555 matches
-
statului eugenic. În același timp, el nu Încerca să adapteze astfel de idei la particularitățile națiunii române, așa cum o făcuse Moldovan. Făcăoaru era interesat doar de identificarea metodelor celor mai eficiente de a promova interesele statului și a asigura viitorul eugenic al națiunii. În 1937, la cel de-al XVII-lea Congres Internațional de Antropologie și Arheologie, organizat la București, Moldovan s-a remarcat, printre alți adepți ai ideilor eugeniste, drept cel mai puternic susținător al sterilizării controlate de stat. Propunerea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
al XVII-lea Congres Internațional de Antropologie și Arheologie, organizat la București, Moldovan s-a remarcat, printre alți adepți ai ideilor eugeniste, drept cel mai puternic susținător al sterilizării controlate de stat. Propunerea lui Făcăoaru ca „sterilizarea practicată pe criterii eugenice să devină obligatorie și coercitivă” a fost respinsă prin vot de majoritatea participanților 85. Cei mai mulți dintre colegii săi, cu excepția unui avocat simpatizant al mișcării legionare, erau În favoarea unei aplicări pe baze voluntare a acestei măsuri 86. Deși aflat În minoritate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
85. Cei mai mulți dintre colegii săi, cu excepția unui avocat simpatizant al mișcării legionare, erau În favoarea unei aplicări pe baze voluntare a acestei măsuri 86. Deși aflat În minoritate, Făcăoaru rămânea neclintit În convingerea sa că singura modalitate de a obține Îmbunătățiri eugenice era folosirea coerciției de către stat. În 1940, Făcăoaru s-a alăturat mișcării legionare, găsind, astfel, În cele din urmă contextul În care putea să ofere o tonalitate și mai agresivă ideilor sale. El a identificat viziunea sa eugenistă cu „Testamentul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Socială din Cluj, printre care Aurel Voinea. Cu toate acestea, cele mai multe dintre ideile eugeniste publicate de Făcăoaru Îi aparțineau, În realitate, lui Moldovan. Mai mult, chiar după ce și-a făcut publică afilierea legionară, Făcăoaru a continuat să publice În Buletinul eugenic și biopolitic editat de Moldovan, fără nici o cenzură din partea mentorului său. Făcăoaru respecta autoritatea și sfatul lui Moldovan, dincolo de orice sentimente personale. Este posibil ca Moldovan, pur și simplu, să se fi temut că ar putea fi considerat un dușman
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
națiunii”, decât să Îl expună amenințării Gărzii de Fier91. În relația cu Făcăoaru și ideile sale extremiste, Moldovan s-a dovedit Încă o dată inadecvat rolului autoasumat de lider al mișcării eugeniste. Alte perspective asupra statului eugenictc "Alte perspective asupra statului eugenic" În epocă, s-au afirmat și alți adepți ai eugeniei, neafiliați cercurilor conduse de Moldovan, care explorau Însă potențialul teoriilor eugeniste de a reforma instituțiile statului și conceptul de cetățenie. Unul dintre aceștia era Ioan Manliu, un medic interesat de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
apariția doctrinei biopolitice elaborate de Moldovan. În ciuda unor similitudini Între ideile lui Manliu și propria sa teorie, Moldovan nu menționează Însă numele acestuia În lucrările sale. Încă din 1921, Manliu a descris În termeni normativi necesitatea de a implementa programe eugenice În toate domeniile vieții publice, În acord cu noua sa definiție a statului: Igiena de rasă trebue să ducă la cercetarea tuturor realităților care pot influența favorabil sau defavorabil calitățile trupești și facultățile mintale de rasă ale generațiilor viitoare... Statul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
noua sa definiție a statului: Igiena de rasă trebue să ducă la cercetarea tuturor realităților care pot influența favorabil sau defavorabil calitățile trupești și facultățile mintale de rasă ale generațiilor viitoare... Statul nostru trebue să se conducă În activitatea sa eugenică de axiomul că orice om are dreptul să se nască sănătos, deci să moștenească o inteligență sănătoasă Într-un trup sănătos. Amândouă sunt condiționate de o bună masă ereditară și au nevoie de un mediu favorabil 92. Astfel, În opinia
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Manliu, statul trebuia să-și mobilizeze toate resursele și instituțiile - intelectualitatea, programele de sănătate publică, politicile economice, educația științifică, artele, instituțiile legislative și administrative, mijloacele de comunicare, sistemul de educație, Biserica, armata, aparatul de război și diplomația - În direcția transformărilor eugenice. Ideile sale În privința priorităților programelor eugenice erau similare cu cele ale lui Moldovan. Discutând efectele politicilor eugenice, analiza lui Manliu avea Însă ca punct de referință potențialul ereditar, sănătatea și dezvoltarea eugenică a indivizilor, nu a națiunii ca unitate organică
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
toate resursele și instituțiile - intelectualitatea, programele de sănătate publică, politicile economice, educația științifică, artele, instituțiile legislative și administrative, mijloacele de comunicare, sistemul de educație, Biserica, armata, aparatul de război și diplomația - În direcția transformărilor eugenice. Ideile sale În privința priorităților programelor eugenice erau similare cu cele ale lui Moldovan. Discutând efectele politicilor eugenice, analiza lui Manliu avea Însă ca punct de referință potențialul ereditar, sănătatea și dezvoltarea eugenică a indivizilor, nu a națiunii ca unitate organică: Țelul suprem al școlii ar trebui
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
educația științifică, artele, instituțiile legislative și administrative, mijloacele de comunicare, sistemul de educație, Biserica, armata, aparatul de război și diplomația - În direcția transformărilor eugenice. Ideile sale În privința priorităților programelor eugenice erau similare cu cele ale lui Moldovan. Discutând efectele politicilor eugenice, analiza lui Manliu avea Însă ca punct de referință potențialul ereditar, sănătatea și dezvoltarea eugenică a indivizilor, nu a națiunii ca unitate organică: Țelul suprem al școlii ar trebui să fie educație pentru fericire. Pentru acesta Însă trebuie personalități armonios
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aparatul de război și diplomația - În direcția transformărilor eugenice. Ideile sale În privința priorităților programelor eugenice erau similare cu cele ale lui Moldovan. Discutând efectele politicilor eugenice, analiza lui Manliu avea Însă ca punct de referință potențialul ereditar, sănătatea și dezvoltarea eugenică a indivizilor, nu a națiunii ca unitate organică: Țelul suprem al școlii ar trebui să fie educație pentru fericire. Pentru acesta Însă trebuie personalități armonios dezvoltate. Trebuie să modelăm oameni armonioși... Favorizând dezvoltarea centrului preformat al individului și talentele sale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
succeselor individuale În valorizarea talentelor ereditare. Această definiție este radical diferită de modul În care Moldovan Înțelege valoarea indivizilor doar În calitatea acestora de subunități ale organismului mai larg, națiunea. Dacă Manliu Încerca să emuleze un model străin de politici eugenice, atunci acesta nu era nici cel german, nici cel francez, față de care autorul era explicit critic 94. Mai degrabă, medicul român Încerca să urmeze exemplul Statelor Unite, Începând cu fundamentele sale ideologice individualiste, până la fixația fordistă pentru eficiență, legislația privind imigrarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
toate acestea, Banu Împărtășea viziunea mendeliană a lui Moldovan și folosea aceleași referințe academice germane și aceeași legislație ca exemple pentru programele mișcării eugeniste din România 98. Banu a prezentat prima sinteză a ideilor sale despre necesitatea imperativă ca principiile eugenice să devină baza reorganizării statului Într-o serie de prelegeri organizate de Fundația Carol alII-lea, la Începutul anului 1935. Prima sa prelegere a prezentat biologia poporului român ca pe o „problemă de politică socială”, fundamentată de „dreptul de acces
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
decât o expresie a realităților românești 101. În prelegerile sale timpurii, Banu definește problemele legate de capitalul biologic, dar nu oferă mai mult decât câteva sugestii referitoare la cum ar arăta un program comprehensiv de reorganizare a statului pe principii eugenice. Ceva mai târziu Însă, În noiembrie 1936, Banu a susținut o conferință la Academia de Medicină din București, În cadrul căreia a prezentat „Principiile unui program de igienă rasială”, adoptând astfel terminologia prevalentă la acel moment În Germania. În cadrul acestei conferințe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
responsabil cu adoptarea tuturor măsurilor necesare protejării familiei și a căminului este statul”103. În opinia lui Banu, pașii prioritari erau centralizarea instituțiilor statului și mobilizarea organizațiilor private pentru susținerea eforturilor statului. Programul descris de Banu Își propunea „normalizarea” populației eugenice În aceeași măsură În care Încerca să identifice și să elimine elementele disgenice. În comparație cu Moldovan, Banu pare mai preocupat de menținerea posibilității ca indivizii aparent disgenici să poată fi reintegrați În straturile „normale” ale societății. În ceea ce privește reprimarea delincvenților, Banu susținea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Însă nesinceră dacă luăm În considerare faptul că Banu a ales să facă parte din guvernul Goga-Cuza, În 1937108. Banu a preferat să-și concentreze argumentele mai mult asupra diferențelor de clasă, decât a celor de rasă În definirea programelor eugenice care ar fi putut fi preluate de stat. Deoarece societatea modernă era deja stratificată pe clase, Banu a subliniat importanța unui demers care să analizeze potențialul eugenic al fiecărei clase și să elaboreze soluții adaptate problemelor ridicate de fiecare grup
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mult asupra diferențelor de clasă, decât a celor de rasă În definirea programelor eugenice care ar fi putut fi preluate de stat. Deoarece societatea modernă era deja stratificată pe clase, Banu a subliniat importanța unui demers care să analizeze potențialul eugenic al fiecărei clase și să elaboreze soluții adaptate problemelor ridicate de fiecare grup În parte. De exemplu, o astfel de diferențiere era necesară, În opinia autorului În ceea ce privește problema avorturilor. Banu nu era În favoarea legalizării omogene a avorturilor eugenice, ci pleda
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
analizeze potențialul eugenic al fiecărei clase și să elaboreze soluții adaptate problemelor ridicate de fiecare grup În parte. De exemplu, o astfel de diferențiere era necesară, În opinia autorului În ceea ce privește problema avorturilor. Banu nu era În favoarea legalizării omogene a avorturilor eugenice, ci pleda pentru o politică mai strictă de control, prin mijloace coercitive, a accesului la avorturi al femeilor din clasele mijlocie și superioară, deoarece acestea dețineau un potențial eugenic superior În economia națiunii. În același timp, pentru că indivizii disgenici păreau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În ceea ce privește problema avorturilor. Banu nu era În favoarea legalizării omogene a avorturilor eugenice, ci pleda pentru o politică mai strictă de control, prin mijloace coercitive, a accesului la avorturi al femeilor din clasele mijlocie și superioară, deoarece acestea dețineau un potențial eugenic superior În economia națiunii. În același timp, pentru că indivizii disgenici păreau să aparțină În mai mare măsură clasei muncitoare, care avea și resurse foarte limitate de a menține un mediu sănătos, chiar și pentru progeniturile normale din punct de vedere
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
superior În economia națiunii. În același timp, pentru că indivizii disgenici păreau să aparțină În mai mare măsură clasei muncitoare, care avea și resurse foarte limitate de a menține un mediu sănătos, chiar și pentru progeniturile normale din punct de vedere eugenic, Banu considera că liberalizarea avorturilor pentru femeile muncitoare era o măsură cu efecte eugenice pozitive. În ansamblu, Banu era În favoarea programelor care propuneau ca scop și alocau resurse În direcția menținerii marii majorități a cetățenilor În limitele „normalității” eugenice și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai mare măsură clasei muncitoare, care avea și resurse foarte limitate de a menține un mediu sănătos, chiar și pentru progeniturile normale din punct de vedere eugenic, Banu considera că liberalizarea avorturilor pentru femeile muncitoare era o măsură cu efecte eugenice pozitive. În ansamblu, Banu era În favoarea programelor care propuneau ca scop și alocau resurse În direcția menținerii marii majorități a cetățenilor În limitele „normalității” eugenice și mai puțin În favoarea celor care alegeau să Își concentreze eforturile și fondurile către reducerea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
vedere eugenic, Banu considera că liberalizarea avorturilor pentru femeile muncitoare era o măsură cu efecte eugenice pozitive. În ansamblu, Banu era În favoarea programelor care propuneau ca scop și alocau resurse În direcția menținerii marii majorități a cetățenilor În limitele „normalității” eugenice și mai puțin În favoarea celor care alegeau să Își concentreze eforturile și fondurile către reducerea numărului indivizilor disgenici și sporirea dimensiunilor elitei biologice 109. Banu părea un adept fidel al distribuției populației după o curbă În formă de clopot. Cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
directe de implicare, mai precise decât noțiunile simple și vagi de apărare a intereselor și sănătății națiunii, propuse de Moldovan; statul urma să joace nu doar rolul unui arbitru al sănătății, dar și pe cel al unui furnizor de condiții eugenice Îmbunătățite pentru cetățenii săi. Cu toate acestea, Banu nu avea vederi socialiste. El dorea În continuare să limiteze toate măsurile propuse la populația de etnie română și se opunea căsătoriilor interetnice (metisajului), pe care le considera disgenice. Cu toate acestea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
110. În final, Banu era și el preocupat mai mult de atribuțiile statului și mai puțin de consecințele acestora asupra indivizilor cetățeni ai statului. În opinia sa, statul era o entitate monolitică, căreia trebuia să Îi fie Încredințată responsabilitatea progresului eugenic, subiectul central al preocupărilor sale, pe când indivizii figurau În această ecuație ca simpli recipienți ai politicilor: Conducerea Statului ar trebui să fie preocupată de problemele imperative ale protecției În viitor a calităților de sănătate ale populației și În acest sens
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sănătății cetățenilor. * * * Eugeniștii susțineau că sunt interesați de sănătatea națiunii, nu de politică. Cu toate acestea, unele dintre lucrările adepților eugeniei au Încercat să propună reorganizarea comunității politice și a Înseși bazei de funcționare a statului În acord cu prioritățile eugenice. Teoria eugenistă a devenit fundamentul unei ideologii politice care, În unele cazuri, așa cum este cel al lui Moldovan În Biopolitica, și-a dovedit chiar valențele revoluționare. Punând accentul pe aspecte diferite ale relației dintre stat și cetățeni, Moldovan, Făcăoaru, Manliu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]