479 matches
-
ilustrează unul din aspectele întrebărilor ridicate în primul capitol. Cel de-al doilea text se sprijină pe o anchetă efectuată în 1961 în Congo. Cititorul se va cufunda din nou într-o perioadă în timpul căreia s-au confruntat diferite curente etnologice a căror miză poate fi inteligibilă în sensul dat cadrului de dominare colonial, a cărui ocultare a dus la fabricarea unor himere pe cât de decorative văzute de la distanță, pe atât de imposibil de susținut de aproape. Dacă poate părea straniu
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și exploatate de capitalism prin intermediul regimului colonial. Pe aceste două linii teoretice, care la unii autori se întâlnesc, antropologia economică se face istorie, situându-se într-o anumită continuitate cu perspectivele deschise de G. Balandier și în ruptură cu tradițiile etnologice anterioare sau cu metoda structurală a lui Lévi-Strauss. Ea împărtășește însă cu aceasta din urmă anumite excese teoretice 15: cu precădere accentul pus pe o modelizare care elimină examinarea societăților concrete contemporane și mutațiile sociale și economice ale acestora. De
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
contrastând cu abundența de detalii ce caracterizează monografiile societăților și economiilor "tradiționale". Opoziția tradițional / modern este, în concluzie, reluată sub diferite avataruri și reprodusă la infinit chiar în interiorul diverselor obiecte și terenuri ale disciplinei. Contextele precoloniale care furnizează esențialul terenurilor etnologice sunt astfel respinse pe linia unei tradiții schimbătoare sau disecate de un fir ce separă modernitatea industrială "străină" de o economie "indigenă", fără ca modurile de edificare a raporturilor de dominare pe care le cuprinde această dualitate să fie abordate la
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a logicilor dominării, noi fațete de referință: invazia raporturilor comerciale și înmulțirea bunurilor inaccesibile pentru majoritatea populației concretizează intrarea celuilalt în câmpul intern și fac și mai necesară confruntarea fantasmatică cu acesta în raport cu producerea coeziunii între dominanți și dominați. Investigația etnologică loc al întâlnirii cu un străin este, în această optică, o matrice revelatoare a mizelor și tensiunilor care agită raporturile sociale. Teatralizarea acestora în întreprindere urmează două direcții ușor de schematizat. Cea dintâi prezintă o încorporare a schemelor dominației statale
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
întreprindere în plină mutație, preocupată să instaureze scheme de organizare și de comunicare originale, și etnologie? Mai prozaic, ce imagine a etnologiei oferă întreprinderea pentru a veni în întâmpinarea interesului curentelor importante ale managementului? Care sunt principalele tematici ale literaturii etnologice pe care acestea din urmă le rețin în căutarea unui nou univers de lucru? Pentru a răspunde acestei interogații, trebuie examinate în prealabil direcțiile esențiale ale eforturilor de "renovare" a întreprinderii care îi animă în această perioadă pe responsabilii cei
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
atare, se dovedește necesar ca, dintr-o perspectivă complementară, să ne întoarcem acum spre câmpul intern al etnologiei pentru a înțelege reticențele față de investigațiile din întreprindere. Să subliniem așadar că întreprinderea reprezintă în Franța un obiect extrem de minoritar în anchetele etnologice: puțin recunoscut și marginal, acest obiect nu interesează cu adevărat decât câțiva etnologi, care lucrează într-o relativă izolare. Puțini sunt cei care s-au interesat în mod autonom, spontan și "pozitiv" de întreprindere, un număr incontestabil răspunzând în schimb
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mare parte iluzorie și pe care evoluția actuală a națiunilor așa-zise din sud și din nord tinde să o dizolve definitiv a întârziat, într-o anumită măsură, dezvoltarea unei etnologii a întreprinderii. Nu am putea totuși să concepem anchetele etnologice actuale asupra întreprinderii fără a lua în calcul filiația intelectuală a acestora cu cercetările care, pe terenuri apropiate și îndepărtate, le-au hrănit și, într-un fel, prin tematicile lor inovatoare, le-au făcut posibile. Să dăm câteva exemple, care
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
societății. Dacă ele semnalează cu putere influența întreprinderii, aceasta din urmă rămâne însă îndepărtată, cu unele excepții, în virtutea poziției contingente pe care o ocupă în cadrul problematicilor. Decupajul ei latent, prin atenția prioritară acordată categoriilor inferioare, absența aproape completă a studiilor etnologice ale nivelurilor ei superioare, ignorarea frecventă a straturilor ei de mijloc, arată la un alt nivel că întreprinderea în globalitatea și complexitatea ei pare aici oarecum eludată. Ancheta etnologică în întreprindere Aceste itinerarii hexagonale și "exotice" ne ajută să înțelegem
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prin atenția prioritară acordată categoriilor inferioare, absența aproape completă a studiilor etnologice ale nivelurilor ei superioare, ignorarea frecventă a straturilor ei de mijloc, arată la un alt nivel că întreprinderea în globalitatea și complexitatea ei pare aici oarecum eludată. Ancheta etnologică în întreprindere Aceste itinerarii hexagonale și "exotice" ne ajută să înțelegem, cât de dificile, sinuoase și mereu deviate sunt legăturile dintre etnologie și întreprindere. Anii optzeci pun în scenă fremătări care se vor stinge în parte pe terenul francez în
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sau geografia lor, poziție intelectuală care interzice prin ea însăși să gândim o etnologie a întreprinderii după exemplul oricărei etnologii din lumea modernă se pune problema ca anterior pentru antropologia numită urbană de a defini liniile principale ale unei anchete etnologice în întreprindere. Cum vom vedea ulterior, când ne vom referi la diverse alegeri metodologice concrete, în acest domeniu sensibil nu vom putea să ne mulțumim cu a reproduce un mod de investigație cum a fost elaborat acesta la origine și
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
termenului, iar acest salt într-un alt univers social este însoțit de reprezentări de identificare puternică cu mediul atins, grație efortului pe care îl implică. Este vorba de altfel de imaginea pe care și-o fac întreprinderile despre o observație etnologică și una dintre așteptările birourilor de consultanță care se adresează etnologilor. Voi preciza rapid care sunt trăsăturile marcante ale unei asemenea inserții în întreprindere, care cel mai adesea duce la ocuparea inevitabilă a unui post dintre cele mai inferioare în
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de consultant se prezintă ca un alt tip de soluție pentru etnologul care vrea să facă o investigație asupra întreprinderii. Mediator între cercetător și direcția întreprinderii, organismul de consiliere este astfel în măsură să fixeze condițiile, modalitățile și finalitățile anchetei etnologice: etnologul poate fi atunci plasat în posturi diferite, la nivele ierarhice diverse, care, la sfârșitul parcursului, îi vor oferi o clarificare aparent mai largă asupra întreprinderii. Această mobilitate, decisă la un nivel superior oricât de atrăgătoare ar fi nu poate
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
constituire a câmpului antropologic și care implică pierderea autonomiei intelectuale care ar fi cuprinsă într-o atare interacțiune cu întreprinderea. În Franța, etnologii sunt destul de dezarmați în fața constrângerilor de această natură, puțin abordate public în virtutea numărului foarte restrâns de studii etnologice făcute în întreprindere. În schimb, în Statele Unite, unde sunt implantate curente de cercetare cum ar fi "business anthropology" printre "aplicațiile" căreia se numără de exemplu faptul de "a diagnostica greva" -, există de mulți ani o dezbatere importantă plasată sub egida
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și colective. Contractele propuse de organismele de consiliere etnologilor, purtătoare de echivocuri indiscutabile, merită deci o reflecție aprofundată într-un domeniu care se dovedește înainte de toate epistemologic. Ele pun în felul lor întrebarea privind condițiile de posibilitate ale unei investigații etnologice în întreprindere: este oare implicarea cercetătorului în gestionarea acestei instituții, așa cum ar da de înțeles direcțiile de resurse umane și de comunicare, o obligație de care ar beneficia pe termen scurt sau mediu disciplina etnologică? Presiunea exercitată asupra antropologilor pentru
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de posibilitate ale unei investigații etnologice în întreprindere: este oare implicarea cercetătorului în gestionarea acestei instituții, așa cum ar da de înțeles direcțiile de resurse umane și de comunicare, o obligație de care ar beneficia pe termen scurt sau mediu disciplina etnologică? Presiunea exercitată asupra antropologilor pentru a-i face să abandoneze niște atitudini care, din exterior, ar putea trece drept o crispare într-o "puritate" academică depășită este foarte puternică. Oare nu pot fi concepute niște alternative în funcție de care întreprinderea, ca
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
urbane, rețele de sociabilitate, blocuri HLM etc.), să se deschidă etnologului fără stipulări excesive, sau etnologia, fără un control strict, s-ar putea dovedi periculoasă și perturbatoare pentru întreprindere? Aceste deliberări rămân în parte suspendate de evoluția ulterioară a cercetărilor etnologice în întreprindere. Totuși, o serie de experiențe, cum ar fi de exemplu cele făcute de C. Marcadet și G. Althabe într-o subdiviziune a societății Electricité de France 61, ne permit să considerăm că etnologului îi poate fi oferit un
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
poate fi oferit un acces în întreprindere, din respect pentru independența sa și pentru controlul pe care îl are în derularea anchetei. La un alt nivel, o autorizație de felul acesta nu este sinonimă cu rezolvarea tuturor dificultăților unei investigații etnologice în întreprindere. Dimpotrivă, o asemenea autorizație trebuie analizată înainte de toate ca un act cu semnificații multiple și ca un eveniment euristic al studiului: cum se explică ea și în ce măsură se poate descifra în ea o expresie a raporturilor sociale din
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
semnificații multiple și ca un eveniment euristic al studiului: cum se explică ea și în ce măsură se poate descifra în ea o expresie a raporturilor sociale din interiorul întreprinderii? Un exemplu concret va permite ilustrarea acestei dimensiuni din logica unei anchete etnologice în întreprindere având drept caracteristică decisivă distanțarea susținută necesară în raport cu puterea tensiunilor ierarhice care o constituie. În Bangladeș, alegând să-mi focalizez analiza asupra unei întreprinderi aparținând de o multinațională, în ideea de a aborda un fenomen central al conjuncturii
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
asupra adaptării modurilor de autoritate și a formulelor de comandament la specificitățile culturii locale, astfel încât să nu ne lovim de susceptibilități și să ne pierdem armonios în universul propriu actorilor 63. Mai global, cazul examinat evidențiază dificultățile intrinsece unei imersiuni etnologice în întreprindere și mizele în vederea cărora cercetătorul care se inserează pentru o lungă durată în microcosmul constituit în jurul ordonării și al reglării ierarhice ale acesteia devine o oglindă deformantă, într-o anumită măsură fără voia lui. Aici, fără nicio îndoială
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
simbolică la clasa de mijloc, într-un context de transgresiune ierarhică față de normele societății globale, dovedesc în plus că întreprinderea este și aici o suprafață de intersectare și articulare între itinerarii statutare pline de circumvoluții. Din acest motiv, o cercetare etnologică a întreprinderii necesită în sine o perspectivă comparativă în care să poată fi înglobate societățile apropiate și îndepărtate. Această perspectivă este cu atât mai necesară cu cât întreprinderea nu numai că reprezintă multiple liniuțe de unire economice și de idei
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dimensiune politică, cercetătorii neputându-i scăpa întotdeauna 76: între apologia unui univers condus de mecanismele pieței și repudierea acestuia, între economia-adevăr și exaltarea rezistenței 77, antropologia poate manifesta o distanță cu atât mai mare și mai justificată cu cât investigația etnologică a unui microgrup restrâns rămâne o valoare fundamentală a disciplinei. Această atitudine primește un impuls din partea cercetărilor istorice care arată caracterul relativ al actualității schimbărilor economice evocate și înrădăcinarea lor în procesele de lungă durată. Istoria antropologiei oferă de altfel
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
neatinsă întrebarea privind interesul antropologiei pentru ceea ce se înțelege prin mondializare oricât de vag ar fi acesta. Nu ar putea fi vorba de o tematică sau de un obiect special care ar veni să se juxtapună noilor domenii de anchetă etnologică inițiate de două decenii încoace sub efectul evoluțiilor societale notabile (câmpuri rezidențiale urbane, migrații, SIDA, mișcări asociative, întreprinderi etc.); un proces de internaționalizare marcat de un grad de abstractizare mereu mai ridicat se pretează în fapt deosebit de greu la metodele
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
intimității universalizabile (prietenie, vis, credință, iubire etc.), parcelizarea și autonomizarea obiectelor de anchetă (SIDA, femeile, tinerii etc.), dezvăluind o relativă generalizare pe care tendințele din antropologie o îmbogățesc -, nu reușesc să acopere contradicțiile care determină în prezent situația de observație etnologică, sub forma unei tensiuni din ce în ce mai puternice între constrângerile fărâmițării și efortul de totalizare. Aceste dificultăți metodologice și de interpretare a materialelor, adunate în rapoarte a căror punere în scenă etalează profunzimea ramificațiilor aflate în joc, au loc în cadrul unei disoluții
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
surprindă câteva din traducerile lor cele mai semnificative în Franța în cursul ultimilor ani. Obiectivul este de a schița noi ipoteze de cercetare și de a desprinde pornind de la ele unele consecințe privind metoda de investigație în antropologie. (Dez)Învestiri etnologice Disciplina a început să se preocupe de fenomenele industrializării în special în Africa Centrală sub dominația colonială britanică atunci când s-a definit ca antropologie a schimbării sociale. Această antropologie s-a interesat în anii treizeci de trecerea de la un mod
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
rațiune specială pentru a se întoarce la obiectele "culturale" sau marginale cu care e confundată uneori, în mod spontan, încercând să regăsească semnul unor noi particularisme sau ale unui folclor reînnoit și extins la noi domenii de activitate. Multe studii etnologice țin însă de un fel de istorie a muncitorimii. Acestora li se atribuie atunci un caracter "etnologic", din moment ce îndeplinesc două condiții: se ocupă de mediile "populare", care sunt în continuare privite ca un fel de garant al culturilor locale; sunt
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]