288 matches
-
și fostul județ Vlașca de la noi sau pădurea Vlăsiei. Prin acest nume populațiile germane și slave au indicat, din antichitate, pe neamurile vorbitoare de limbă latină, apoi de limbi neolatine. De prin secolele XVI-XVII, în special la sud de Dunăre, etnonimul de vlah, dată fiind asimilarea, în mare parte a românilor, a ajuns să însemne și o ocupație, aceea de păstor, și nu doar un popor. De acest fapt se folosesc încă unii istorici neobiectivi și departe de adevăr, pentru a
Societatea culturală „Ținutul Herța” București, România. In: Curierul „Ginta latină” by Emil Petru Rațiu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2232]
-
competente din România în domeniul sprijinului acordat românilor de pretutindeni. ... (2) Din categoria românilor de pretutindeni fac parte: ... a) persoanele aparținând minorităților naționale, minorităților lingvistice sau grupurilor etnice autohtone existente în statele din vecinătatea României și alte state, indiferent de etnonimul folosit; ... b) românii emigranți, fie că au păstrat sau nu cetățenia română, descendenții acestora, precum și cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate. ... ----------- Alin. (2) al art. 1 a fost modificat de art. unic din LEGEA nr. 270 din 7
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192675_a_194004]
-
și îndatoririle autorităților competente din România în domeniul sprijinului acordat românilor de pretutindeni. ... (2) Din categoria românilor de pretutindeni fac parte: ... a) persoanele aparținând minorităților naționale, minorităților lingvistice sau grupurilor etnice autohtone existente în statele din vecinătatea României, indiferent de etnonimul folosit; ... b) românii emigrați, fie că au păstrat sau nu cetățenia română, descendenții acestora, precum și cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate care prestează în afara teritoriului României activități lucrative." ... 2. După articolul 3 se introduce un nou articol, articolul
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 10 din 13 februarie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195291_a_196620]
-
competente din România în domeniul sprijinului acordat românilor de pretutindeni. ... (2) Din categoria românilor de pretutindeni fac parte: ... a) persoanele aparținând minorităților naționale, minorităților lingvistice sau grupurilor etnice autohtone existente în statele din vecinătatea României și alte state, indiferent de etnonimul folosit; ... b) românii emigranți, fie că au păstrat sau nu cetățenia română, descendenții acestora, precum și cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate. ... ----------- Alin. (2) al art. 1 a fost modificat de art. unic din LEGEA nr. 270 din 7
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210324_a_211653]
-
și îndatoririle autorităților competente din România în domeniul sprijinului acordat românilor de pretutindeni. ... (2) Din categoria românilor de pretutindeni fac parte: ... a) persoanele aparținând minorităților naționale, minorităților lingvistice sau grupurilor etnice autohtone existente în statele din vecinătatea României, indiferent de etnonimul folosit; ... b) românii emigrați, fie că au păstrat sau nu cetățenia română, descendenții acestora, precum și cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate care prestează în afara teritoriului României activități lucrative. ... ----------- Art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art.
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208320_a_209649]
-
2009, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: "(2) Din categoria românilor de pretutindeni fac parte: a) persoanele aparținând minorităților naționale, minorităților lingvistice sau grupurilor etnice autohtone existente în statele din vecinătatea României și alte state, indiferent de etnonimul folosit; ... b) românii emigranți, fie că au păstrat sau nu cetățenia română, descendenții acestora, precum și cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate." ... Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76
LEGE nr. 270 din 7 decembrie 2011 pentru modificarea art. 1 alin. (2) din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237183_a_238512]
-
competente din România în domeniul sprijinului acordat românilor de pretutindeni. ... (2) Din categoria românilor de pretutindeni fac parte: ... a) persoanele aparținând minorităților naționale, minorităților lingvistice sau grupurilor etnice autohtone existente în statele din vecinătatea României și alte state, indiferent de etnonimul folosit; ... b) românii emigranți, fie că au păstrat sau nu cetățenia română, descendenții acestora, precum și cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate. ... ----------- Alin. (2) al art. 1 a fost modificat de art. unic din LEGEA nr. 270 din 7
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**) (*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237289_a_238618]
-
diferite programe de cunoaștere a limbii, culturii și civilizației românești. ... Articolul 4 (1) În îndeplinirea atribuțiilor sale, Institutul desfășoară următoarele activități: ... a) participă în cadrul comisiilor mixte Ministerul Afacerilor Externe - Ministerul Educației Naționale, la preselecția persoanelor de origine română, indiferent de etnonimul folosit, care locuiesc în afara frontierelor României, în vederea admiterii la cursurile de pregătire preuniversitară, an pregătitor, sau la cursurile de perfecționare; ... b) execută alte activități, în legătură cu obiectivele și atribuțiile Institutului; ... c) organizează cicluri de formare și pregătire profesională pe problematica românilor
HOTĂRÂRE nr. 857 din 6 noiembrie 2013 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Institutului "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255987_a_257316]
-
organizațiile românilor de pretutindeni; ... e) cercetare în domeniile de activitate ale Institutului; ... f) colaborează cu universități din țară și din străinătate, pe bază de protocoale de colaborare, în vederea sprijinirii comunităților de români și a persoanelor de origine română, indiferent de etnonimul folosit, care locuiesc în afara frontierelor României; ... g) colaborează cu instituții guvernamentale și neguvernamentale din țară și din străinătate, prin încheierea de protocoale de colaborare, în vederea sprijinirii persoanelor aparținând comunităților românești, indiferent de etnonimul folosit, care locuiesc în afara frontierelor țării. Pentru
HOTĂRÂRE nr. 857 din 6 noiembrie 2013 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Institutului "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255987_a_257316]
-
a persoanelor de origine română, indiferent de etnonimul folosit, care locuiesc în afara frontierelor României; ... g) colaborează cu instituții guvernamentale și neguvernamentale din țară și din străinătate, prin încheierea de protocoale de colaborare, în vederea sprijinirii persoanelor aparținând comunităților românești, indiferent de etnonimul folosit, care locuiesc în afara frontierelor țării. Pentru negocierea și semnarea protocoalelor de colaborare, Institutul va obține aprobarea ministrului pentru românii de pretutindeni. În cazul instituțiilor guvernamentale din străinătate, memorandumul elaborat anterior negocierii sau semnării protocoalelor de colaborare va fi avizat
HOTĂRÂRE nr. 857 din 6 noiembrie 2013 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Institutului "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255987_a_257316]
-
competente din România în domeniul sprijinului acordat românilor de pretutindeni. ... (2) Din categoria românilor de pretutindeni fac parte: ... a) persoanele aparținând minorităților naționale, minorităților lingvistice sau grupurilor etnice autohtone existente în statele din vecinătatea României și alte state, indiferent de etnonimul folosit; ... b) românii emigranți, fie că au păstrat sau nu cetățenia română, descendenții acestora, precum și cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate. ... ----------- Alin. (2) al art. 1 a fost modificat de art. unic din LEGEA nr. 270 din 7
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252348_a_253677]
-
competente din România în domeniul sprijinului acordat românilor de pretutindeni. ... (2) Din categoria românilor de pretutindeni fac parte: ... a) persoanele aparținând minorităților naționale, minorităților lingvistice sau grupurilor etnice autohtone existente în statele din vecinătatea României și alte state, indiferent de etnonimul folosit; ... b) românii emigranți, fie că au păstrat sau nu cetățenia română, descendenții acestora, precum și cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate. ... ----------- Alin. (2) al art. 1 a fost modificat de art. unic din LEGEA nr. 270 din 7
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278758_a_280087]
-
diferite programe de cunoaștere a limbii, culturii și civilizației românești. ... Articolul 4 (1) În îndeplinirea atribuțiilor sale, Institutul desfășoară următoarele activități: ... a) participă în cadrul comisiilor mixte Ministerul Afacerilor Externe - Ministerul Educației Naționale, la preselecția persoanelor de origine română, indiferent de etnonimul folosit, care locuiesc în afara frontierelor României, în vederea admiterii la cursurile de pregătire preuniversitară, an pregătitor, sau la cursurile de perfecționare; ... b) execută alte activități, în legătură cu obiectivele și atribuțiile Institutului; ... c) organizează cicluri de formare și pregătire profesională pe problematica românilor
HOTĂRÂRE nr. 857 din 6 noiembrie 2013 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Institutului "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278729_a_280058]
-
organizațiile românilor de pretutindeni; ... e) cercetare în domeniile de activitate ale Institutului; ... f) colaborează cu universități din țară și din străinătate, pe bază de protocoale de colaborare, în vederea sprijinirii comunităților de români și a persoanelor de origine română, indiferent de etnonimul folosit, care locuiesc în afara frontierelor României; ... g) colaborează cu instituții guvernamentale și neguvernamentale din țară și din străinătate, prin încheierea de protocoale de colaborare, în vederea sprijinirii persoanelor aparținând comunităților românești, indiferent de etnonimul folosit, care locuiesc în afara frontierelor țării. Pentru
HOTĂRÂRE nr. 857 din 6 noiembrie 2013 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Institutului "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278729_a_280058]
-
a persoanelor de origine română, indiferent de etnonimul folosit, care locuiesc în afara frontierelor României; ... g) colaborează cu instituții guvernamentale și neguvernamentale din țară și din străinătate, prin încheierea de protocoale de colaborare, în vederea sprijinirii persoanelor aparținând comunităților românești, indiferent de etnonimul folosit, care locuiesc în afara frontierelor țării. Pentru negocierea și semnarea protocoalelor de colaborare, Institutul va obține aprobarea ministrului pentru românii de pretutindeni. În cazul instituțiilor guvernamentale din străinătate, memorandumul elaborat anterior negocierii sau semnării protocoalelor de colaborare va fi avizat
HOTĂRÂRE nr. 857 din 6 noiembrie 2013 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Institutului "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278729_a_280058]
-
La articolul 4 alineatul (1), litera g) se modifică și va avea următorul cuprins: "g) colaborează cu instituții guvernamentale și neguvernamentale din țară și din străinătate, prin încheierea de protocoale de colaborare, în vederea sprijinirii persoanelor aparținând comunităților românești, indiferent de etnonimul folosit, care locuiesc în afara frontierelor țării. Pentru negocierea și semnarea protocoalelor de colaborare, Institutul va obține aprobarea ministrului pentru românii de pretutindeni. În cazul instituțiilor guvernamentale din străinătate, memorandumul elaborat anterior negocierii sau semnării protocoalelor de colaborare va fi avizat
HOTĂRÂRE nr. 17 din 12 ianuarie 2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 857/2013 privind organizarea şi funcţionarea Institutului "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279115_a_280444]
-
scoaterea Partidului Comunist în afara legii, retragerea trupelor sovietice de ocupație și desființarea KGB-ului, proclamarea independenței Republicii Moldova față de URSS, admiterea ei în cadrul structurilor ONU și în alte organisme internaționale, ieșirea Bisericii Naționale de sub tutela Patriarhiei Ruse, repunerea în drepturi a etnonimului «popor român» și a glotonimului «limba română». Printr-o prevedere statutara, Congresul interzice aderarea membrilor Partidului Comunist la Frontul Popular. Congresul a reales pe Ion Hadârcă în funcția de președinte al FPCD. Victoria principala pe care a obținut-o Frontul
Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/300197_a_301526]
-
textele redactate în latina medievală "Bisseni, Bessi, Pizenaci". Numelui pecenegilor i s-a dat semnificația etimologică de „clanuri/triburi înrudite", ca argument aducându-se sensul „înrudit", pe care termenul "bajanaq/bajinaq" îl are în limbile turcice. Potrivit unei alte ipoteze etnonimul ar fi însemnat „pădurean”. Istoricul ungar György Györffy a evidențiat faptul că mai mulți codri din Europa de est amintesc, prin numele lor, de acest popor: i erau descriși în De administrando imperio, lucrare a împăratului Constantin al VII-lea Porfirogenetul, ca
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
Kürekçi" („vâslaș”); în Yula: "Korkut"-han, apoi "Kabukșın" (citește /kabukșîn/; „scoarță de copac”); în Külbei: "Ipa", apoi "Suru" („sur, cenușiu”); în Karabay: "Karduhim"; "Kara" („negru”); în Tolmaç: "Kortan", apoi "Boru"; în Kapan: "Yazı" (citește /ia-zî/; potrivit unei ipoteze, probabil din etnonimul alanilor: "as" sau "ias"; în turca modernă, „scriptură”); în Çoban: "Bata"-han, apoi "Bula". Cronica lui Constantin mai spune: "„Cele opt provincii sunt divizate în patruzeci de districte, conduse de conducători mici ca importanță”". Patru clanuri ale pecenegilor erau situate
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
Kerch Olacorum), 1329 (Kerch Olacorum) și 1411 (Kercz Olachorum; Kercz Olochorum). Existența așezării românești a fost confirmată documentar, mai întâi, în anul 1252 în forma "Kyrch". În anul 1322 așezarea apare atestată cu un nume dublu, compus din toponim plus etnonimul atribuit românilor în limba maghiară ("Oláh"). Explicația acestei modificări onomastice trebuie pusă în relație cu formarea, între anii 1252 și 1322, a localității Cârța (Cârța Săsească), fondată de mănăstirea Cârța și populată cu oaspeți germani, precum și cu intenția de a
Cârțișoara, Sibiu () [Corola-website/Science/301702_a_303031]
-
folosirii la adresa catolicilor din Somușca a termenului “ceangău” (ceangău-maghiar) ca nume etnic. Noi considerăm nejustificată folosirea termenului „ceangău” ca nume etnic la adresa catolicilor din Somușca, acest termen fiind o inovație lingvistică (în varianta „ceangăi-maghiari) și în același timp un fals etnonim creat de un preot secui în anul 1780. Din punctul nostru de vedere, nu putem vorbi în ceea ce-i privește pe locuitorii catolici din Somușca, de un grup etnic distinct, de o comunitate etnică aparte, ci de un grup religios
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
credința populară că denumirea etniei ar proveni din cuvântul rusesc pentru tei, LIPA. O altă ipoteză pleacă de la denumirea unei localități, "Lipovcy", teorie împărtășită de unii lipoveni din Bucovina. Ceva asemanator susțin și cercetători români și străini, considerând plauzibilă originea etnonimului de la localitatea Lipova. Trebuie să precizam însă că, spre deosebire de localitatea Lipovcy, în așezările ce conțin în numele lor Lipova, nu există lipoveni băștinași. În concluzie, niciuna dintre aceste ipoteze nu poate fi acceptată din punct de vedere lingvistic. Vascenko ia în
Lipoveni, Suceava () [Corola-website/Science/301966_a_303295]
-
pentru: scoaterea Partidului Comunist în afara legii, retragerea trupelor sovietice de ocupație și desfințarea KGB-ului, proclamarea independenței republicii față de URSS, admiterea ei în ONU și în alte organisme internaționale, ieșirea Bisericii Naționale de sub tutela Patriarhiei Ruse, repunerea în drepturi a etnonimului „popor român” și a glotonimului „limba română”. Printr-o prevedere statutară (punctul 3.2.), Congresul interzice aderarea membrilor Partidului Comunist la Frontul Popular. Congresul decide schimbarea denumirii Pieței Victoriei în Piața Marii Adunări Naționale și a Palatului Octombrie în Palatul
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
al II-lea î.Hr., și s-ar fi stabilit în Silezia în jurul anului 120 î.Hr. Această teorie sprijină identificarea vandalilor cu cultura Przeworsk, deoarece cultura Wielbark pare să fie înlocuită de o ramură a culturii. Unii autori medievali au aplicat etnonimului "vandali" la popoare slave: wenzi, sorabi sau polonezi. S-a considerat odată că slovenii erau descendenți ai vandalilor, dar acest lucru nu este punctul de vedere al savanților moderni. Vandalii au fost împărțiți în două grupe: silingi și hasdingi. În timpul
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
la Europa Medievală. Cuvântul românesc "germani" provine din cuvântul latinesc "germani", în timp ce cuvântul "nemți" este de origine romanica . Există diferite etimologii pentru cuvântul "germani". Ca adjectiv, el este pluralul adjectivului "germanus" (de la "germen", ("sămânță")), care are sensul de "înrudit". Ca etnonim, acest cuvânt este atestat pentru prima oară în anul 223 î.Hr., în inscripția "Fasti Capotolini", DE GALLEIS INSVBRIBVS ET GERM, unde ar putea pur și simplu să se refere la popoare "înrudite" cu galii. Dacă substantivul ulterior "Germani" provine din
Triburi germanice () [Corola-website/Science/299636_a_300965]