea copilului, autoarea constată că ceremonialul din Mărginimea Sibiului apare simplificat față de alte zone etnofolclorice. Sunt oferite în această lucrare informații privind așezarea mesei ursitoarelor la opt zile de la naștere (timp de trei zile și trei nopți), interzicerea lehuzei de a coborî din pat opt zile după naștere etc. Volumul Cum s-a stins țara
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
contribuții de istorie literară și culturală întregesc profilul cărturarului și dau o imagine mai exactă a multitudinii preocupărilor sale. El este mai întâi un pasionat și competent culegător de folclor. Din cele câteva mii de piese colecționate în diferite zone etnofolclorice (Câmpia Transilvaniei, Codru, Bihor, Lăpuș, Năsăud), a publicat o parte în volume colective - Poezii populare din Sălaj, Poezii populare din Lăpuș, incluse în Folclor din Transilvania (I, 1962) - ori de sine stătătoare - Folclor din Bihor (1969) și Folclor din zona
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
o imagine reală a repertoriului folcloric din zonele investigate, cu o atenție sporită acordată variantelor, importante pentru sesizarea procesualității în folclor. O pondere însemnată o au aici textele legate de obiceiuri. Studiile care precedă culegerile se definesc ca niște micromonografii etnofolclorice informate și atent concepute, capabile să rețină specificul zonei și să îi fixeze locul în contextul creației populare. Folcloristica Maramureșului (1971) este primul studiu de anvergură al lui P., Folclor literar românesc (I, 1957) fiind doar un text de curs
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
importante publicații de specialitate. Unii cercetători sunt redactori-șefi, redactori-șefi adjuncți sau membri în colectivele redacționale ale unor publicații academice, universitare ori profesionale, atât din țară, cât și de peste hotare. După ce au alcătuit unul dintre cele mai bogate fonduri de documente etnofolclorice din țară, cercetătorii folcloriști au trecut la realizarea unor monografii tematice, unele vizând zone precum valea Șomuzului Mare sau Tecuciul, altele privind obiceiuri și ceremonialuri calendaristice ș.a.m.d. Totodată, rezultatele cercetărilor sunt prezentate în ședințe de comunicări lunare, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
se impune într-o formă sau alta, nu neapărat prin constrângere și (abuz de) putere - de la intensitatea pozițiilor lor și nici nu se repliază pe valorile lor exclusiv în sfera privată: canibali/poligami acasă, „multiculturali” în mediul festiv, de carnaval etnofolcloric al orașului postmodern. Cred că trebuie să existe un set de valori comun împărtășite pentru a putea construi o societate bună, dar rămân deschis discuției privind temeiul, substanța, poziționarea relativă, aplicarea lor. Gray și alții, din perspective foarte diverse, afirmă
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
culegere de cântece bătrânești, doine, strigături, colinde, descântece, poezii privind obiceiurile familiale, adunate de la țăranii refugiați în România din localitățile de la est de Nistru. O serie de articole și studii se bazează pe cercetarea unor documente. S. a efectuat anchete etnofolclorice în satele românești de la Nistru până la est de Bug, în cadrul campaniilor monografice organizate de Dimitrie Gusti și Traian Herseni, acordând importanță studierii obiceiurilor. În alte contribuții, cum sunt Din obiceiurile românilor de peste Nistru - Dumineca Mare, Anul Nou la moldovenii de peste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
descrierea obiceiurilor, orânduite după principiul funcționalității. Metoda de culegere și editare a textelor, îndatorată lui Al. I. Amzulescu, și configurarea creațiilor populare în sincretismul lor (text și melodie) fac din colecțiile lui M. lucrări folcloristice importante. SCRIERI: Contribuții la cercetarea etnofolclorică a nordului dobrogean, Tulcea, 1976. Culegeri: La fântâna de sub deal, Tulcea, 1971; Flori dalbe, flori de măr, Tulcea, 1972 (în colaborare cu Aurel Munteanu); La dalba cetate, transcrierea muzicală Iosif Herțea, pref. Al. I. Amzulescu, Tulcea, 1975; Aho, aho, copii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288133_a_289462]
-
note și variante, bibliografia, indicii și glosarul fac din Descântece din Moldova o lucrare de referință. Cealaltă carte, Colinde din Moldova (1984), spulberă prejudecata că în Moldova nu există colindă propriu-zisă. Studiul introductiv adună mărturii asupra existenței colindei în spațiul etnofolcloric amintit, iar corpusul de texte (256) reprezintă, chiar dacă inegal (în funcție de frecvența tipurilor), toate secțiunile colindei: protocolare, cosmogonice, profesionale, flăcăul și fata, familiale, edificatoare și moralizatoare, biblice și apocrife, colinde-baladă, colinde-cântec, netipologizate și contaminate. De remarcat cercetarea colindei în contextul ritual
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
fiecare domeniu, pe care îi integrează în viziunea sa creatoare, de regulă artiști uriași cunoscuți doar în limitele culturii lor sau în spațiile de nișă ale câte unui instrument ciudat, cu care Peter Gabriel, îndrăgostit de muzica lumii, de sonoritățile etnofolclorice autentice, nu ezită să-și condimenteze creațiile. Mi-ar fi plăcut ca uriașul muzician să fi ajuns și la Iași, fie doar și pentru a asculta sonorități tradiționale ale locului, dacă nu pentru un concert (am întrebat, onorariul lui ar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Popescu este interpretat ca reevaluator al adevărurilor morale, de la metafizica spațiului închis la vibrația morală a istoriei. Volumul Trebuia să se nască Brâncuși (1981) reunește eseuri despre arta și personalitatea sculptorului, în care D. apelează la documente și argumente istorice, etnofolclorice, de istoria artei românești și universale. Romanul Migrații fără sezon (1984), cu note autobibiografice, pune în dezbatere, prin destinul unui tânăr absolvent de filologie repartizat în provincie, problema generației de intelectuali din perioada postbelică. Și un alt roman, Neuitatele amurguri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286746_a_288075]
-
tribulațiile sociopolitice ale etnonimelor (Michael Herzfeld), mitul lui Eminescu și mitologia daco-romană (Ioana Bot), antropologia românească avant la lettre (Nicolae Constantinescu), șamanism și vrăjitorie În Europa Orientală (Giovanni Pizza), contextul sociopolitic al elaborării crucilor pictate de la Săpânța (Marinella Lörinczi), analiza etnofolclorică a ritului funerar din Maramureș (Ileana Benga și Oana Benga), semnificațiile identitare ale sarmalei În raport cu ,,civilizația” și ,,cultura” (Vintilă Mihăilescu), etnografia zonelor industriale din Valea Jiului și Făgăraș (David A. Kideckel, Bianca E. Botea, Raluca Nahorniac, Vasile Șoflău), cosmopolitism și transmigrație
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
diferențiază corupția ,,pasivă” de cea ,,activă”, după cum dovedesc faptul că, la români, unele instituții ,,sunt mai publice ca altele”. Examinată pe marginea unor cazuri juridice legate de chestiunea restituirilor de proprietate după 1990, dar și Într-o perspectivă istorică și etnofolclorică, problema corupției angajează Însăși identitatea românească, fie În raport cu popoarele vecine (ruși, greci, turciă), fie la nivelul (i)legalității la români. Prin legi și instituții de combatere a corupției, statul român se comportă ca un ,,doctor” ce ,,prescrie terapiile potrivite”, spre
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
omită unele metode definitorii pentru antropologia clasică, precum observarea participativă și comparația (cf. V. Godina). Lipsa unei experiențe centralși est-europene În studiul ,,altor culturi” are, ca o viguroasă (deși nu suficientă) contrapondere, dezvoltarea unor tradiții naționale de cercetare bioantropologică și etnofolclorică. Un exemplu onorant În această privință este Școala românească de antropologie fizică Întemeiată de profesorul Francisc Rainer și perpetuată În institutul bucureștean creat de acesta În 1940. V. Godina compară ,,tradiția românească” interbelică de antropologie biologică și numele lui Rainer
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Zonele împădurite din Calea Codrului, Opler sau marginea Cumpătului sunt colonizate de vile; de multe ori nu se respectă planul de urbanism. Resursele antropice sunt dominate de amenajările sportive. Sunt prezente și de importanță de necontestat și atracții istorice, religioase, etnofolclorice, care diversifică oferta. În majoritatea stațiunilor montane se poate schia, existând pârtii separate pentru începători și pentru avansați. Elementele de caracterizare a unei pârtii de schi sunt: lungimea, panta, lățimea, orientarea, facilități de tipul tunurilor de zăpadă, existența trambulinelor naturale
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]