353 matches
-
suficient de evoluată, le transformase în adevărate tabu- uri conceptuale. Tânăr încă, în 1860, Hasdeu enunța problemele a căror lămurire avea să-l preocupe aproape toată viața: dacii și originea lor, continuitatea dacică și apoi daco-romană în spațiul carpato-dunăreano- pontic, etnogeneza românească și constituirea statelor medievale românești. Opera sa istorică evidențiază constanta încercărilor de a opune manierei de concepere a istoriei ca simplă înșirare de fapte, înțelegerea ei în sens global, explicarea faptelor istorice prin cauzalități de factură deterministă, de unde necesitatea
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
atitudini critice suficient de evoluată, le transformase în adevărate tabuuri conceptuale. Tânăr încă, în 1860, Hasdeu enunța problemele a căror lămurire avea să-l preocupe aproape toată viața: dacii și originea lor, continuitatea dacică și apoi daco-romană în spațiul carpato-dunăreanopontic, etnogeneza românească și constituirea statelor medievale românești. Opera sa istorică evidențiază constanta încercărilor de a opune manierei de concepere a istoriei ca simplă înșirare de fapte, înțelegerea ei în sens global, explicarea faptelor istorice prin cauzalități de factură deterministă, de unde necesitatea
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
perimetrul uralo-sudsiberian, zona predilectă inițială de manifestare a elementelor sarmatice originare, constituie culoarul de tranzit favorit al majorității deplasărilor nomade orientate spre vest și sud-vest în întregul Mileniu I. Etapele avansării sarmaților în direcția vestică și aria lor inițială de etnogeneză rămân, în acest stadiu, probleme controversate, care transced cadrul formal al acestor considerații, dar analizarea lor prezintă interes pentru arealul pruto-nistrian luat în discuție, în măsura în care desfășurările din zonele volgo-caucaziene se constituie în preliminarii ale acelor resurgențe ale stepei, care determină
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
altădată”, devin treptat elementul hegemon în stepele de la est de Marea Caspică, după ce „încetul cu încetul, ca perșii, și-au impus numele și asupra populațiilor din jur pe care le-au biruit”. Dincolo de controversele care persistă și în prezent în legătură cu etnogeneza alanilor, este de presupus că acest proces i-a implicat, într-o primă etapă, pe descendenții massageților, pe sciții asiatici - dahaii est-caspieni - și respectiv pe sacii dintre Oxus și Iaxarte, populații nord-iraniene înrudite cu sarmații, dar cu anumite pregnanțe central-asiatice
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
aorșilor și a altor ramuri sarmatice răsăritene, a accentuat elementele de înrudire între sarmați și alani, îndreptățind pentru o anumită etapă istorică formula terminologică generică de sarmato-alani, aplicată populațiilor iranice din întregul spațiu cuprins între gurile Dunării și Marea Aral. Etnogeneza alanilor ridică multe probleme specialiștilor, cele mai multe opinii având tendința să dea credit ipotezei potrivit căreia aceste triburi sunt rezultatul suprapunerii de către un nou aflux sarmatic de dincolo de Volga, compus din roxolani și aorși, a substratului sirakomeotic existent până atunci în
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
zona de rezidență a osetinilor de astăzi, reminiscențe alane din zona bazinului superior al Terekului fiind asimilate ulterior de kabardini, circazieni și abhazi, etniile componente ale grupului caucazian de nordvest. În secolele III-II î.Hr., sarmații pătrund din aria lor de etnogeneză în stepele nord-pontice, întrând aici în conflict cu sciții pe care îi înlocuiesc treptat, "fie dislocându-i, fie asimilându-i". Din acest areal, noile grupe nomade iranofone vor înainta progresiv spre vest, ajugând în Câmpia Tisei și la Dunărea de
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
la români. Dar unele îndoieli încep să apară atunci când se susține că poporul român s-a născut ortodox. Or, această noțiune începe să capete un conținut tot mai precis abia după anul 1054, al Marei schisme. Însă, la acea dată, etnogeneza poporului român era de mult încheiată. Se poate deci afirma cu toată convingerea că poporul român s a născut creștin. perfect adevărat. Dar nu și neapărat ortodox. Îndoielile au apărut și se vor exprima mereu ori de câte ori noțiunea de ortodoxie devine
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
revine sarcina, mi se adresa deseori, arătându-mă tatei și sătenilor, să faci aici săpături sistematice. Și așa a fost: săpăturile arheologice din anii 1967-1975 au făcut din Dodești un punct de referință pentru multe perioade, dar mai ales pentru etnogeneza poporului român. Nu s-a mulțumit cu atât: cercetarea trecutului satului l-au pus în posesia unor documente, printre care și unul de la Ștefan cel Mare, datând din anul 1495. A făcut numeroase însemnări monografice cu privire la satul Dodești, rămase fiului
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
mama autocratului, consacrată prin analogie cu Fecioara). O ultimă serie se poate constitui prin raportare la obiect și la areal: mituri universale (referitoare la cosmos, ființă-neființă), zonale (ale civilizațiilor sau ale orașelor-capitale sacralizate - mitul întemeierii Romei, spre exemplu), comunitare (etnii − etnogeneză) și individuale (modele/tipuri). Al treilea nivel al sistemului este cel în care putem grupa unitățile morfologice, caracterizate fiecare de o figură de stil, sub raportul funcției sale. Codurile, de orice tip, construite pe baza unei relații (interne) de tip
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
națională apărată și prin prestigiul originii latine. Asumarea descendenței, în scrierile polone ale lui Miron Costin, consonante cu fragmentul din Analele slavone cuprinse în Letopisețul Cantacuzinesc și cu cronica lui Ureche, configurează în palierul culturii scrise perimetrul sacru al mitului etnogenezei, dat de "descălecatul" lui Traian (numit sau nu), cu totul diferit de vaga întemeiere datorată fraților eponimi. Acest din urmă motiv narativ al originii așeza imaginarul popular românesc în rândul tradițiilor din spațiul european care aveau ca model imaginea fondatorilor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Moldova. Ajijderea și țării, dipre numele apei i-au pus numele Moldova. (Ureche 8) Iată așadar nucleul mitului descălecatului asumat de o comunitate arhaică, reflex al imaginarului popular, acolo unde acest tip de (re)întemeiere totemică este coroborat cu vechea etnogeneză daco-romană. Față de completarea lui Ureche din capitolul "Dinceputul domniilor vă leatul 6867": Într-acei păstori ce au nemeritu locul acesta, fost-au și Dragoș, carile au venit de la Maramoroș, carile să vediia și mai de cinste și mai de folos
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
față (Princeps Edit, Iași, 2008, 458 p.), temă reputată și frecventă în preocupările specialiștilor în problemele de ontologie a neamului. Ea cuprinde în dinamica verbului probleme fundamentale și grave prin rostuirea lor în curgerea vremurilor, precum moștenirea traco-iliră și geto-dacă, etnogeneza și "năzuința formativă", "boicotarea" și "teroarea" istoriei, toate acestea înfățișându-se mai curând sub semnul anonimatului și al negativității decât al impulsului destinal și al cutezanței cioraniene. Între principiul eminescian al "organicității" și teza încrâncenată a "schimbării", visată cu ardoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sunt, în mare parte, reale, dar adevărurile la care ajunge sunt rezultatul unor generalizări forțate și tendențioase ale unor cazuri particulare (Th. Codreanu). Pentru a măsura corect disprețul profund asupra românismului din partea geniului gederist, e suficient să vă prezentăm originala etnogeneză a neamului nostru în viziunea acestuia: "etnia noastră s-a născut din urina dacică peste care s-au îmbulzit alte urine: romană, slavă, turcă etc." (Politice, p. 63). Mai greu de digerat este transformarea acestuia, peste noapte, în naționalist băsescian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
simultan, tendințe centrifuge care-l îndeamnă cu o mână să-și apere bruma de românitate, iar cu cealaltă s-o neantizeze". Rămâne să domine, totuși, patosul distructiv, furia demolării, ura clocotitoare. România este un "infinit lupanar de lumpeni" cu o etnogeneză de rușine (urina daco-romano-slavă). Aici, "oriunde te uiți vezi fețe patibulare, cu ochi mohorâți, maxilare încrâncenate, fețe urâte, guri vulgare, trăsături rudimentare, o vorbire agramată și bolovănoasă (...) Un neam flecar și lipsit de Dumnezeu, nerâvnitor în sfințenie și agramat în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
siliți să le presteze pentru stăpânii lor sociali. Memoria etnică a comuniunii originare și lingvistice, până să fie diseminată în corpul social spre a fi îmbrățișată de către mase, a fost păstrată și perpetuată exclusiv în scrierile cronicarilor și istoricilor. Dacă etnogeneza poporului român a fost finalizată până la încheierea primului mileniu creștin 2, procesul de "mnemogeneză" (i.e., constituirea unei memorii colective care să reunească în solidaritate membrii unei etnii prin reliefarea comunității de origine, de limbă și de destin istoric ca preludiu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sintetizarea conștiinței de sine a românilor (într-o primă fază a formulei etnice, apoi a celei naționale a identității colective) a fost constituit de prelungitele dispute istoriografice dintre cărturarii români și cei maghiari și austrieci. Miza disputei a fost originea, etnogeneza și continuitatea nord-dunăreană a românilor după retragerea aureliană din 271-275 e.n. S. Mitu (1997) conchide că prin luările de poziție ale Școlii Ardelene, care își găsesc încununarea în tăioasele reacții critice ale lui Petru Maior, putem vorbi despre nașterea unei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
migrații creștinismul formează un factor de civilizare, românii, prin creștinarea lor timpurie, dețin încă un avantaj civilizațional asupra vecinilor săi. Avantajul civilizațional al creștinismului se sedimentează peste originea romană pentru a conferi românilor o dublă sursă de nobilitate. Nu doar etnogeneza poporului român este intim legată de creștinism. Chiar și "statogeneza" principatului Țării Românești are la bază un motiv religios. Radu Negru a descălecat din Transilvania, întemeind statalitatea Țării Românești în 1290, datorită persecuțiilor religioase la care erau supuși românii ardeleni
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
are obârșia prin asimilarea dacică în fondul dominant al latinității romane, este îmbogățită de N. Iorga prin adauăgarea elementului slav. Departe de idealul purității, a cărui nerespectare l-ar fi cutremurat pe Petru Maior, Iorga postulează teoria sintezei triale a etnogenezei românești. Plecând de la premisa că în perioada migrațiilor "rasele se amestecară: cutare aveà un tată barbar și o mamă romană sa din potrivă", marele istoric ajunge la concluzia că "Slavii, străbătuți de înrâurirea noastră, s-au contopit cu noi" (Iorga
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și lingvistice, de recunoaștere a influenței slave în constituirea specificului românesc. În epoca interbelicului, paradigma sintezei triale, substrat-strat-adstrat, va dobândi recunoașterea cvasi-universală, întrunind consensul majoritar în literatura didactică. Odată cu tranziția de la teza Școlii Ardelene a purității la paradigma sintetică a etnogenezei poporului român, problema centrală a devenit chestiunea ponderării și ierarhizării importanței elementelor constitutive. Dacă în perioada formării memoriei naționale (1859-1918) componenta dominantă a fost considerată a fi factorul latin (Laurian, 1862 [1859]; Heliade Rădulescu 1861; Melidon, 1867; Tocilescu, 1894, 1889
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
identității istorice românești, potrivit căreia identitatea românilor este rezultatul interacțiunii a șapte factori: 1. Factorul geografic reprezentat de pământul dacic; 2. Factorul etnografic, "adecă rasa sau sămânța de oameni, din care s'a format poporul" - Lupaș acceptă teoria tristadială a etnogenezei, a substratului dacic, stratului latin și adstratului slav, cu un accent pe primele două; 3. Factorul religios reprezentat în istoria românilor de ortodoxie și Biserica răsăritului ca "razim și pavăză a naționalității române" din toate timpurile (p. 8); 4. Factorul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
român", "Influența slavă asupra noastră a fost mare", și în fine, că " Influența slavă se vădește în toate ramurile vieții noastre economice, sociale, politice, militare, culturale", toate aceste citate fiind înseriate în cascadă pe aceeași pagină (Roller, 1952, p. 54). Etnogeneza română este încheiată doar după ce s-a pecetea slavă a fost ștanțată asupra fondului daco-romanic: "putem vorbi de formarea poporului român abia după ce s'a făcut amestecul cu slavii" (Istoria și geografia R.P.R., 1950, p. 22). Iar limba română este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sunt revizuite. Schimbarea de paradigmă este observabilă încă din anii '60, sincronizându-se în deplină armonie cu distanțarea politică a statului român de sub tutelajul sovietic. Pe planul simbolic al originii, această evoluție politică s-a soldat cu eliminarea slavilor din etnogeneza românească, declarată încheiată înainte de contactul cu slavii. Spre exemplu, manualul de Istoria Patriei (un titlu cu reminiscențe staliniste, vădind doctrina patriotismului socialist, dar care își va continua cariera didactică în această formă până în 1989) afirmă sentențios "Dacii și romanii au
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
niciun efect în sensul destabilizării ori restructurării acesteia. Prima parte a perioadei postcomuniste românești este caracterizată de o puternică inerție discursivă. Configurația mitoistorică asamblată în stadiul final al regimului comunist este reprodusă cu mare fidelitate și după căderea regimului. Chestiunea etnogenezei românești, considerată a reprezenta "problema fundamentală a istoriei nostre vechi" (Daicoviciu et al., 1992, p. 68), nu face excepție de la această regulă a inerției discursive în postcomunism. Explicația poate fi găsită în faptul că memoria românească și simțul identitar românesc
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
valențe critico-reflexive. Vechea gardă istoriografică, a cărei direcție conservatoare este indicată în manualul cu titlu anacronic Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi (manual pentru clasa a XII-a) (Scurtu et al., 1999), continuă să mizeze pe cardinalitatea etnogenezei românești, considerând acestă chestiune ca alcătuind "problema fundamentală a istoriei naționale" (p. 6). În anacronie cu discursul ce prinde contur în manualele contemporane, I. Scurtu et al. (1999) reiterează tezele tradiționale ale național-comunismului. Excluzând influențele slavice, manualul evidențiază natura duală
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fundamentală a istoriei naționale" (p. 6). În anacronie cu discursul ce prinde contur în manualele contemporane, I. Scurtu et al. (1999) reiterează tezele tradiționale ale național-comunismului. Excluzând influențele slavice, manualul evidențiază natura duală a sintezei poporului român: "elementele fundamentale ale etnogenezei românești sunt: componenta dacică (substratul) și componenta romană (stratul)" (p. 7). În privința glotogenezei, analiza lingvistică relevă fără echivoc că "limba română era formată în momentul în care aceste adaosuri lingvistice slave de sud au putut fi receptate. Prin urmare, nu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]