325 matches
-
se constituie în sec. al XIX-lea; puternică influență din partea limbii germane familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; formă de tranziție între limbile aglutinante și cele flexionare; trei durăte vocalice și consonantice; SVO; adj. - subst. latină cu diacritice suplimentare 105. etrusca LM, vorbită între sec. VIII i.C. - sec. ÎI i.C. în Etruria (Italia centrală de astăzi) probabil ne-indo-europeană, aglutinanta etrusca, de influență grecească 106. ewe N Ghana, Togo, Benin familia nigero-congoleză, grupul kwa; SVO transcriere latină 107. faroeză, feroeză
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
între limbile aglutinante și cele flexionare; trei durăte vocalice și consonantice; SVO; adj. - subst. latină cu diacritice suplimentare 105. etrusca LM, vorbită între sec. VIII i.C. - sec. ÎI i.C. în Etruria (Italia centrală de astăzi) probabil ne-indo-europeană, aglutinanta etrusca, de influență grecească 106. ewe N Ghana, Togo, Benin familia nigero-congoleză, grupul kwa; SVO transcriere latină 107. faroeză, feroeză (faeroysk) O Insulele Feroe (care intră, alături de Danemarca și Groenlanda, în componență Regatului Danemarcei), Danemarca, Islanda; la nivelele fonetic și lexical este
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
al IV-lea) Latină medievală, latină ecleziastica (catolicism), latină scolastica, neolatina. Latină populară (vulgara), folosită în paralel cu latină clasică, s-a transformat (sec. VII-VIII) în limbi romanice. familia iando-europeană, ramura italica, grupul latino-falisc; flexionara, SOV latină, derivată din scrierea etrusca, derivată, la rîndul ei, din scrierea greacă 215. letona O Letonia; limba conservatoare, apropiată de indo-europeană primitivă, dar ceva mai inovatoarea decît lituaniana. Prima atestare, cu alfabet gotic: Tatăl nostru, din 1526. familia indo-europeană, ramura slavă, grupul baltic; flexionara; SVO; adj.
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Italice, pînă în sec. I i.C.; urme în latină și în limbile romanice; inscripții sec. III i.C.-I d.C.; Cippus Abellanus; Tabulă Bantina familia indo-europeană, ramura italica, grupul osco-umbrian; structura gramaticala comună cu a latinei proprie, derivată din etrusca 280. oseta O Osetia de Nord (Federația Rusă) / N Osetia de Sud, Georgia, Turcia familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian oriental; SOV chirilica + o literă proprie (æ) 281. ostiacă (khanty, xanti) N Rusia (Siberia, cursul inferior al fluviului Obi) familia
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
estoniana) 177, 178, 179, 180, 259, 322, 344, 345 Ethnologue 18, 39, 115, 166, 170, 171, 174, 181, 182, 183, 188, 191, 193, 196, 200, 201, 210, 213, 216, 224, 225, 226, 315, 325, 330, 339, 341, 342, 359, 363 etrusca 119, 226, 244, 259, 260, 263, 279, 290, 312, 313 eurasiamericană 121 eurasiatica 119, 121, 122, 128, 149, 175, 219, 225 eurolang 232 Eva mitocondriala 16 ewe 61, 88, 212, 228, 259, 323, 336 expresie perifrastica 65, 79 F faroeză
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
devanagari 242, 243, 245, 246, 248, 250, 255, 266, 267, 268, 274, 278, 282, 284, 285, 288, 290, 291, 295, 300, 303, ~ drantha 303, ~ ebraica 240, 255, 260, 269, 272, ~ elbasan 238, ~ etiopiana (geeză) 237, 239, 253, 289, 302, 309, ~ etrusca 259, 260, 263, 279, 290, 312, 313, ~ feniciana 153, 239, 255, 260, 266, ~ georgiana 237, 264, ~ glagolitica 164, 247, 248, 266, 303, ~ glifică 242, ~ gondi 266, ~ gotica 260, 264, 266, 280, 281, ~ grantha 174, 283, 307, ~ greacă 164, 238, 241
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a prețuit pe români pentru modul în care au folosit viclenia, ca și forță, în cuceririle lor56. Deoarece, în mod evident, Machiavelli a considerat că Florența a făcut greșeala de a-si supune imediat vecinii, prima metodă, ilustrata de liga etrusca, merita în continuare toată atenția. Machiavelli a sugerat că aceasta ar putea fi cea mai bună opțiune, inca deschisă, pentru toscanii epocii lui. Castruccio a părut să indice această cale când a vorbit în Vită de împrietenirea cu statele vecine
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
dezbateri academice ale Renașterii, sugerează el, au fost, de asemenea, dispute asupra relației dintre dreptul cutumiar și dreptul român. După cum a observat Bruni, tradițiile și legile care au fost conservate în statutele comunelor toscane constituind dreptul cutumiar erau de origine etrusca, deoarece aceste orașe au fost fondate de etrusci. Florența, în schimb, a fost fondată de români, ceea ce înseamnă că dreptul florentin era de origine română. Dreptul florentin a avut, astfel, aceeași prioritate în raport cu dreptul altor orașe toscane așa cum avusese și
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Transition from Medieval to Modern Thought, vol. 2, Princeton University Press, Princeton, 1988, I, pp. 43-67. Brucker, Gene A., The Medici în the Fourteenth Century, repr. în Renaissance Florence: Society, Culture and Religion, Goldbach, Keip, 1994. Cipriani, G., "Îl mito etrusco nella Firenze repubblicana e medicea dei secoli XV e XVI", Ricerche storiche, ÎI, 1975. Bruni, Leonardo, Laudatio florentinae Urbis, Hans Baron (ed.) în Baron, From Petrarch to Leonardo Bruni: Studies în Humanistic and Political Literature, University of Chicago Press, Chicago
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
di Storia e Letteratura, Romă, 1969. Chittolini, Giorgio, "L'onore dell'officiale", în Florence and Milan: Comparisons and Relations, Sergio Bertelli, Nicolai Rubinstein și Craig Hugh Smyth (eds), Florența, La Nuova Italia, 1989, I, pp. 101-133. Cipriani, G., "Îl mito etrusco nella Firenze repubblicana e medicea dei secoli XV e XVI", Ricerche storiche, ÎI, 1975. Cochrane, Eric, Historians and Historiography în the Italian Renaissance, University of Chicago Press, Chicago, 1981. Colucci, Benedetto, Lazareus, în Francesco Antonio Zacharia, Bibliotheca pistoriensis, Torino, 1752
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Coluccio Salutați and the Origins of Florența", Îl pensiero politico, ÎI, 1969, pp. 161-172; A. P. McCormick, "Goro Dați and the Român Origins of Florența", Bibliothèque d'Humanisme et Renaissance, XLVI, 1984, pp. 21-35. Vezi de asemenea G. Cipriani, "Îl mito etrusco nella Firenze repubblicana e medicea dei secoli XV e XVI", Ricerche storiche, ÎI, 1975, pp. 259ff. 61 Leonardo Bruni, Laudatio florentinae Urbis, Hans Baron (ed.) în lucrarea lui, From Petrarch to Leonardo Bruni: Studies în Humanistic and Political Literature, University
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
sau creștine, împlinind spațiul arhitectural perfect al celor patru elemente. Identitatea dintre lumea divină și templu este stabilită permanent prin teoria universului cosmologie, aceeași în esență reprezentată la locurile sacre ale băștinașilor din Noua Zeelandă, ale celor din America, în templele etrusce, cele închinate zeului Mithra, cele din China și Vietnam, cele din Mexic. Dar caracterul cosmic este încununat prin construcția templului lui Solomon, în secolul zece Î.C. pe muntele Moriah în Ierusalim. Tot ce s-a construit după aceea în
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
practicarea necromanției, invocarea spiritelor și morților, ca o ultimă apărare împotriva răului. Pentru a putea invoca sunt rețete magice și instrucțiuni de preparare a ritualurilor care le asigură eficacitatea și care sunt înscrise în numeroase papirusuri. Divinația cuprinde ritualuri complexe etrusce și romane 157. Ambivalența magiei în creștinismul timpuriu se extinde spre Europa și Bizanț 158. În Evanghelia după Matei, cei Trei Magi ce apar la nașterea lui Isus Cristos erau perși, înțelepți astrologi și practicanți ai unei religii străine și
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
druizii au păstrat Tradiția și de aceea Merlin a continuat să tânjească după Avalon. În palatul spiritual, cavalerii primesc viziunea unui nou Ierusalim, Templul influențându-l pe Iulius Cezar element uman de racordare între nordul Africii, Egipt, Palestina, Grecia, Roma etruscă, Penisula iberică, Galia și Britania. Era normal ca în Anglia să vedem germenii inițierilor esoterice contemporane. Acolo ele existau dintotdeauna, transmise ca o taină a sutelor de mii de ani. Esoterismul modern practicat stângaci și superficial este de fapt un
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
erau aleși doar dintre cei descendenți de sânge regal. Ei practicau Arta Magică. Educația lor ocultă era aplicată riguros și cu devoțiune excesivă. Iulius Cezar, inițiat în cultele druide din Britania raportând toată cunoașterea obținută la misterele egiptene și tradițiile etrusce, grecești, mesopotamiene și buddhiste, relatează că pentru onorurile oculte în perioade de douăzeci, treizeci și respectiv patruzeci de ani de la inițiere erau primite gradele pe care le-am amintit. Rangul de arhimag putea fi conferit unui singur mag ce avea
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fost Leonteus și Idomeneu. Cât privește vila campaniană, mecenatul lui Piso explică totul. Să precizăm, de altfel, că Mecena, cel care a dat numele respectivei activități, își manifestă generozitatea în calitate de contemporan al acestui cerc campanian. Descendent al unei celebre familii etrusce, cavaler prin naștere, ascultat și de împăratul Augustus - el însuși epicurian -, îl susține cu generozitate pe Horațiu, căruia îi oferă ferma lui din ținutul sabinilor, pe Vergiliu, care i-a datorat independența, dar și subiectul Georgicelor, și pe alți câțiva
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
-i reprezinte pe zei surâzători, veseli, astfel încât oamenii să poată viza imitarea acestei bucurii în loc să se lase stăpâniți de frică în fața unor zei pe care artistul i-ar reprezenta cruzi, amenințători, vindicativi sau războinici. De la kouros-ul grecesc la teracotele etrusce, trecând prin straniul surâs al lui Buddha (contemporan cu Pitagora...), surâsul - această blândă modalitate a râsului materialist - îndeamnă la gândirea epicurismului ca o gândire aproape orientală... 4 Grădina universală. Critica universitară a punctat momentele în care Diogene din Oenoanda manifestă
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Însemnat, pe rând, În teatrul grec din antichitate, masca actorului, rolul acestuia, actorul Însuși, pentru ca, ieșind din incinta teatrului, să se generalizeze asupra omului. Unii filologi derivă termenul de persoană din denumirea phersu, Înscrisă sub o figură mascată din mormintele etrusce. Se crede că numele ar aparține unui zeu subteran, Înrudit, dacă nu chiar identic, cu Persephona sau Persus. Teatrul roman a preluat masca teatrală de la etrusci. Astfel, primul sens al cuvântului persoană a fost acela de mască, de „costumație”, prin
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
zincografă), -că (australiancă, canadiancă, indiancă, mexicancă, nord-coreeancă, samariteancă, sud-africancă, sud-americancă, sud-coreeancă), -iță (barmaniță, factoriță, notăriță, vătmăniță), substantive provenite prin conversiune din adjective 4 (adițională, afgană/afghană, antiaeriană, azeră, basculantă, coreeană, coronară, creolă, cumană, cuneiformă, dayacă, divizionară, dravidină, elamită, eschimosă, etiopiană, etruscă, gaelică, hindusantă, hotentotă, indiană, izogonă, jugulară, kalmâcă, laponă, locomobilă, malteză, meridiană, mesapică, nocturnă, norvegiană, partă, sahariană, samoană, sugativă, tibetană, toscană, trilaterală). Unele dintre aceste substantive nu au o formă de plural (din motive semantice), încadrarea făcându-se pe baza formei
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
puțin diferită de acele substantive provenite prin conversiune din adjective, care au intrări separate de adjectiv (activ, antialergic, antigripal, deodorant, sugativă etc.). 4 Multe dintre aceste substantive denumesc limbi sau idiomuri: azeră, coreeană, creolă, cumană, dayacă, dravidină, elamită, eschimosă, etiopiană, etruscă, gaelică, hindusantă, hotentotă, indiană, kalmâcă, laponă, malteză, mesapică, norvegiană, partă, samoană, tibetană, toscană. 5 Indic în paranteză de unde am preluat indicația etimologică. 6 Adaptarea la sistemul morfologic românesc ar putea fi un semn că nu sunt foarte recente. Se poate
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
a mai simțit primejdia unei rivalități purtarea lui s-a schimbat. Față de cei care puteau la cale uneltiri era necruțător. Pe Tiberius l-a încurajat și l-a ajutat în toate acțiunile sale Lucius Aelius Seianus. Seianus era de origine etruscă; ca și tatăl său Strabo, el era comandant al Gărzii Pretoriene, corp de elită format de Augustus, pentru protejarea familiei imperiale. Garda Pretoriană devenise cea mai importantă forță militară din Roma, ceea ce îi conferea comandantului lor o importanță semnificativă. Seianus
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
De exemplu, avem în vedere termeni mondeni ca show, party, body etc.. 114 De pildă, am moștenit cuvintele creștin (cristianus), cruce (croce), biserică (basilica), păgân (paganus), mormânt (monumentum) etc. 115 O dovadă este mulțimea de cuvinte din albaneză convergentă cu etrusca și basca, fapt ce implică posibilitatea ca albanezii să fie mai degraba urmașii unor populații mai vechi tracizate. 116 Triburile Hg R1a s-au dirijat și spre ținuturile noastre deoarece erau în căutarea unor arii lacustre și păduri de conifer
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
comedie pe fundalul unei naturi convenționale. A doua jumătate a secolului marchează o cotitură datorată apariției curentului "sufletelor sensibile" și descoperirii istoriei. Expedițiile arheologice se înmulțesc și permit descoperirea monumentelor antice din Italia (săpăturile de la Herculanum și de la Pompei, ruinele etrusce) din Grecia sau din Orientul Apropiat(arta egipteană, hieroglifele).Pe urma gravorului venețian Piranese, ale cărui planșe fac cunoscute monumentele ruinate, pictorul francez Hubert Robert face să strălucească razele soarelui printre vestigiile romane. La Paris, ducele de Chartres construiește ruine
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cu aceeași origine. Latina făcea parte dintr-un val de populații care au coborît la sfîrșitul mileniului al II-lea î.Hr. în Peninsula Italică, ocupînd o zonă restrînsă numită Latium, unde au întemeiat cetatea Roma. Aflați un timp sub dominație etruscă, latinii s-au organizat în timpul luptei pentru libertate, și, la sfîrșitul secolului al VI-lea î.Hr., după eliberare, au întemeiat Republica romană. În veacurile următoare, a avut loc o rapidă expansiune politică și eco-nomică a Romei, care a avut drept
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
poem dramatic de Zaharia Bârsan, precum și „Noutăți artistice” (concerte, spectacole de teatru). Apar poezii de Șerban Bascovici, Al. Stamatiad și o comedie lirică, Serenada din trecut, a lui Mircea Rădulescu. O piesă în proză îi aparține lui J.H. Rosny-Aîné: Dragoste etruscă. Roman antic. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286522_a_287851]