924 matches
-
un partid a cărui existență reprezintă un progres pe calea negării lui Dumnezeu? Cum trebuie citite pasajele în care noutățile susținute de Luther sunt prezentate ca niște maladii susceptibile de a ucide corpul catolic? în altă parte, o reprezentantă a etnologiei ebraice ține morțiș ca Montaigne să fie considerat evreu de origine portugheză îmarrane) și argumentează: etimologic, Eyquem aparține onomasticii iudaice. Astfel Montaigne fiind evreu și La Boătie de asemenea, asta ar explica prietenia lor... Eseurile ținând de tradiția hermeneutică evreiască
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
barbaria e pur și simplu setea de a-și impune propriul pustiu interior; este oroarea față de suflet. Trebuie negreșit înlăturată confuzia care se face între barbar și primitiv. Primitivitatea înseamnă primordialitate și este, cum știm toți, și cum de altfel etnologia modernă a arătat, de o mare bogăție sufletească, dar una indistinctă; primitivitatea presupune o metafizică și o cultură - asta se știe azi foarte bine. Într-un anumit sens și în anumite cazuri nu e ilegitim a se vorbi chiar de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
pariziene și occidentale, aspectele esențiale ale culturii și civilizației românești, atît În tradițiile lor originale, cît și În cadrul inovațiilor occidentale”. Centrul organiza conferințe publice, seminarii, expoziții, dezbateri În cadrul celor zece secțiuni ale sale, filosofie, filosofia istoriei și cultură, literatură, arte, etnologie, morfologia culturii, istoria religiilor, teologie, drept, economie și științe sociale. La rîndul lor, cele două biserici românești de la Paris au coagulat În jurul lor personalități implicate În acțiuni de caritate sau culturale. În acest sens, poate fi aminitită Asociația femeilor ortodoxe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În Întreaga lume. La rîndul său, Centrul român de cercetări publica Bulletin du Centre Roumain de Recherches, fiind coordonat de Octavian Buhociu. În conformitate cu cele zece domenii de cercetare ale Centrului, În revistă erau publicate articole de filosofie, literatură, lingvistică, artă, etnologie, morfologia culturii, teologie, drept, economie și științe exacte. În fine, trebuie menționate și publicațiile care nu pot fi Încadrate În nici una dintre categoriile de mai sus. Este cazul Hronicului măscăriciului tăvălug. Publicație românească de satiră, redactor-șef Camil Ring, avînd
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
binevenit dacă ne gîndim numai că istoria locală și istoria satelor, mai ales, au devenit recent În România obiect de cercetare pentru științele sociale. În analiza celor două comunități rurale românești autorii se folosesc de metodologia specifică antropologiei politice și etnologiei, folosind ca instrumente de lucru interviul de istorie orală și observația participativă (aceasta este metoda de lucru prin care cercetătorul se face acceptat În grupul studiat, stabilește un climat de Încredere cu acesta, dar evită să se identifice cu grupul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1991, 21-22; Iordan Datcu, Un Creangă basarabean: George Madan, ST, 1991, 12; Vasile Badiu, Sinteza activității lui Gheorghe V. Madan, RLSL, 1992, 6; Sava Pânzaru, Ziarul „Moldovanul”. Câteva constatări preliminare, REF, 1993, 1-2; N. Băieșu, Gheorghe V. Madan, „Revista de etnologie”, 1995, 1; Mihai Cimpoi, Un romantic tradiționalist, L, 1995, 13; Un om, un destin, îngr. Grigore Botezatu, Vasile Ciocanu, T. Macovei, pref. Haralambie Corbu, Chișinău-Trușeni, 1997; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 115-116; Datcu, Dicț. etnolog., II, 51-52. I.D.
MADAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287946_a_289275]
-
aparte, Eminescu și literatura veche (2003), adună și sistematizează toate știrile și documentele privind relația poetului cu „scripturile bătrâne”, dar și trecerea lui prin aceste locuri. Cercetarea din Toponomia Țării Loviștei (2001) se află la confluența istoriei cu lingvistica și etnologia. Autorul pune statornic în evidență contribuția locală la formarea, perpetuarea, îmbogățirea și înnoirea tezaurului lexical al limbii române. SCRIERI: Tipografi și tipografii (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1973; Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), Craiova, 1981; Drumuri pe Olt, București, 1983; Inscripții
MARINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
MATEI, Valeriu (31.III.1959, Cazangic, j. Lăpușna), poet. Este fiul Sevastiței și al lui Nicolae Matei. A absolvit secția de etnologie a Facultății de Istorie la Universitatea „M.V. Lomonosov” din Moscova (1983). Exmatriculat de la doctorantura în etnografie, se angajează între 1983 și 1987 cercetător științific la Muzeul Etnografic „Noul Ierusalim” din Istra, regiunea Moscova. Din 1987 până în 1990 a fost consultant
MATEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288065_a_289394]
-
1973; Stare de dor. Poeți și pictori tărani, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1983; Flori lângă izvoare, Bucureți, 1985; Flacăra vieții, București, 1987. Traduceri: Tălmăciri din poezia sovietică, București, 1957. Repere bibliografice: Popa, Dicț. lit. (1977), 346; Romulus Vulcănescu, Dicționar de etnologie, București, 1979, 380. I.D.
MEIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288080_a_289409]
-
filologie, obiectivele esențiale fiind dovedirea originii romane a poporului român, a continuității lui în Dacia și a latinității limbii române. Pe lângă istorii, gramatici, dicționare, au fost întocmite cărți și broșuri de inițiere în filosofie, logică, etică, teologie, științe juridice, geografie, etnologie, științele naturii, precum și de îndrumare practică: pomărit, creșterea stupilor etc. Profesori, mulți dintre ei, la Blaj, sprijinitori cu toții ai școlilor românești din Transilvania, iluminiștii ardeleni au creat un învățământ ce avea să devină model pentru cel din Principate, întemeiat, de
ILUMINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
I. Oprișan a înmănuncheat Basme fantastice românești (I-III, 2002), culese de-a lungul anilor din toate zonele țării, iar Iordan Datcu a elaborat, în ultimul deceniu, remarcabile instrumente de lucru: Dicționarul etnologilor români, (I-III, 1998-2001) și Repere în etnologia românească (2002). În 1959 a început redactarea tratatului academic Istoria literaturii române, sub conducerea lui G. Călinescu ieșind doar primul volum. Pentru G. Călinescu, continuitatea valorilor literaturii noastre a constituit o preocupare constantă. Într-o pagină manuscrisă din iunie 1949
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
populare de dragoste, introd. edit., Chișinău, 1977; Strigături, amintiri și scrisori versificate, introd. edit., Chișinău, 1978; Proverbe și zicători, introd. edit., Chișinău, 1981; Cât îi Maramureșul, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Grigore Botezatu, Folcloristul Efim V. Junghietu, „Revista de etnologie”, 1995, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 289; Datcu, Dicț. etnolog., II, 29-30. Gr.B.
JUNGHIETU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
ta de creație... Există o metodă singulară, folosită În practica analizei calitative, numită participative observation și care se poate face prin diverse metode; una dintre ele este aceea a implicării - acum pot să zic „scufundare”, pentru că asta se Întâmplă În etnologie, etnograful merge și se scufundă, se imersează, dar nu În sensul că se duce În abisal, ci În sensul că se Îmbibă de ceea ce se Întâmplă. Îmbibarea nu se poate face fără să te bagi În, iar băgarea asta „În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În continuare viețile noastre. Din acest punct de vedere, istoria s-ar ocupa, dimpotrivă, cu trecutul care s-a epuizat, a murit, este definitiv clasat, menirea ei fiind tocmai deshumarea acestuia, interogarea lui și reconstituirea semnificațiilor sale. Practic, deci, În timp ce etnologia s-ar ocupa cu supraviețuirile trecutului, istoriei i-ar reveni să reconstituie ceea ce uitarea a lăsat În Întuneric și nemișcare. Ultimele decenii Însă tind să modifice perspectiva și să remodeleze acțiunea specialiștilor În domeniul socioumanului. Supraviețuirile interesează tot mai mult
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
greu să spun obiectiv, fiindcă este o viziune subiectivă asupra unor viziuni subiective, care Însă vrea să devină obiectivă, să surprindă fără să deformeze acele viziuni subiective). Mă gândesc la faptul că, pentru a corecta asemenea neajunsuri, de exemplu În etnologie, În antropologie, au fost definite niște metode - bănuiesc că și În istorie există, vom afla mai multe de la tine -, precum așa-numitele antropologii narative, metode prin care cel care cercetează Își propune să redea nu o realitate culturală exterioară, ci
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
seacă a faptului brut. Știința demonstrează - afirmă M. - respectând adevărul lucrurilor, pe când arta, literatura sugerează, sunt marcate de subiectivitate, temperament, scopuri artistice sau nu (Premise și concluzii la „Terra”). Deosebit de interesantă, cu argumente extrase din domenii variate - economie politică, sociologie, etnologie, etnografie, filosofie, folclor, istoria literaturii și a științelor - este lucrarea Coordonate etnografice: civilizația și cultura. Definind cele două concepte și raporturile dintre ele, studiul amendează morfologia istoriei lui Oswald Spengler și încearcă să fundamenteze locul și rolul antropogeografiei și etnografiei
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
pilde. Pasiunea începuturilor se mai întrevede în anii maturității în decantarea sensurilor și a etimologiei unor expresii populare sau în formularea punctuală a unor ipoteze asupra originii și vechimii diverselor balade istorice. Independent însă de aceste abordări accidentale ale domeniului etnologiei, G. rămâne important prin culegerea din 1913. SCRIERI: Cuvinte și lucruri, Cluj, 1922; Note și fapte de folclor și filologie, Cluj, 1928; Uralte Schichten und Entwicklungsstufen in der Struktur der dako-rumänischen Sprache, Sibiu, 1944. Culegeri: De la românii din Serbia, București
GIUGLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
a obținut doctoratul în filologie (1962) cu teza Balada populară „Miorița”. Din 1962 devine colaborator științific în secția de folcloristică a Institutului de Etnografie și Folclor al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Publică la „Limbă și literatură moldovenească”, „Revista de etnologie” ș.a. A făcut parte din colectivul care a realizat lucrarea Cât îi Maramureșul (1993; Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române). A înregistrat materiale etnografice și folclorice în majoritatea localităților din Republica Moldova și în cele românești din regiunile Cernăuți, Odessa și
HANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287404_a_288733]
-
Facultății de Filologie din cadrul Universității de Vest de la Timișoara, unde își susține și doctoratul cu teza Fenomenul povestitului astăzi (1996). Coordonează, de la volumul al optulea (1998), împreună cu Ioan Viorel Boldureanu, publicația academică „Folclor literar”, devenită, din anul 2001, „Revista de etnologie”. În cărțile pe care H. le-a publicat se simte suflul înnoitor adus de formația și lecturile noului val de etnologi români. Deloc intimidată de perspectiva senzaționalistă, care a exploatat în Occident mitul vampirului și al strigoiului, în Șapte eseuri
HEDESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
celei microsociologice (structurile și procesele din interiorul grupului familial). Sociologia și antropologia familiei tind - și reușesc într-o mare măsură - la o viziune holistică (sistemică), integrând date din mai multe discipline științifice, în particular din istorie (comparația în timp), din etnologie (comparație spațio-culturală), din economie (problema costurilor) și din psihologia socială (valori, atitudini, percepții, mecanisme cognitive ale grupului familial). De remarcat, de asemenea, că în manualele de sociologie (și antropologie) sunt incluse teme de intersecție cu asistența socială, sub sintagma „probleme
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cognitiv la nivelul diverselor colectivități culturale; astfel încât, descrierile și teoriile etnologului (antropologului) nu vizează acum numai datele, faptele ce privesc grupul, ci și descrierile și „teoriile” grupului referitoare la acele fapte și date. Etnoștiința este deci „știința” grupurilor etnice, spre deosebire de etnologie, care este știința despre grupurile etnice. Etnoștiința își are corespondentul în sociologie, în ceea ce se numește etnometodologie. În vreme ce etnoștiința are în vedere dimensiuni, componente cognitiv-culturale relativ unitare și stabile ale comunităților culturale, etnometodologia țintește la descifrarea fenomenelor de viață cotidiană
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
legal. Mai recent se vorbește și despre tată psihologic, cel care a fost afectiv mai aproape de copil și cu care acesta se identifică. La fel operează distincțiile dintre mamă biologică (genetrix) și celelalte variante (socială, legală, psihologică). Sociologii și antropologii (etnologii) ce se ocupă de familie și nu sunt de limbă engleză recunosc că în literatura anglo-americană terminologia din domeniu este mai precisă (vezi Segalen, 1987). E în joc, desigur, contribuția masivă a antropologilor americani și englezi la sistematizarea și interpretarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sociale (p. 444). Oricum, apare limpede că în lumina criteriilor de acest fel nu toate formele familiale sunt echivalente ca bun individual și colectiv, atât prin prisma „celui din interior”(insider), cât și a „celui din exterior” (outsider). Antropologii culturali, etnologii și alți specialiști care prin profesie au întâlnit populații simple, „tribale”, „exotice” au ajuns aproape automat la ideea diversității configurațiilor domestice. Pentru societățile complexe, în particular pentru cultura euro-americană, variabilitatea familială se desfășura pe un teren foarte îngust și mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din București (1959-1961) și apoi lector de limba română la Institutul de Petrol, Gaze și Geologie din București (din 1964). Este doctor în științe filologice cu teza Folclorul din Valea Vâlsanului (1978). Colaborează la „Gazeta învățământului”, „Interferențe”, „Museum”, „Revista de etnologie și folclor”, „Tribuna școlii”, „Tribuna școlii argeșene”. Specialist bine familiarizat cu aspectele etnografice ale zonei Argeș, M. tipărește culegerile Basme, snoave, legende și povestiri populare (1979), Folclor poetic din Stroești-Argeș (1980), Basmul cu Ion Săracu și Sfântu Soare (1994), Basme
ROBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
Ardealul ocupat. Chiar dacă puțin numeroase, în L. sunt și traduceri din Eschil, Ovidiu, Dante, Verlaine, Jean Moréas, José Maria de Heredia ș.a. Paginile revistei conțin o bogată publicistică pe subiecte culturale - filosofie, artă plastică, teatru, muzică, istorie, psihologie, pedagogie, teologie, etnologie, lingvistică, drept și știință ș.a.m.d. Bunăoară, se publică un capitol din studiul Religie și spirit de Lucian Blaga, două eseuri ale lui D. D. Roșca, Fond și formă în filosofie și Europeanul Bărnuțiu. În numărul 7-8/1942 Onisifor
LUCEAFARUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287872_a_289201]