2,623 matches
-
si sexe; 2. Structura etnică și confesională; 3. Populația activă și structura profesională; 4. Nivelul de instruire a populației. Capitolul VI. Geografia habitatului uman 1. Rețeaua de așezări din zona orașului; 2. Funcțiile așezărilor; 3. Tipologia așezărilor. Capitolul VII. Particularități etnografice 1. Ansamblul arhitectural; 2. Tradiții; 3. Ocupații specifice; 4. Particularități etnocomportamentale. Capitolul VIII. Impactul activităților antropice asupra mediului și combaterea degradării acestuia. <reflist> 1. Coteț, P., Nedelcu, E. (1976), Principii,metode și tehnici moderne de lucru în geografie, Editura Didactică
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
structura profesională. 4. Nivelul de instruire a populației. 5 S19-S23 Observarea sistematică a elevilor 5. Geografia habitatului uman. 2 1. Rețeaua de așezări din zona orașului. 2. Funcțiile așezărilor. 3. Tipologia așezărilor. 4 S24-S27 Evaluare 1 S28 Test 6. Particularități etnografice. Ansamblul arhitectural. 2. Tradiții. 3. Ocupații specifice. 4. Particularități etnocomportamentale. 4 S29-S32 Observarea sistematică a elevilor 7. Caracteristici ale mediului înconjurător. Impactul activităților antropice asupra mediului și combaterea degradării acestuia. 1 S33 8. Recapitulare 2 S34-S35 Evaluare pe bază de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Moldoveni 32 0,24 EvreiRușilipoveni 1159 8,54 Concluzii Această lucrare analizează grupul etnic al rușilor-lipoveni din județul Iași sub mai multe aspecte: istoric, din perspectiva evoluției numerice a populației, evidențiind componentele geodemografice și evoluția lor, structurile geodemografice și particularitățile etnografice. Rușii-lipoveni sunt urmașii adepților credinței ortodoxe de rit vechi din Rusia, care nu au acceptat reforma religioasă inițiată de patriarhul Nikon Ă1654) și au emigrat în afara Rusiei, o parte a acestora stabilindu-se pe teritoriul actual al României. Aici, membrii
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
a plapumelor, a pernelor, a ștergarelor, a fețelor de masă, a cearșafurilor, a sacilor etc. Torsul, depănatul și țesutul sunt ocupații preponderent feminine, dar și băieții sau, uneori, bărbații le acordau sprijinul. În responsabiltatea femeii intră și confecționarea unor obiecte etnografice de folosință uzuală. Femeia are, după cum se vede, o mulțime de responsabilități de natură vitală. Ea este aceea care conservă cel mai bine tradiția și tot ei îi revine menirea de a introduce inovațiile. Femeia este aceea care acordă cea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
seriozitate, consecvență și pregătire profesională. S-a căsătorit cu profesorul de biologie Constantin Sava, coleg de școală, care a fost un model de dascăl. Pasionat de cultura populară, a adunat din Heci și din satele din jur un bogat material etnografic pentru amenajarea unui viitor muzeu la Pașcani. Elena și Constantin Sava au doi copii: Brândușa, asistentă sanitară, și Daniel Florin, muzeograf. M.R. PETRU SULIȚĂ - profesor. S-a născut în anul 1940, în satul Heci, Lespezi, în familia lui Vasile și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a literaturii autohtone de după războiul al doilea, de la Geo Dumitrescu și Constant Tonegaru la Nichita Stănescu și Leonid Dimov, nici măcar crearea ad hoc a unei grupări - altminteri compozite - în care finețea livrescă a părintelui lui mopete să coexiste cu umorul etnografic din Liliecii lui Sorescu și cu pastișa sămănătoristă din Georgicele aduse la zi, cărtăresciene. Aplicații tactice mai mult decât parade tehnice, cazurile românești propuse în Labirintul de oglinzi sunt numai niște posibile eboșe pentru alte și alte discuții. Cum ar
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
cu mesajele culturii, a ruralului cu urbanul, a arhaicului cu modernitatea și a obiectualității cu virtualul, Max Dumitraș a spart barierele, a împăcat contrariile și a remodelat limbajele. Toate reperele culturii tradiționale mai mult sau mai puțin localizate istoric și etnografic, dar și acelea ale arhaicității pur și simplu, în special cele ce țin de tehnică, de materiale și, pînă la un punct, chiar de lumea consacrată a formelor, cum ar fi lemnul, lutul, nuielele, cioplitul, modelatul, împletitul etc. se armonizeză
Max Dumitraș sau despre sculptura Zen by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9825_a_11150]
-
care a realizat ediția critică D. Bolintineanu în 12 volume, la Editura Minerva (1981-1992). E o procedare tipică în colecție: ediția recapitulativă, preluând identic textul (perfect îngrijit filologic), notele și comentariile. Ioan Slavici, Opere VII. Publicistică literară. Scrieri istorice și etnografice, 1612 p., text ales și stabilit, note și comentarii, repere critice și indici de Constantin Mohanu, traducerea textului german de Gherasim Pintea. Este o reluare a textelor, cu aceleași note și comentarii, și o reorganizare a sumarului după volumele IX
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
SUA); Surse literare ale proverbelor europene și din Orientul Îndepărtat (Gyula Paczolay, Univ. din Veszprém, Ungaria); Clasificarea a ceea ce este neclasificat: provocarea postproverbialității în studiile internaționale privind proverbele (Aderemi Raji-Oyelade, Univ.din Ibadan, Nigeria); Proverbele - abordări lingvistice și lexicografice versus etnografice logice onomasiologice ș.a. (Frantisek Cermak, Univ.Carolingiană din Praga, Republica Cehă); Panoramă a paremiografiei și paremiologiei grecești moderne (Evlampia Chelmi, Univ.din Atena, Grecia); Micro- și macrofuncțiile proverbelor în literatură (Grzegorz Szpila, Univ.Iagelonă din Cracovia, Polonia); Două experiențe diferite
Et in Algarve ego... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8970_a_10295]
-
munți", pe un impecabil și spectaculos drum în serpentine, printre vestigii istorice și arheologice, mori de vânt și ciudate case circulare de piatră în forma unor căpițe de fân, care ne-a dus în satul Capucho, adevărată rezervație naturală și etnografică. În felul acesta organizatorii - printre care mi-este imposibil să nu-l pomenesc din nou pe neobositul prof. Rui Soares, secondat cu grație de frumoasa și ubicua sa soție, Marinela - s-au priceput să îmbine excelent caracterul științific al lucrărilor
Et in Algarve ego... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8970_a_10295]
-
al lui Alexe Mateevici); 3. instabilitatea provenită din revendicările de autonomii teritoriale pe baze etnice după 1989, urmare a relațiilor instaurate între etnii în perioada sovietică (situație oarecum bizară, din punctul de vedere al coordonatoarei, în condițiile în care studiile etnografice indică faptul că în ciuda polarizării etnice la nivel local, relațiile dintre grupuri sunt pașnice). Așa cum arată Cătălina Zgureanu-Gurăgață, clivajului identitar i se adaugă în Republica Moldova clivajul ideologic: "Clivajul identitar care împarte populația în membrii ai "națiunii titulare", pe de o
Republica Moldova sub microscop by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9254_a_10579]
-
materialitatea, o monumentalitate subtilă și intrinsecă motivului, la care se adaugă o enormă forță a tactilității, în adevăratul mobil al gîndirii plastice și în sursa reală a creativității. Chiar dacă formele, tehnica și materialele invocă, de multe ori, protoistoria și universul etnografic, lumea vegetală sau diverse obiecte de-a gata, printr-un mimetism dus pînă la halucinație, orice implicare simbolică sau metafizică este cu desăvîrșire exclusă. El nu caută aura obiectelor, nu propune lecturi inițiatice și meta-obiectuale, ci încearcă să trezească și
Alte radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9280_a_10605]
-
în scenă omul ghiulea. Ubi sint leones. Dar cît mi-aș fi dorit să-i văd la fața locului. Filmul regizorilor Jonathan Dayton și Valerie Faris, Little Miss Sunshine, tradus, total neinspirat, Fiecare se crede normal, iese din sfera interesului etnografic, psihanalitic sau filantropic pentru inadaptați sau exotici. Încadrarea personajelor în categoria freaks ai cinematografiei americane mi se pare nefondată din două motive: 1. familia lui Olive, Little Miss Sunshine, nu este familia Adams, caricatură a filmelor gore, un fel de
Micuța rază de soare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9410_a_10735]
-
a fost și unul din promotorii ideii băncilor populare iar paralel cu acest rol a avut și unul de stimulare a vieții culturale și stiintifice a județului. Împreună cu alți intelectuali a organizat diferite serbări la locurile istorice, completate cu expoziții etnografice. Din fondurile pe care le-a obținut în urma acestori serbări organizate în diferite sate, se urmărea formarea unei biblioteci în satul respectiv și îmbogățirea acesteia cu mai multe cărți. III. Altă figură care a contribuit la organizarea și dezvoltarea învățământului
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
acte de cultură. Este inițiatorul și coordonatorul celei dintâi enciclopedii românești (18981904). Revista ,,Romanische revue’’a constituit un remarcabil success al vieții sale. A fost prim secretar a activității Astra(1895-1906) ,desfășurând importante activități culturale.Amintim crearea și organizarea Muzeului etnografic de la Sibiu. De notat că Diaconovici a fost și un remarcabil gânditor economist(Bucur, Tincu,1976, p.114). Merită amintit și istoricul Ioan Sârbu(1865-1922) născut la Rudăria(azi comuna Eftimie Murgu),deoarece a fost distins cu marele premiu ,,Năsturel
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Munții Almăjului. Câteva argumente pentru promovarea turismului montan : - Peisaje naturale de excepție, vizibile din peste 30 de poziții de belvedere, cu diferite grade de ocrotire, funcție de zonă; - Număr mare și diversitate mare de obiective morfologice, geologice, speologice, carstice, silvice, culturale, etnografice, arheologice etc. Turismul ecologic trebuie promovat, luând în considerare potențialul oferit de zonă, adică zonele declarate arii protejate, chiar dacă noțiunea de “turism ecologic” este puțin cunoscută la nivelul comunităților locale. Există declarate o serie de suprafețe drept arii protejate : Rezervația
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
model și către cîmpul său de conotații. De fapt, Nicodim nu oferă imagini de-a gata, el nu prelucrează preexistențe, ci facilitează doar accesul la desfășurarea unui discurs. Chiar dacă formele, tehnica și materialele invocă, de multe ori, protoistoria și universul etnografic, orice implicare simbolică sau metafizică este cu desăvîrșire exclusă. împletitura, chirpiciul, coșnița, inima etc. nu sînt pretexte pentru o meditație implicită, ci simple repere ale unei imense bucurii de a face. ION Pacea: a redat, alături de alți cîțiva colegi de
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
adoptată de o familie libaneză (în realitate, e vorba de o familie austriacă, dar după cum se știe, în limbaj inițiatic Viena era simbolizată de Orient...) Între imaginea romantică, puternic luminată alb-negru, și cea neretușată a zilelor noastre, reprezentarea literară și etnografică a "țiganilor" impulsionează un amplu domeniu de cercetare. Sunt oare "țiganii" acei artiști mândri, acele nobile și pasionate caractere din literaturile apusene, sunt ei nedomoliții stăpâni ai propriilor destine, sau nimic altceva decât robii cu firi orientale, refractari la lege
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
aș aminti un erou legendar muntenegrean, care s‑a alfabetizat la vârsta de cincizeci de ani, adăugând gloriei sale războinice și pe cea a condeiului, dar și pe „amazoana“ ce a retezat capul unui tiran otoman, din răzbunare. Asemenea excepții etnografice nu s‑au mai repetat și În cazul meu. La vârsta de patru ani (1939), pe vremea proliferării legilor antisemite În Ungaria, am fost botezat de părinți la Biserica Uspenia din Novi Sad, și asta mi‑a salvat viața. Până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
o cameră tixită cu cărți și registre rânduite cu mare grijă pe etajere și polițe care de care mai încărcate. Iată aici biblioteca mea, pe care am agonisit-o de o viață și care adăpostește și rezultatele studiilor mele. Studii etnografice, se grăbește el să precizeze cu mândrie nedisimulată. Frate-miu mă cam tachinează și mă poreclește "hârțogar", dar asta este pasiunea vieții mele, după cum a lui este muzica. Dora îl analizează. Are o înfățișare complet diferită de a lui Dragoș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
în urma căsătoriei). În orice caz, Șerboianu demonstra în acest articol că era mândru de locurile sale de origine, el menționând diverse doine, ghicitori, porecle de femei și bărbați, descântece, credințe și superstiții sau elemente de medicină populară. Însă aceste preocupări etnografice nu au mai fost continuate. Se pare că și în corespondența lui Nicolae Iorga cu Sextil Pușcariu, Calinic Popp Șerboianu apărea menționat, pomenit în legătură cu evenimentele din 1907 și viitoarea sa calitate de student, cu toate că se utiliza în corespondență numele de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Reymerswaele. Suzan și cei doi bătrâni de Franș Floris. Bărbat cu craniu - pictor necunoscut (secolul XV). Doamna cu diadema de Franș Pourbus. Hofnagel, la fluturi și insecte: "Bis delectamus cum pictum florem cum vino decertatem videmus, în altero miramur..." (Muzeul etnografic Bruckenthal) - TIMPUL RISIPIND IDEOLOGIILE!... - Ceramică, - de Golești, R. Muscel, Argeș. Capră cu toarte, uitându-se în sus. Vlădești: Plosca cu patru împletituri că un colac și dedesubt o tata care semăna cu un coi, - semn al fecundității. Plosca - Horezu. Războiul
Fizionomie, pictură și depresie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8051_a_9376]
-
pentru suma de 175.000 de euro, la licitațiile Artmark. Pictura "Țărancă odihnindu-se", prin tematica sa având în centru reprezentarea femeii, face parte dintr-o dimensiune importantă a operei grigoresciene, una ce oferă un inventar prețios de informații estetice, etnografice și de istoria artei și culturii, despre România începutului de secol al XX-lea. Opțiunea pentru ilustrarea femeii, contextul în care aceasta este plasată, tipologiile personajelor feminine și sensul pe care artistul îl atribuie imaginii sunt aspecte ce ridică probleme
"Ţărăncuţă odihnindu-se" de Grigorescu a devenit cel mai scump tablou vândut pe piaţa românească de artă () [Corola-journal/Journalistic/70345_a_71670]
-
zi de vacanță. Despre artificiile tehnice care, în viziunea unor critici, ar fi putut-o apropia pe autoare de perisabila școală textualistă am vorbit deja. Adaug numai că, deși plauzibile, cele câteva exemple, extrase din versificatul Dialog conflictual sau din etnografica jelanie de mamă care dă substanță Verii neliniștite, nu pledează însă pentru specificitatea de gen. Ele pot fi, la fel de bine, secvențe dintr-o materie narativă cu mult mai așezată și cu mult mai întinsă. Pentru că, atunci când există, dincolo de fotografia de
Probleme de dosar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7928_a_9253]
-
începând de vineri, la New York, costume populare autohtone în cadrul mai multor evenimente reunite sub denumirea "La Blouse Roumaine" . Autor: Cristina Andrei Evenimentul vizează și unele colaborări cu Muzeul Satului "Dimitrie Gusti", Muzeul Țăranului Român din Capitală, precum și cu alte muzee etnografice din România, prin construirea unui context în care să poată fi descoperite conexiunile dintre artele tradiționale românești, curentele de avangardă și creațiile artistice. Prima manifestare din această serie este marcată de vernisajul expoziției de costume populare românești din colecția inginerului
Ia românească – pictată de Matisse şi expusă la New York by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/79452_a_80777]