472 matches
-
de obiecte (exemplu: m((ți ale dogonilor), m(rturiile unui informator (i observarea vizual( a locurilor, (n special de pe pozi(îi (nalte, mergînd uneori pîn( la realizarea de fotografii din aer. Ele fac, de asemenea, un loc important ini(ierii etnografului (n practică popoarelor studiate [Griaule, 1957]. Numero(i continuatori ai lui Griaule au adoptat un demers mai pu(în legat de un punct de vedere fondat simultan pe sistemul colonial (i pe "estetică european(" [a se vedea Clifford, 1988, p.
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
statistice, sunt utile și interesante. Lucrul apare evident când este vorba de alte culturi și populații și cu atât mai mult când acestea sunt „exotice”. Constatări care pentru nativi au statutul de mari banalități pot apărea în fața antropologului cultural (sau etnografului) și a mediului cultural din care acesta provine ca veritabile informații științifice. Semnificația acestui gen de informații sporește dacă ele îmbracă haina mai riguroasă a datelor statistice. Publicul larg, audiența pretinde din ce în ce mai mult astfel de date, iar mass-media le oferă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
strategiilor care li se oferă. Antropologia ca mod de cunoaștere directă înrădăcinată în țesutul relațiilor interpersonale care agită orice microcosmos permite abordarea mirajului intelectual pe care-l prezintă ideea unor sedimentări societale populate cu urme care îi cheamă insistent pe etnografii preocupați de exhibarea "rămășițelor" fără preț care trebuie smulse istoriei dominante. Mirajele "resurgenței" ilustrează mizele de regulă cruciale ale căror estimare și evaluare sunt rostite în toate sensurile termenului. Așadar, noi regimuri de valoare se declină în cadrul unui spectacol generalizat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
permită depășirea antagonismelor categoriale, a frustrărilor individuale și a revendicărilor s-au dovedit vreme de câțiva ani un program suficient de atrăgător și dinamic pentru a determina recrutarea câtorva cercetători de către conducerile întreprinderilor sau de către organismele de consultanță: istorici sau "etnografi" chemați să se cufunde în genealogia unei întreprinderi, să-i restituie "capitalul cultural" inestimabil, să laude cunoștințele practice excepționale ale salariaților ei, regăsind o demnitate într-o "complementaritate" pe cât de pre-ajustată, pe atât de utilitară. Dacă antropologii care s-au
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pe atât de utilitară. Dacă antropologii care s-au angajat în această aventură îndoielnică și efemeră sunt puțini împinși de lipsa unui statut instituțional -, etnografia și "caricaturile ei mimetice" au fost în schimb larg invocate: astfel, li s-a cerut etnografilor să ocupe un post, poziție percepută ca o proximitate maximală în raport cu fundamentele culturale ale întreprinderii, însă deosebit de limitată pentru a aborda ca antropolog raporturile sociale care sunt în joc: în fapt, aceștia nu erau nicidecum obiectul acestei cruciade a "managementului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
raporturile sociale care sunt în joc: în fapt, aceștia nu erau nicidecum obiectul acestei cruciade a "managementului cultural", direcțiunea dispunând de alți agenți potriviți pentru a intui și rezolva, prin intermediul unor audite repetate, tensiunile din momentul următor. Specialist al "culturii", etnograful era trimis la vocația lui cea de la origine am putea spune -, indiferent de reconversiunea implicită și de manipularea ideologică subiacentă. Dacă literatura strict gestionară a fost în acest context pe cât de abundentă, pe atât de naivă (de exemplu, celebrul "suflet
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
clauzei de "confidențialitate" pe care o impuneau contractele semnate cu cercetătorii: destinatarul ambelor era proprietarul legal, care nu autoriza publicările decât după eliminarea oricărei "asperități" care ar fi putut dăuna imaginii întreprinderii. Lectura câtorva "fragmente alese" trezea o impresie stranie: etnograful (de meserie sau de ocazie) evoluează într-un "trib" a cărui contemporaneitate este evacuată și face loc unor ritualuri ale căror fundamente și resorturi se dovedesc absente. Pensionările și angajările oferă totuși o ocazie pentru regăsirea claselor de vârstă și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
universal și împodobită cu o științificitate irefutabilă, nu are astăzi nicio nevoie de "suprastructuri culturale" pentru a închide uzinele nerentabile sau pentru a-și apropia salariații a căror precaritate este privită, dimpotrivă, ca o regulă necesară. Se pare deci că etnografii au devenit inutili în a-i ajuta pe gestionari în conducerea întreprinderilor naționale respective, pentru care delocalizarea producției a devenit un imperativ. Într-o mică măsură, le este cedat un teren, în afara uzinelor, unde se află în concurență cu consilierii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prezentate ca suporturi ale acțiunilor rituale, magice, religioase, războinice, vânătorești, amoroase, de muncă, de prestigiu, alimentare... Prin imaginație sau prin interpretare, se ajunge să se conceapă cum erau acestea activate pentru "a pune la lucru" cultura în grupurile sociale. Aici, etnograful se apropie de demersul de deducție al arheologului; • dimensiunea ideală privește simbolurile, miturile, credințele și reprezentările. Unii văd în Mauss unul din inițiatorii analizei sistematice asupra dimensiunii simbolice a culturii (Camille Tarot, L'Invention du symbolique, La Découverte, Paris, 1999
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
stânga Dunării au imigrat în Dacia pe la capătul veacului al doisprezecelea și în începutul celui al treisprezecelea. Această părere avu asemenea și susțiitori în d-nii E. Dummler, G. D. Teutsch, O. Lorenz și Fr. Krones, dar și contrari în însemnații etnografi istorici W. Tomaschek și Kanitz. În cartea d-lui Jung va fi deci interesantă compararea luptei de păreri în cestiunea românilor cu o luptă analogă de păreri în cestiunea altor popoare, ca raeto-romanilor, grecilor moderni ș. a. Soluțiunea unor asemenea probleme
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bine să includă cumpărarea de materiale, securitatea pasivă, dar și programe de formare sau de mediere a conflictelor. Utilizarea unei tehnologii de securitate este cvasipermanentă în marile centre urbane de educație din Statele Unite. Iată descrierea făcută de John Devine de etnograf, în calitate de: "Noul elev care sosește într-una dintre enormele școli suprapopulate din centrele orașelor este întâmpinat de un baraj de cititoare de cărți de identitate, de detectoare de metal, de camere cu circuit închis, de aparate cu raze X (pentru
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de pietre, specifice pentru puterea eoliană din Colinele Tutovei. O asemenea moară a existat și în Tarnița, la punctul „Șes”, aparținând proprietarului Iftene Chirilă, situată în partea de vest a locuinței acestuia la distanța de 100-120 m de drumul județean. Etnograful Tudor Pamfile, originar din satul Țepu, județul Tecuci, remarcă: „Moara de vânt este o moară ca și cea de apă, cu singura deosebire că roata mișcată de apă este înlocuită de roata cu aripi mari ce este pusă în mișcare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Orizont, Convorbiri literare, Tribuna învățământului, Ethos, Apollo, Clepsidra, Meridianul, TV.V, Unison Radio. Prezență activă și autoritară în cultura jud. Vaslui. Tip. Măștile lui Cronos (1995), Clipa ca transparență (2006), ș.a. RAVARU, Dan, n.3 aprilie 1941, Bârlad: profesor, folclorist, etnograf, publicist. A urmat Facultatea de Filologie a Universității "Al. I. Cuza" din Iași, licențiat în 1965. Funcționează ca profesor la liceele din Puiești și Negrești până în 1979, apoi se angajează în cadrul Centrului Județean de Conservare și Valorificare a Tradiției și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cu un tip de narator pentru desemnarea căruia cea mai potrivită sintagmă ar fi autor-narator285. Informațiile sunt filtrate prin conștiința acestuia, iar ceea ce rezultă este o "încercare de cercetare artistică". Identitatea acestui narator este foarte complexă (martor, erou, istoric, sociolog, etnograf, gânditor politic preocupat de logica totalitarismului, purtător de cuvânt al celor care au pierit și al celor care preferă să tacă, din teamă), iar demersul său este motivat mai mult etic decât estetic. Încercând să definească identitatea acestuia, Georges Nivat
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
N. Oprea - „Zorile, revista liceului”, ajungem la alt capitol ded icat „Personalităților Liceului hușean - cu profiluri și evocări.” Autorii acestor medalioane reușesc să readucă din cărți, fapte și amintiri referitoare la mulți oameni de seamă: Lina Ciobanu - pe Gheorghe Focșa, etnograful și muzeograful; Gheorghe Moraru - pe Constantin Toma, membru corespondent al Academiei Române, un mare biolog, fiu al Boțeștilor; Theodor Codreanu - pe Petru Ioan cu logica „integrală”, o personalitate despre care s a mai amintit; Ion Gh eorghe Pricop - cu „Arcane peste
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
era un bun amfitrion pentru toți cei care-i călcau pragul. Ne mândream și noi mai ales că lumea era foarte interesată de casa-muzeu, rodul muncii epuizante a întregii noastre familii. Era un fapt obișnuit să fim vizitați de către arheologi, etnografi, muzeografi, oameni de cultură și artă, ziariști, oameni de radio și televiziune... Cei care semnau în jurnalul de impresii al vizitatorilor aduceau elogii muzeului și creatorului său Costache Buraga, dar nimeni nu bănuia drama care se ascundea în spatele acestui muzeu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Istria, 1909 Karl Weigel, E Ikon Epamanikon A Op Maikon Teutsch-Neugriechisches Worterbuch. Leipzic, 1804 A.T.Laurian și J.C. Massimu, Dictionariulu limbei romane, 1871 Mihai Costăchescu, Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, 1931 BURAGA GH. COSTACHE 1909 1999 Scriitor, arheolog, etnograf Buraga Gh. Costache pasionat cercetător în domeniul arheologiei, folcloristicii, monografiei, etnografiei și dialectologiei, eseist și poet, colecționar, inovator, Costache Buraga este una dintre personalitățile cele mai complexe ale Dăneștiului contemporan. S-a născut la Dănești jud. Vaslui, la 2 martie
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Despre cele ,,două lumi” ale Dăneștiului ( ,, Voi, toți, care astăzi priviți altă lume gîndiți-vă bine că nu totdeauna părinții au fost niște sfinți“). Despre ,,cultura cea sfîntă a gloatei - care licăre încă în zdrențe răzlețe “. Despre ce înseamnă să fii etnograf ,,A fi etnograf presupune o dragoste nețărmurită asupra sîmțîrii străvechi a poporului adevărat, dublul autor al Dăinuirilor... Eugenia și Costache Buraga pornesc pe urmele cuvintelor cu pasiunea și credința argonauților, convinși că trebuie să afle lîna de aur, sorgintea, începutul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
lumi” ale Dăneștiului ( ,, Voi, toți, care astăzi priviți altă lume gîndiți-vă bine că nu totdeauna părinții au fost niște sfinți“). Despre ,,cultura cea sfîntă a gloatei - care licăre încă în zdrențe răzlețe “. Despre ce înseamnă să fii etnograf ,,A fi etnograf presupune o dragoste nețărmurită asupra sîmțîrii străvechi a poporului adevărat, dublul autor al Dăinuirilor... Eugenia și Costache Buraga pornesc pe urmele cuvintelor cu pasiunea și credința argonauților, convinși că trebuie să afle lîna de aur, sorgintea, începutul. Periplul are de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
începe a se crede vreme pierdută. Talere se iau de fabrică și rasa vechilor olari meșteri se pierde. Muzeul Buraga asta vrea: ca cei tineri să nu uite și nimic să nu se piardă. Că am spus noi în ,,Dăinuiri... “ : etnograful cu suflet învață a ști că un lucru pe care el din întîmplare, cumva, l-a găsit, nu a fost folosit nici de omul cu care vorbește și, tare adesea, nici chiar de părinții acelui om... Muzeul de etnografie se
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
pe viu. Greșește cine desparte muzeul de cartea noastră “. (în carte sunt multe pagini de mare erudiție, precum sînt multe care vădesc real talent literar. Plină de farmec este polemica, necontenită, neobosită, mereu proaspătă, purtată cu grăbiți autori de dicționare, etnografi, cu istorici, cu scriitori. Unii sînt dojeniți, alții sînt certați. Ar fi interesant: se continuă polemica și în muzeu?) ,, Nouă ne-a plăcut să spunem adevărul, atunci cînd am crezut în el. Și l-am spus. Am afirmat că unii
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
din discuția purtată cu poetul Ion Enache, un om care i-a fost apropiat lui moș Buraga. Cine a fost de fapt Costache Buraga? Un om care va rămîne în conștiința publică, prin tot ceea ce a făcut, ca un mare etnograf, în sensul că a creat un muzeu sătesc unic în Europa. Această unicitate se justifică prin bogăția pieselor care compun acest muzeu. Printre acestea se numără un vas descoperit, prin săpături proprii, în zona respectivă care are inscripția ,, SINOPE-DANE“. Un
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
und Idee"), concretizate în opera colectivă "Die deutsche Volkskunde" (1934), au constituit un etalon pentru folcloristica universală 9. Capacitatea de a reconstitui viața socială "prin cercetarea condițiilor complexe, îndeosebi psihice", a fost demonstrată tot atât de pregnant și de valoroasele cercetări ale etnografului și folcloristului francez Arnold van Gennep 10. Aceste lucrări au deschis perspective noi, dar exemplele nu sunt limitative. Ideea care se reține este aceea a capacității gnoseologice a folclorului. Sub această incidență etnopsihologia (și etnopsihiatria) se situează în cel dintâi
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și să formeze relații sociale online care pot prezenta un grad de intensitate chiar mai mare decât cele din spațiul real-fizic. Totuși, să nu uităm că această perspectivă conduce adesea la privilegierea condiției digitale în detrimentul celei uman-fizice. Una dintre concluziile etnografului este că majoritatea utilizatorilor lumilor virtuale folosesc spațiul virtual pentru a-și exersa o nouă identitate (adesea chiar mai preferabilă decât identitatea dezvăluită în spațiul fizică sau identități multiple în mediile propice alegerii personalității, înfățișării sau gender-ului. Aceasta în timp ce unii
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nu spre evenimente militare și diplomatice. E un mod mult mai profund de a-i înțelege determinările, de a-i urmări mișcarea în timp. Aspectul justițiar nu poate fi ignorat. Intră aici "fapte" de care mai înainte dădeau seama numai etnografii, folcloriștii, antropogeografii, arheologii, iar dintre istorici doar cei în stare să se rupă de vechile clișee, pentru a căuta sensuri mai adânci. Fiindcă viața unei țări, scria N. Iorga, nu se alcătuiește din forme perfecte, din îngrijiri ierarhizate, ci din
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]