473 matches
-
universal și împodobită cu o științificitate irefutabilă, nu are astăzi nicio nevoie de "suprastructuri culturale" pentru a închide uzinele nerentabile sau pentru a-și apropia salariații a căror precaritate este privită, dimpotrivă, ca o regulă necesară. Se pare deci că etnografii au devenit inutili în a-i ajuta pe gestionari în conducerea întreprinderilor naționale respective, pentru care delocalizarea producției a devenit un imperativ. Într-o mică măsură, le este cedat un teren, în afara uzinelor, unde se află în concurență cu consilierii
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
busuiocul și banul, primul ca substitut al aceluiași Eros, al doilea întru întîmpinarea lui Thanatos; într-un cuvînt, se asigură căile de acces spre „lumea nevăzutelor”. Așa se ajunge la a treia variantă de scaldă, aceea care pregătește înmormîntarea. Scrie etnograful de la Suceava: „Scăldătoarea aceasta se face, atît în Bucovina cît și în Moldova, în următorul chip: aduc apă curată de la un izvor, de la o fîntînă sau de la un pîrîu limpede și o pun într-un ceaun sau într-o căldare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
predestinat, sare s-o salveze. Întîmplarea face ca tocmai el să cadă victimă apei. Urmează ca alegoria să intre în rol, în sensul că moartea tînărului se traduce în limbaj nupțial: mireasă-apa, nuntași-racii, cîntăreți-stejarii de pe margine. Alteori, cum ne informează etnograful român, mireasa este „apa cea repede”, druștele sunt mrenele din iaz, iar vornicii, țiparii. Alaiul de nuntă este, așadar, același, în terminologia lui acvatică. Ni se mai spune că la polonezi circulă (la fel de intens și după același scenariu) și motivul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
BURADA, Teodor T. (3.X.1839, Iași - 17.II.1923, Iași), folclorist, etnograf, muzicolog, istoric al teatrului și memorialist. Cărturar de formație enciclopedică, în permanent contact cu evenimentele culturale din epocă, B. a moștenit de la tatăl său, Teodor Burada, mare vornic în Moldova, talentul de memorialist, iar de la mama sa Maria (n. Isăcescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
România era o țară agricolă, cu un puternic simț al comunității. Condițiile vieții materiale și spirituale, tipurile de relații din societatea românească au determinat apariția unor reflecții și a unei literaturi originale. Ar trebui consemnată, În primul rând, contribuția folcloriștilor, etnografilor și sociologilor privitoare la tradiția cetei, grup specific de acțiune, Învățare socială și ajutor mutual, dezvoltat În satul românesc. În aceeași categorie ar trebui Încadrate diferite tipuri de grupuri de solidarizare și ajutor reciproc din lumea rurală, precum obștea, devălmășia
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
distincție socială. Caii Îi singularizează, Îi promovează ca relicve nobile ale vechiului regim. (06.03.2010) Un fondator: Ion Chelcea Agricultura la români, o carte recent apărută, la Editura Universității din Pitești, Într-o colecție de sociologie. Lucrarea unui vechi etnograf, universitar ieșean, om Învățat și cunoscător al satului, fondatorul Muzeului Etnografic al Moldovei. Ion Chelcea face parte din stirpea constructorilor, a intelectualilor de elită care au inițiat cunoașterea autentică a realității, deschizând o cale nouă de cercetare, o direcție aplicativă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a devenit unul dintre cei mai respectați experți internaționali În combaterea paludismului. Cercetările sale asupra holerei, tifosului exantematic, difteriei, scarlatinei, tuberculozei, colibacilozelelor i-au adus faima de organizator al luptei Împotriva maladiilor infecțioase În lume. Preotul Dumitru Furtună (1890-1965) - cărturar, etnograf, istoriograf, folclorist - s-a născut la Mănăstireni, la câțiva kilometri de Jijia, cândva centrul comunei din care făceau parte mai multe sate de pe ambele maluri ale Jijiei. În 1923 a Înființat Seminarul teologic din Dorohoi, al cărui director a fost
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
quiț n’a pas cessé d’être en usage”5. În fond, o notă incompletă la faptul că islamizarea Iranului sasanid a însemnat și diminuarea unei tensiuni eshatologice atât de constitutive religiei zoroastriene înlocuite, viziune funerară recognoscibilă, de la Herodot până la etnografii secolului XX, prin centralitatea obiceiului funerar al expunerii cadavrelor 1. Rudimente ale recunoașterii aceleiași cezuri impuse se pot identifica chiar și în Povestea lui Nessir și a celor opt cocoșați, izbutita piesă literară a lui E. Lovinescu, calchiată parțial, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
mitologic indo-germanic. Termenul Männerbund și interesul pentru asemenea organizații inițiatic-războinice nu este o invenție exclusivă a indo-europeniștilor sau a mediilor universitare germanice, ci provine din arealul cercetărilor etnografice de la începutul secolului XX2. O întreagă serie deasemenea analize ale antropologilor și etnografilor francezi sau germani, provocate de revelarea comunităților primitive îndeobște africane, L. Bittremieux, L. Frobenius, E. Hildebrand, H. Schurtz sau H. Webster 3, va servi însă ca model și suport analogiilor profitabile pentru reconstituirea tipologiei unor comunități corespondente, dar arhaice, indo-europene
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Fiind mai apropiate de cuvintele comune care denumesc aspecte geografice și avînd frecvent implicații sociale, istorice, etnografice etc., numele de locuri sunt mai potrivite pentru cercetările interdisciplinare, fiind studiate în primul rînd de către lingviști, dar și de către geografi, istorici, sociologi, etnografi etc. E drept că și numele de persoane constituie obiect de studiu pentru cercetătorii literari (numele personajelor literare pot avea relevanță estetică, socială, culturală etc.). De altfel, numele de persoane sunt implicate în formarea numelor de locuri într-o măsură
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
deau (n jurul nostru mai ales dac( sim(eau tutunul (...) Însoțitorul nostru alb are metodele lui obi(nuite de a trata cu indigenii; (i apoi nu (n(elege nimic sau (l intereseaz( pu(în din stilul (n care voi, ca etnografi, (n(elege(i s( vi-i apropia(i. Prima vizit( v( las( sentimentul c( (n situa(ia (n care ve(i reveni singuri, lucrurile se vor derula mai bine (...)"11. (ntîlnirea cu Cel(lalt poate fi a(adar una obi
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
pentru Whyte, sau devin un personaj central care poveste(te (i informeaz(, fiind el (nsu(i este observat (n via(a cotidian( (i (n raporturile cu semenii. Subliniem c(, (n fine, observatorul, chiar dac( se nume(te (n zilele noastre etnograf sau antropolog, atunci cînd studiaz( cartiere, (ntreprinderi, (omeri, locuin(e sociale sau vînz(tori ilegali de droguri, nu este complet str(în de aceast( lume, a c(rei limb(, cel putin, o vorbe(te (i cu care el împărtășește legile
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
desc (n jurul dumneavoastră mai ales dac( simt tutunul (...). Însoțitorul dumneavoastră alb are metodele sale obi(nuite de a trata cu indigenii; (i apoi el nu (n(elege nimic sau (l intereseaz( pu(în din stilul (n care dumneavoastră, ca etnograf, (n(elege(i s( vi-i apropia(i. Prima vizit( v( las( sentimentul c(, (n situa(ia (n care ve(i reveni singur, lucrurile se vor derula mai bine (...). Am revenit (n timp util (i, bine(n(eles, un grup
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
de obiecte (exemplu: m((ți ale dogonilor), m(rturiile unui informator (i observarea vizual( a locurilor, (n special de pe pozi(îi (nalte, mergînd uneori pîn( la realizarea de fotografii din aer. Ele fac, de asemenea, un loc important ini(ierii etnografului (n practică popoarelor studiate [Griaule, 1957]. Numero(i continuatori ai lui Griaule au adoptat un demers mai pu(în legat de un punct de vedere fondat simultan pe sistemul colonial (i pe "estetică european(" [a se vedea Clifford, 1988, p.
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
le locuiesc, au lărgit în măsură imensă interesul pentru problemele de cultură și religie. Cum aceste popoare cu particularitățile lor, cu credințele, cu civilizațiile și concepțiile lor de viață n-au fost descoperite toate deodată, ci rând pe rând, cercetătorii etnografi le-au studiat ca atare, și atrași treptat de una sau de alta din notele izbitoare din viața fiecărui popor nou descoperit, au emis feluritele teorii și ipoteze, pe care le cunoaștem, cu privire la ființa și originea religiei. Mulțimea și parțialitatea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prin apriorismul grăbit al fiecărui cercetător, preocupat mai mult să-și demonstreze ideea personală prin elementele descoperite decât să studieze obiectiv sensul spiritual al unui cadru antropogeografic dat. Toate aceste insuficiențe ale istoriei comparate a religiilor ni le demonstrează magistral etnograful W. Schmidt, în cartea sa: Originea și evoluția religiei, care e o sinteză a rezultatelor proprii și ale noii direcții etnologice. După acest învățat, socotit astăzi ca o somitate, rezultatele cercetărilor de până acum sunt greșite nu numai din pricinile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
literatură universală și comparată, teorie și estetică literară și folclor. Pensionat în 1980, își reia activitatea în 1992, la Facultatea de Litere și Istorie, apoi și la Facultatea de Geografie-Turism din Sibiu. Din 1977 este președinte al Asociației Folcloriștilor și Etnografilor din județul Sibiu. Încă din studenție P. își începe activitatea de publicist la „Gând românesc”, întâi cu recenzii și cronici pe tema artei și civilizației populare românești, iar mai târziu cu studii precum Etnografia românească din Ardeal în ultimii douăzeci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
mai originale meșteșuguri artistice din România. Tradiție și contemporaneitate în arta lemnului din zona Sebeșului („Apulum”, 1990) și Elogiu țăranului zugrav („Revista de etnografie și folclor”, 1991) urmăresc două importante aspecte ale artei populare din Valea Sebeșului, zonă în care etnograful a întreprins cele dintâi cercetări sistematice. SCRIERI: Mana în folclorul românesc. Contribuții pentru cunoașterea magicului, Sibiu, 1944; Cercetări asupra magiei la românii din Munții Apuseni, București, 1945; Studii și cercetări de folclor, București, 1971; Balade populare din sudul Transilvaniei, Sibiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
VÂLSAN, George (21.I.1885, București - 6.VIII.1935, Carmen Sylva, azi Eforie), poet, prozator și etnograf. Este fiul unui funcționar la CFR. Urmează școala primară la Iași (1892-1896), gimnaziul la Craiova și Pitești, trecând bacalaureatul la Liceul „Gh. Lazăr” din București (1904). Își continuă studiile la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, unde în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
de folklor și etnografie, Craiova [1942]; Emanoil Bucuța, George Vâlsan după zece ani, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XIV, 1945; Teodor Onișor, Din activitatea lui George Vâlsan la Cluj (1919-1929), SUB, t. IX, Geologia-Geographia, 1964, fasc. 1; N. Al. Mironescu, Etnograful G. Vâlsan, REF, 1966, 5-6; Constantin Ciopraga, Un geograf poet: George Vâlsan, CRC, 1970, 9; Ciopraga, Lit. rom., 205-207; Leon Baconsky, George Vâlsan, ST, 1971, 10; L. Kalustian, Facsimile, București, 1975, 162-172; George Vâlsan, în Poeți de la „Sămănătorul”, îngr. Petru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
că În această perioadă, precum și de Sânziene, zânele zboară, cântă și dansează noaptea: Cel mai bine te poți apăra de ele cu usturoi și pelin, adică cu plante magicomedicinale care se află În traista legată de vârful steagului călușarilor.” Renumitul etnograf și folclorist Tudor Pamfile prezintă În studiul citat informațiile dobândite despre ritualul Călușarilor. Sub conducerea unui vătaf se aleg opt căluceri, un ceiuș, doi cimpoieri și un blaj sau mut În alte părți. Ritualul reconstituirii cetei se face În zorii
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
VUIA, Romulus (28.I.1887, Comloșu Mare, j. Timiș - 2.VII.1963, București), etnograf. Este fiul lui Iuliu Vuia, învățător; eseistul Octavian Vuia este fiul său. După studii liceale la Orăștie și normaliene la Timișoara, urmează Școala Normală Superioară la Budapesta (1907-1910). Se specializează în etnografie și antropologie la Berlin (1910), cu profesorul Felix
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
Orizont, Convorbiri literare, Tribuna învățământului, Ethos, Apollo, Clepsidra, Meridianul, TV.V, Unison Radio. Prezență activă și autoritară în cultura jud. Vaslui. Tip. Măștile lui Cronos (1995), Clipa ca transparență (2006), ș.a. RAVARU, Dan, n.3 aprilie 1941, Bârlad: profesor, folclorist, etnograf, publicist. A urmat Facultatea de Filologie a Universității "Al. I. Cuza" din Iași, licențiat în 1965. Funcționează ca profesor la liceele din Puiești și Negrești până în 1979, apoi se angajează în cadrul Centrului Județean de Conservare și Valorificare a Tradiției și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
antichitatea greacă. În formă modernă, etnografia s-a ocupat inițial cu studiul descriptiv al popoarelor zise primitive sau aliterate, căutând să pună în evidență caracteristicile lor, diferite față de popoarele așa-zis evoluate sau dezvoltate. La sfârșitul secolului al XIX-lea, etnografii au început să studieze propria lor societate. Dincolo de controversele privind statutul etnografiei (știință sau nu, etapă în devenirea etnografie-etnologie-antropologie), se acceptă că în prezent etnografia se referă în mod obișnuit la formele cercetării sociale, care au următoarele caracteristici: - un puternic
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
de pagini și sintetizînd esențialul cunoștințelor pe marginea actului alimentar, supus algoritmului de clasificare automată al programului Alceste. O fericită metaforă ne permite să înțelegem destul de ușor logica analizei aplicate pe aceste două tipuri de text. "Să presupunem că un etnograf de pe Marte care studiază Terra vrea să afle din ce este făcută o "casă". Își alege, prin studenții lui, un eșantion de case, care vor fi mai apoi decupate în bucățele mici, pe fiecare aplicîndu-se cîte o etichetă care să
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]