957 matches
-
În anul 1999 m-am putut convinge că textul Plugușorului, în județul Buzău, se învăța la serbările școlare, se pare, începând cu ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Pun totuși un semn de întrebare afirmațiilor unora dintre erudiții noștri etnologi și folcloriști (Horia Barbu Oprișean) prin care susțin că ideea de a ieși cu plugul o socotim cultă așa precum urătura cu larga ei desfășurare... este tot de origine cultă ... . Subliniez că toate aceste acțiuni de pregătire și punere în
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
a terminat anul trecut. Actualmente este doctorand la Universitatea Babeș-Bolyai și îl are ca îndrumător pe profesorul Sorin Mitu. Subiectul tezei se referă la specificitățile antropolgice ale zonelor montane, cu un studiu de caz aplicat pe Țara Moților, ne spune etnologul Razvan Rosu. Ca invitat special este scriitorul, poetul regizorul și scenaristul Horia Muntenuș ce va prezenta în premieră filmul „Un arbore la mijloc de lumi - Constantin Brâncuși”, deoarece nu trebuie uitat că pe 19 februarie este omagiat marele sculptor. Despre
MICA UNIRE SĂRBĂTORITĂ ÎN CADRUL CERCULUL CULTURAL ROMÂNO-AUSTRIAC „UNIREA” de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344773_a_346102]
-
aici au loc tot felul de întreceri din sfera sporturilor acvatice înscrise pe lista manifestărilor organizate de administrația locală din Ayia Napa, iar serile sunt dedicate muzicii și dansului. Cu mic cu mare, toată lumea se distrează! Frida, mama Sandrei era etnolog și prin natura profesiei se documentase temeinic asupra sărbătorilor locale, prezentându-ne ca pe o desfătare fiecare eveniment de acest fel care are loc pe parcursul anului în Ayia Napa. Să fie Ayia Napa stațiunea festivalurilor? Înaintea Postului Paștelui aici, la
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
mi le-am propus de multă vreme, să vi le pun, ocazie cu care cititorii sau fanii dumneavoastră, vor avea ocazia de-a va cunoaște și mai bine. Nu că nu v-ar ști lumea - sunteți poet scriind versuri, sunteți etnolog scriind monografii ale localităților județului, sunteți familist (căsătorit și doi copii!), si nu în ultim rând sunteți jandarm profesionist. Aflu că zilele acestea ați fost numit de comandă Inspectoratului de Jandarmi Județean Maramureș, JANDARMUL ANULUI! Vă felicit pentru acest merit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348336_a_349665]
-
mi le-am propus de multă vreme, să vi le pun, ocazie cu care cititorii sau fanii dumneavoastră, vor avea ocazia de-a va cunoaște și mai bine. Nu că nu v-ar ști lumea - sunteți poet scriind versuri, sunteți etnolog scriind monografii ale localităților județului, sunteți familist (căsătorit și doi copii!), si nu în ultim rând sunteți jandarm profesionist. Aflu că zilele acestea ați fost numit de comandă Inspectoratului de Jandarmi Județean Maramureș, JANDARMUL ANULUI! Vă felicit pentru acest merit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348336_a_349665]
-
vin și mai adaug! Startul de pornire în lumea scriituri, a fost dat de: prof. Viorica Naghiu - bună păstrătoare, dar și culegătoare de folclor, un om delicat, care și-a înțeles locul și rostul pe fața pământului, prof. Emil Domuța - etnolog, scriitor, istoric de marcă, dascălul ce-și exercită cu responsabilitate profesia pentru care a fost hărăzit. Într-un gând, suflet și simțire, dar și dorință (altfel nu se putea!) au pășit, evident cu emoție dar și încredere deplină în forța
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
s-a lăsat cu mult tam-tam. A fost, pentru comuna Mireșul Mare, un adevărat evenimat cultural, pe care participanții nu-l vor uita degrabă. Au fost prezenți membri fondatori ai revistei, membri colaboratori de-a lungul apariției editoriale, scriitori, poeți, etnologi, istorici de prestigiu. Ba, nu mă rabd, să nu amintesc și de membri clubului ,,Spinul”, din Baia Mare, iar pentru cei care nu-i cunosc, am să le fac o prezentare scurtă. Aceștia, ,,Clubul Spinul”, sunt epigramiștii de seamă ai județului
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
său, asupra revistei de-a lungul fragedei istorii în devenire. Încerc totuși o abordare statistică, gândindu-mă că dacă voi uita pe cineva/careva nu este cu voia subsemnatului, ci doar o banală greșeală. Fie că este vorba de profesori, etnologi, scriitori, critici de artă și literatură, poeți, primari, oameni politici - iată cum ar arăta, până în această clipă, harta colaboratorilor: - profesorul și etnologul Pamfil Bilțiu; - deputatul Nicolae Bud; - scriitorul și poetul de mare anvergură Vasile Morar; - inspectorul școlar și jurnalistul Dragomir
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
cineva/careva nu este cu voia subsemnatului, ci doar o banală greșeală. Fie că este vorba de profesori, etnologi, scriitori, critici de artă și literatură, poeți, primari, oameni politici - iată cum ar arăta, până în această clipă, harta colaboratorilor: - profesorul și etnologul Pamfil Bilțiu; - deputatul Nicolae Bud; - scriitorul și poetul de mare anvergură Vasile Morar; - inspectorul școlar și jurnalistul Dragomir Ignat; - juristul - director executiv în cadrul Consiliului Județean Maramureș, poetul Ioan Dragoș; - inginerul și scriitorul Florica Bud; - primarul comunei Băsești, Maramureș, medicul și
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
scriitorul Florica Bud; - primarul comunei Băsești, Maramureș, medicul și scriitorul Ioan Călăuz; - poetul Vasile Dan Marchiș; - poetul și jurnalistul Ioan Romeo Roșiianu; - scriitorul și criticul literar Nicolae Scheianu; - inginerul silvic Vasile Dulf; - scriitorul și profesorul Gelu Dragoș; - profesorul, muzeograful și etnologul Emil Domuța; - poetul Gelu Dragoș jr.; Gândindu-mă la numărul mare de colaboratori, la valoarea fiecăruia, indiferent la care ne-am opri, lucrul este cu atâta mai măreț. Mă întreb, ipotetic, dacă până în acest moment și-au pus amprenta asupra
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
în valoare în calitate de solist de muzică populară”. N-a apucat să se bucure de libertatea din 1989, căci s-a grăbit spre îngeri, cu câteva luni mai devreme de evenimentele din același an - ,,25 iulie 1989, la București”, (pag. 9). Etnologul Pamfil Bilțiu continuă ideea lui Gelu Dragoș, de promovare a valorilor satului românesc, aducând în paginile revistei ,,Figuri de mari rapsozi populari - Ana Dumuță”. ,,Partea reprezentativă a repertoriului ei o constituie lirica, ponderea deținând-o cântecele de oprimare socială, de
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
Maramureș; • Profesorul și publicistul DRAGOMIR IGNAT - poet, scriitor; • Profesor drd. NICOARĂ MIHALI - referent Casa Corpului Didactic; • Poeta CLAUDIA TOMESCU - care va recita din lirica lui Vasile BELE; • Profesor univ. dr. ȘTEFAN VIȘOVAN - Universitatea de Nord - Facultatea de Litere Baia Mare; • Prof. etnolog MARIA și PAMFIL BILȚIU; • Preot dr. DANIEL ACHIM - preot jandarm; Vor fi alături de poetul Vasile BELE la acest eveniment literar major din viața lui alți prieteni de-ai autorului - poeți, scriitori, critici literari - iubitori de litere și literatură; Gelu DRAGOȘ
INVITAŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345399_a_346728]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > MIORIȚA - DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE Autor: Mihai Merticaru Publicat în: Ediția nr. 1496 din 04 februarie 2015 Toate Articolele Autorului MIORIȚA - DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE Profesor Emeritus al Universității ,,Al. I. Cuza” din Iași, etnolog, estetician și istoric literar, Petru Ursache (1931- 2013), autor al unor volume de referință, dintre care amintim: Șezătoarea în contextul folcloristicii (1972), Poetică folclorică (1976), Camera Sambo. Introducere în opera lui Mircea Eliade (1993, edițția a II-a în 2008
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
AMZĂR, D.[imitrie] C. (15.X.1906, Suseni, j. Argeș - 10.III.1999, Sigmaringen, Germania), etnolog și eseist. Este fiul Ioanei și al lui Christian Amzăr. Elev al lui Nae Ionescu, este și primul editor al cursurilor universitare ale acestuia, încă din perioada studenției (1926-1929). În 1929 și 1930 participă la două dintre campaniile sociologice ale
AMZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285329_a_286658]
-
pe care A. a comentat-o printre primii extrem de elogios în chiar primul număr al revistei „Rânduiala”. SCRIERI: Rânduiala. Perspective românești (în colaborare), Paris, 1973; Gând, cuvânt și faptă românească, București, 2001. Repere bibliografice: D.C. Amzăr, DCS, 185-186; Datcu, Dicț. etnolog., III, 14-15; Iordan Datcu, D.C. Amzăr în scrisori către Grigore Nandriș, ALA, 2001, 556; Popa, Ist. lit., I, 778; Jean Dumitrașcu, „Gând, cuvânt și faptă românească”, ARG, 2002, 7. N.Fl.
AMZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285329_a_286658]
-
, Ioana (24.I. 1934, Stoina, j. Gorj), prozatoare și etnolog. Face liceul la Craiova, luându-și bacalaureatul în anul 1953 și urmează Facultatea de Filologie a Universității din București (1953-1958), după care este angajată redactor la Editura pentru Literatură (1958-1972). În 1972 se stabilește în Franța, unde face studii de
ANDREESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285352_a_286681]
-
discret d’un rituel roumain, „Le Soir”(Bruxelles), 1987, 5 februarie; Louis-Vincent Thomas, La Mort qui passe et qui revient, „Bulletin de la Société de Thanatologie” (Paris), 1989, 77-78; Mircea Eliade, Jurnal, I, îngr. Mircea Handoca, București, 1993, 466-467; Datcu, Dicț. etnolog., I, 46-47; Popa, Ist. lit., II, 829; Manolescu, Enciclopedia, 48-49. I.D.
ANDREESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285352_a_286681]
-
, Silviu (24.I.1945, București), teoretician literar, etnolog și prozator. Este fiul Elenei (n. Popescu) și al lui Paraschiv Angelescu, preot și profesor. Absolvent al liceului din Răcari (1963) și al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București (1972), lucrează între timp ca profesor suplinitor
ANGELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
Doru Mareș, Cronici-cronice, VR, 1989, 4; Piru, Critici, 299-301; Gabriela Omăt, „Eroi-comico-satiric” contra „delectatio morosa”, RL, 1990, 28; Tatiana Mihuț, „Calpuzanii”, ATN, 1990, 8; Munteanu, Jurnal, V, 272-275; Dicț. scriit. rom., I, 77-78; Lovinescu, Unde scurte, V, 60-65; Datcu, Dicț. etnolog., I, 47-48; Luminița Marcu, „Mitul și literatura”, RL, 1999, 18; Dicț. analitic, IV, 465-466. A.C.
ANGELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
în paginile lui pot fi întâlnite, în afară de semnăturile aparținând clujenilor, și numele lui Petru Caraman, Ovidiu Bârlea, Silvia Ciubotaru, Nicoleta Coatu, Mihai A. Canciovici, Tiberiu Alexandru, Corneliu Dan Georgescu, Iosif Herțea, Ion Chiș Ster ș.a., ca și ale unor reputați etnologi și antropologi străini, precum Marianne Mesnil, Cristina Papa sau Harry A. Senn. Rubricile sunt, de regulă, „Studii”, „Note”, „Recenzii”, dar mai apar și alte compartimentări ca, de exemplu, „Sistematica-tipologica”, „Arhiva”, „Contribuții de istoria folcloristicii și a etnografiei”, „Centenarul nașterii lui
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
Coman (Sora soarelui, 1983; Mitologia populară românească, 1986 și 1988), M. Eliade (Comentarii la legenda Meșterului Manole, 1943; De la Zalmoxis la Gengis-Khan, 1984); I. Evseev (Cuvânt-simbol-mit, 1983; Simboluri folclorice, 1987), T. Herseni (Forme străvechi de cultură poporană, 1977), M. Mesnil (Etnologul Între șarpe și balaur, 1996), Gh. Mușu (Din istoria formulelor de cultură arhaică, 1973; Din mitologia tracilor, 1979), T. Papahagi, (Mic dicționar folcloric, 1979), Gh. Pavelescu (Pasărea-suflet, 1942; Mana În folclorul românesc, 1941) sau O. Hedeșan (Șapte eseuri despre strigoi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Teledemocracy”, În American Anthropologist, vol. 101, nr. 2 Mead, Margaret, 1973a, Coming of Age in Samoa, American Museum of Natural History Mead, Margaret, 1973b, „Ritual and Social Crisis”, În James Shaughnessy (coord.), The Roots of Ritual, Eerdmans Mesnil, Marianne, 1996, Etnologul, Între șarpe și balaur, Paideia, București Meyer, Brigit; Pels, Peter (coord.), 2003, Magic and Modernity: Interfaces of Revelation and Concealment, Standford University Press, Standford Middleton, John (coord.), 1967, Magic, Witchcraft and Curing, The National History Press, New York Middleton, John, 1987
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și Academia Română, T, 1989, 5; Adriana Rujan, „Numai cu istoria în mână”, ARG, 1989, 6; Ion Buzași, Alexandru Dobre, „Idealul unității naționale în cultura română”, ST, 1989, 7; Ion Cuceu, „Idealul unității naționale în cultura română”, AAF, 1991-1993; Datcu, Dicț. etnolog., I, 234. I.D.
DOBRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286797_a_288126]
-
adorau mai multe divinități, cinsteau elementele naturale (arborii, apele), practicau sacrificii animale și umane, iar în domeniul funerar, slavii distingeau sufletul de trup și practicau incinerația. Studiul comparativ al spiritualității slave și al celei arhaice românești i-a condus pe etnologi la concluzia că cea slavă a îmbogățit pe cea autohtonă. Conviețuirea româno-slavă, a fost o realitate, care s-a accentuat din a doua jumătate a secolului al VIII-lea, așa cum indică descoperirile din așezări și necropole, și s-a prelungit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Repere bibliografice: Nestor Urechia, Opera culturală a lui Apostol D. Culea, PRL, 1928, 23; Apostol Culea. Omagiu, București, 1940; Al. Lascarov-Moldovanu, Cărțile amintirii, București, [1943], 166-167; Stanciu Stoian, Centenarul nașterii lui Apostol Culea, „Revista de pedagogie”, 1981, 11; Datcu, Dicț. etnolog., I, 209-210; Florin Faifer, Animatorul, CL, 1999,4. F.F.
CULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]