1,763 matches
-
prieteniei, susurul diafan al vieții, rodul suferinței și harul bucuriei au cules toate aceste mărgăritare divine de pe chipul împărătesei dumnezeiești al Fecioarei Maria. Ernest Bernea, focșeneanul, naționalistul creștin-ortodox a fost și este o culme a filosofiei, a sociologiei și a etnografiei românești-universale. Dublu licențiat în Filosofie și Litere al Universității București și-a desăvârșit studiile postuniversitare în Sociologie și Istoria Religiilor la Paris și pe cele de Filosofie la Freiburg. A fost cercetător al Institutului Social Român, conferențiar la Catedra de
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
Tezaur de etnografie și folclor Constantin SECARĂ Într-o lume care și-a pierdut parcă așezarea, a vorbi și a scrie astăzi despre comorile de spiritualitate românească, adânc îngropate în negura anilor, pare un lucru de neînțeles sau aflat chiar în răspăr cu
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
fiecare la frumoase vârste ale împlinirilor spirituale, au conceput acest proiect cultural cu mulți ani în urmă, cu pasiune și dăruire, exemplare și ieșite cu totul din răbojul faptelor omenești comune. Dar, ce ar vrea să însemne acest „tezaur de etnografie și folclor în județele Covasna și Harghita”? În primul rând, îl putem socoti ca o mărturie trează a unei tradiții adormite. Apoi, acest impozant volum reunește cele mai importante studii semnate de cei doi autori, privind folclorul literar și muzical
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
autorul își propune relevarea bogatelor surse și resurse (multe dintre ele, inedite) etalate cu această ocazie. În studii care expun fie ideile lui „George Barițiu despre problemele creației artistice în Transilvania sec. al XIX-lea” (p. 143-147), fie „Probleme de etnografie și artă populară în dezbaterea revistei Transilvania” (p. 149-155), Constantin Catrina are darul de a sistematiza și tezauriza informații diverse și disparate existente în surse bibliografice și arhivistice multiple. Rețin atenția cele opt portrete și profiluri de muzicieni, pe care
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
o simplă acțiune de „înregistrare și sistematizare a bunurilor culturii populare” (p. 225) inventarierea vastului material bibliografic (2080 poziții!), care să reunească lista periodicelor (mai vechi și mai recente) de circulație națională sau locală, cu cele mai prestigioase volume de etnografie și folclor (cataloage, dicționare, lexicoane, antologii, monografii, tipologii), cu integrarea muzeelor și colecțiilor și cu relevarea formelor și modalităților de „valorificare a artei populare și creației artistice tradiționale”, se articulează ca un veritabil instrument de lucru de cea mai elevată
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
Vrabie (s-a născut la 6 aprilie 1908, la Voinești, jud. Vaslui) era în mare măsură încheiată și autorul ei avea să se stingă din viață la 19 iulie 1991, la București. O operă, în mod determinant, de folcloristică și etnografie: Mesianism ardelean (1937), Bârladul cultural (1938), Făt-Frumos. Contribuții istorico-literare (1938), Gândirismul (1940), Emil Gârleanu (1941), Folclorul. Obiect, principii, metodă (1947), Balada populară română (1966), Folcloristica română (1968), Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii (1970), Structura poetică a basmului (1975), Retorica folclorului
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
folclorului (Poezia) (1978), Eposul popular românesc (1983), Poetica Mioriței (1984), Proza populară românească (1986). Premiul răsplătea o operă bogată, dar, în mod cert, a avut în vedere și alte considerente, și anume că profesorul Vrabie făcuse, în tinerețe, studii de etnografie, etnologie și romanistică la Berlin, încheiate cu lucrarea Concepția despre poezia populară la români. O relație româno-germană referitoare la romantism, că era - cum aprecia profesorul univ. dr. Peter Wunderli (Düsseldorf), membru în comisia de acordare a premiului, "un reprezentant tipic
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
și romanistică la Berlin, încheiate cu lucrarea Concepția despre poezia populară la români. O relație româno-germană referitoare la romantism, că era - cum aprecia profesorul univ. dr. Peter Wunderli (Düsseldorf), membru în comisia de acordare a premiului, "un reprezentant tipic al etnografiei comparate, care, contrar multor colegi de ai săi din spațiul balcanic, a înțeles să evite primejdiile unor perspective naționalist-șovine de falsificare", în fine, dar nu în ultimul rând, fiindcă "se arată tot mai evident profunda înrudire a gândirii lui Vrabie
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
diverse congrese și conferințe internaționale, la Moscova, Atena, Paris, Novi Sad, Helsinki, Darmstadt, Edinbourg. Și astfel cărți ale sale au fost recenzate în publicații precum Folklore. Rivista di tradizioni popolari (Napoli), Jarbuch für Volkaliedforschung (Berlin), Folklore (Londra), Narodnaia tvorcisti ta etnografia (Kiev), Archives suisse d^anthropologie générale (Geneva), Laografias (Atena), recenzii elogioase semnate, între alții, de Raffaele Corso, Gerard Berthoud, Robert Wildhaber, Dim. B. Ikonomidis, Max Lüthi, Bela Gunda, acesta apreciind, în 1971, că "Gh. Vrabie este folcloristul de frunte al
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
dintr-o sursă românească (mai exact, din lucrarea eruditului Vasile Tomescu, Musica Daco-Romana). Desigur, mitul incestului evitat, din balada Soarele și Luna, s-a hibridizat aici cu alte elemente de fantasmă mitologică (iele și zâne), fiindcă Pekka Jalkanen nu face etnografie, ci recrează orice elemente în conformitate cu fantasmele sale mitologice sau utopice. Piesa rezultată nu este deloc una epică, descriptivă sau ilustrativă, nefiind programatică; e o lucrare de atmosferă, de sugestivitate, iar în această atmosferă sensibilitatea și stilizările domină la orice nivel
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
Ultima frază pune accentul pe necesara deschidere spre o europenizare de care va mai fi vorba și în afirmațiile programatice ulterioare: Pentru noi, literatura română nu înseamnă un fenomen închis, petrecut într-o țărmurire autarhică, nu o contribuție pitorească la etnografia europeană, ci o ramură tânără a spiritualității continentale, ramură străbătută de aceeași sevă și încărcată de aceleași roade, chiar dacă pământul în care s-au împlântat rădăcinile e altul" (op. cit., p. 374). Metafora critică din acest text dezvăluie o viziune organicistă
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
a cărui activitate pedagogică s-a desfășurat în cadrul invățamîntului artistic pe întregul său spectru, care include artele plastice și muzica deopotrivă. Este absolvent al Institutului de Arte Plastice ,,N. Grigorescu" din București, lucrează, o vreme, în calitate de cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor, apoi emigrează în Elveția și se stabilește la Geneva, unde locuiește și astăzi. Activitatea sa artistică în Elveția, dar și în Franța, este una densă și susținută, la un moment dat fiind ales chiar președinte al Asociației Artiștilor
Un artist revoltat: Alexandru Trifu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7048_a_8373]
-
sunt cuvintele privitoare la Blaga (pe care unii l-au considerat defavorizat de mișcarea Cercului ce a găsit cu cale a se adresa lui E. Lovinescu), figură exponențială a Ardealului literar în sensul că a marcat o ruptură categorică de etnografie și de sămănătorism, fără a se dezice de duhul etnic ("împacă estetismul cu spiritul etnic, împacă particularismul românesc cu universalismul"), întrucît "din culturalism pășește în creație, din regionalism în integritatea spiritualității naționale". Să revenim acum la negații. Publicațiile naționaliste precum
Cercul Literar între două manifeste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7082_a_8407]
-
și Botnicul sau Dedu Bodnicul sunt obiceiuri din zona Dobrogei practicate de Crăciun care nu s-au mai păstrat în zilele noastre, tradiția sărbătorilor de iarnă pentru fiecare comunitate etnică evoluând în favoarea globalizării încă din anii 1920. Directorul Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Tulcea, Steluța Pârâu, a declarat, pentru Agerpres, că descolindatul, gest ritualic contrar colindatului care se concretiza în aruncatul porții pe câmp sau stricatul acoperișului, se practica în Ajunul Crăciunului, atunci când gazdele nu primeau cetele de colindători
Traditii de Crăciun, pierdute încă din anii 1920 () [Corola-journal/Journalistic/70885_a_72210]
-
pentru a aduce căldură pământului și roade bogate. Bătrânii spuneau că este de rău-augur dacă se stinge focul în perioada amintită", a menționat Steluța Pârâu. În ceea ce privește elementele comune obiceiurilor practicate de comunitățile etnice din Dobrogea de Nord, directorul Muzeului de Etnografie și Artă Populară a menționat că adresatul formulelor magice, oferirea de daruri se numără printre acestea, recreându-se astfel legătura dintre părinți și copii, bătrâni și tineri, fete de măritat și băieți de însurat. "Orice fapt se modernizează. Dacă societatea
Traditii de Crăciun, pierdute încă din anii 1920 () [Corola-journal/Journalistic/70885_a_72210]
-
spiritului indian. Urmăresc pe bază de texte reacțiunea maselor preariene din India contra temelor abstracte ale brahmanismului și ale "filozofiei" sanscrite. Lucrez de cinci ani încheiați la această demonstrație și m-am folosit de toate instrumentele de cunoaștere științifică: filologie, etnografie, istoria religiilor, istoria filozofiei, psihologie. Eu cred foarte mult în valoarea acestei cărți - prima carte a mea care va fi tipărită prin aprilie".3 întrezărim din aceste rânduri ritmul infernal al muncii, înfrigurarea și pasiunea, dorința de a realiza o
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
Pictură Stela Lie (programări la tel. 246 599); Centrul Cultural Francez: „Rituri sacre - Rituri profane“, fotografii de la a 5-a ediție a Întâlnirilor Fotografiei Africane de la Bamako (9-17); Librăria Cărturești (str. Mercy nr. 7): Pictură Gheorghe Fikl (9-18); Secția de Etnografie a Muzeului Banatului (str. Popa Șapcă nr. 4): Expoziție de artă japoneză (9-16); Mansarda Facultății de Arte (str. Oituz nr. 8): Expoziție de proiecte (9-18); Galeria Pro Armia: Icoane pe lemn, Dan Vifor Pichiu (10-16); Caffee Erick’s: Expoziție de
Agenda2005-50-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284498_a_285827]
-
Vârșeț, Pancevo și Novi Sad, precum și Muzeul Național de la Belgrad. Din partea română au fost invitați profesorii Gheorghe Lazarovici și Florin Drașovean. Au fost discutate prioritățile de cercetare arheologică și parteneriatele în domeniu. Tradiții la bradul Copiilor l În cadrul Secției de Etnografie În jurul unui foarte frumos brad împodobit ca-n casa bunicilor, cu mere, nuci poleite, conuri de brad, covrigei și acadele, se desfășoară expoziția „Crăciunul Copiilor“, deschisă în aceste zile la Secția de Etnografie a Muzeului Banatului. Prezentând-o, directoarea secției
Agenda2005-51-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284504_a_285833]
-
la bradul Copiilor l În cadrul Secției de Etnografie În jurul unui foarte frumos brad împodobit ca-n casa bunicilor, cu mere, nuci poleite, conuri de brad, covrigei și acadele, se desfășoară expoziția „Crăciunul Copiilor“, deschisă în aceste zile la Secția de Etnografie a Muzeului Banatului. Prezentând-o, directoarea secției, doamna Corina Cranciova, a precizat că „de data aceasta, tema obiceiurilor tradiționale de Crăciun a fost abordată din perspectiva acelora care trăiesc cel mai intens bucuria venirii Moșului, copiii“. Costume populare pentru pițărăi
Agenda2005-51-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284504_a_285833]
-
o reproducere după una din lucrări. În Addenda cărții apar și listele cu toți participanții la saloanele anuale ale artiștilor plastici profesioniști din Banat din 2003 și 2004. S. P. Vase de lut din Banatul tradițiilor l La Secția de Etnografie a muzeului Chiar dacă, doar zilele trecute, Secția de Etnografie a Muzeului Banatului sărbătorea frumos Crăciunul Copiilor, într-o atmosferă de început de vacanță, o nouă expoziție, cea din urmă a anului 2005, e deschisă în această perioadă pentru public, cu
Agenda2005-52-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284535_a_285864]
-
apar și listele cu toți participanții la saloanele anuale ale artiștilor plastici profesioniști din Banat din 2003 și 2004. S. P. Vase de lut din Banatul tradițiilor l La Secția de Etnografie a muzeului Chiar dacă, doar zilele trecute, Secția de Etnografie a Muzeului Banatului sărbătorea frumos Crăciunul Copiilor, într-o atmosferă de început de vacanță, o nouă expoziție, cea din urmă a anului 2005, e deschisă în această perioadă pentru public, cu titlul „Estetic și utilitar în ceramica bănățeană“. „Vasul de
Agenda2005-52-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284535_a_285864]
-
Trasee româno-americane“ (9-16); (programări la tel. 246 599); Centrul Cultural Francez: „Rituri sacre - Rituri profane“, fotografii de la a 5-a ediție a Întâlnirilor Fotografiei Africane de la Bamako (9-17); Librăria Cărturești (str. Mercy nr. 7): Pictură Gheorghe Fikl (9-18); Secția de Etnografie a Muzeului Banatului (str. Popa Șapcă nr. 4): Expoziția Crăciunul Copiilor (9-16); Mansarda Facultății de Arte (str. Oituz nr. 8): Expoziție de proiecte (9-18); Galeria Pro Armia: Icoane pe lemn, Dan Vifor Pichiu (10-16); Caffee Erick’s: Expoziție de fotografie
Agenda2005-51-05-timpliber () [Corola-journal/Journalistic/284529_a_285858]
-
unui regizor care face un film, povestea lui Thomas și a personajelor din viața sa. Expoziții Muzeul Banatului: Sala de Marmură: Salonul Artelor Vizuale 2005. Expoziție colectivă anuală a membrilor Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Timișoara (9-18); Secția de Etnografie a Muzeului Banatului (str. Popa Șapcă nr. 4): Expoziție de ceramică bănățeană; Expoziția „Crăciunul Copiilor“ (9-16); Caffee Erick’s: Expoziția de fotografie cu tema „Nostalgia“ a Grupului f 5,6 (9-24); Galleria 28: Constantin Flondor, expoziția „Aer și lumină“ (programări
Agenda2005-52-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284553_a_285882]
-
cătușe umane pe mâinile unei gorile de 10 metri înălțime? Și așa, dezastrul se dezlănțuie... Expoziții Muzeul Banatului: Sala de Marmură: Salonul Artelor Vizuale 2005. Expoziție colectivă anuală a membrilor Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Timișoara (9-18); Secția de Etnografie a Muzeului Banatului (str. Popa Șapcă nr. 4): Expoziție de ceramică bănățeană; Expoziția „Crăciunul Copiilor“ (9-16); Caffee Erick’s: Expoziția de fotografie cu tema „Nostalgia“ a Grupului f 5,6 (9-24); Galleria 28: Constantin Flondor, expoziția „Aer și lumină“ (programări
Agenda2005-53-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284570_a_285899]
-
venit în România! Lemon 2, ora 22: Seară sârbească. El Torero, ora 22: Latino Party. Expoziții Muzeul Banatului: Sala de Marmură: Salonul Artelor Vizuale 2005. Expoziție colectivă anuală a membrilor Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Timișoara (9-18); Secția de Etnografie a Muzeului Banatului (str. Popa Șapcă nr. 4): Expoziție de ceramică bănățeană (9-16); Caffee Erick’s: Expoziția de fotografie cu tema „Nostalgia“ a Grupului f 5,6 (9-24); Galleria 28: Constantin Flondor, expoziția „Aer și lumină“ (programări la tel. 246
Agenda2006-01-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284603_a_285932]