KorAP: Find »[drukola/base=eugenist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...38 >

947 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292

gânditori diferiți au formulat concluzii diferite În ceea ce privește reconfigurarea politicului. Departe de coagularea unei viziuni monolitice, interpretarea politică a ideilor eugeniste se conturează astfel ca fiind o problematică În permanentă schimbare, adeseori contradictorie. În capitolul 4, cartea tratează impactul ideilor politice eugeniste asupra ierarhiei și relațiilor sociale, În special În ceea ce privește clasa de mijloc și țărănimea. Analiza mea subliniază modul În care eugeniștii au reconstruit identitățile de gen, oferindu-le o dimensiune politică și ștergând conturul clar al graniței dintre spațiul public și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
se conturează astfel ca fiind o problematică În permanentă schimbare, adeseori contradictorie. În capitolul 4, cartea tratează impactul ideilor politice eugeniste asupra ierarhiei și relațiilor sociale, În special În ceea ce privește clasa de mijloc și țărănimea. Analiza mea subliniază modul În care eugeniștii au reconstruit identitățile de gen, oferindu-le o dimensiune politică și ștergând conturul clar al graniței dintre spațiul public și spațiul privat. În sfârșit, mă preocupă În acest capitol felul În care eugeniștii au trasat distincția dintre comunitatea sănătoasă, „acceptabilă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
țărănimea. Analiza mea subliniază modul În care eugeniștii au reconstruit identitățile de gen, oferindu-le o dimensiune politică și ștergând conturul clar al graniței dintre spațiul public și spațiul privat. În sfârșit, mă preocupă În acest capitol felul În care eugeniștii au trasat distincția dintre comunitatea sănătoasă, „acceptabilă”, și „ceilalți”, cu scopul de a controla astfel relațiile sociale. La fel ca În discuțiile despre alte categorii sociale, eugeniștii au folosit identificatori (presupuși) ereditari pentru a construi ambele tipuri de comunități. Discuția

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
și spațiul privat. În sfârșit, mă preocupă În acest capitol felul În care eugeniștii au trasat distincția dintre comunitatea sănătoasă, „acceptabilă”, și „ceilalți”, cu scopul de a controla astfel relațiile sociale. La fel ca În discuțiile despre alte categorii sociale, eugeniștii au folosit identificatori (presupuși) ereditari pentru a construi ambele tipuri de comunități. Discuția din capitolul 4 pune accentul pe diferențele dintre definițiile „sinelui” și „celuilalt” folosite de eugeniști și cele folosite de grupări extremiste de dreapta, precum Garda de Fier

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Discuția din capitolul 4 pune accentul pe diferențele dintre definițiile „sinelui” și „celuilalt” folosite de eugeniști și cele folosite de grupări extremiste de dreapta, precum Garda de Fier. Analiza din acest capitol aduce În prim plan, de asemenea, divergențele dintre eugeniștii români și cei din Europa Occidentală În ceea ce privește ierarhia socială. A doua parte a cărții se ocupă de rolul eugeniștilor În educație și În adoptarea legislației referitoare la sănătatea publică. Capitolul 5 prezintă În principal reformele din educație, aspectul mișcării eugeniste

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
de grupări extremiste de dreapta, precum Garda de Fier. Analiza din acest capitol aduce În prim plan, de asemenea, divergențele dintre eugeniștii români și cei din Europa Occidentală În ceea ce privește ierarhia socială. A doua parte a cărții se ocupă de rolul eugeniștilor În educație și În adoptarea legislației referitoare la sănătatea publică. Capitolul 5 prezintă În principal reformele din educație, aspectul mișcării eugeniste românești care se aseamănă cel mai mult cu interesele În același domeniu ale eugeniștilor din Germania În privința obiectivelor, profunzimii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
cărții se ocupă de rolul eugeniștilor În educație și În adoptarea legislației referitoare la sănătatea publică. Capitolul 5 prezintă În principal reformele din educație, aspectul mișcării eugeniste românești care se aseamănă cel mai mult cu interesele În același domeniu ale eugeniștilor din Germania În privința obiectivelor, profunzimii și impactului reformelor, fără a avea Însă excesele antisemite ale acestora din urmă. Eugeniștii români s-au implicat În aspecte foarte diverse ale politicilor din domeniul educației, de la pedagogie și selecția studenților până la măsuri specifice

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
În principal reformele din educație, aspectul mișcării eugeniste românești care se aseamănă cel mai mult cu interesele În același domeniu ale eugeniștilor din Germania În privința obiectivelor, profunzimii și impactului reformelor, fără a avea Însă excesele antisemite ale acestora din urmă. Eugeniștii români s-au implicat În aspecte foarte diverse ale politicilor din domeniul educației, de la pedagogie și selecția studenților până la măsuri specifice, cum ar fi transformarea curriculum-ului de bază al Învățământului gimnazial și liceal. Felul În care eugeniștii Înțelegeau diferențele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
din urmă. Eugeniștii români s-au implicat În aspecte foarte diverse ale politicilor din domeniul educației, de la pedagogie și selecția studenților până la măsuri specifice, cum ar fi transformarea curriculum-ului de bază al Învățământului gimnazial și liceal. Felul În care eugeniștii Înțelegeau diferențele de gen a avut un rol important În elaborarea acestor reforme. În final, eugeniștii au susținut două tendințe distincte În Încercarea de a moderniza educația, piatra de temelie a viziunii eugeniste despre progres În România. Prima era reprezentată

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
de la pedagogie și selecția studenților până la măsuri specifice, cum ar fi transformarea curriculum-ului de bază al Învățământului gimnazial și liceal. Felul În care eugeniștii Înțelegeau diferențele de gen a avut un rol important În elaborarea acestor reforme. În final, eugeniștii au susținut două tendințe distincte În Încercarea de a moderniza educația, piatra de temelie a viziunii eugeniste despre progres În România. Prima era reprezentată de efortul de a elibera din ignoranță Întreaga populație de etnie română și de a-i

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Învățământului gimnazial și liceal. Felul În care eugeniștii Înțelegeau diferențele de gen a avut un rol important În elaborarea acestor reforme. În final, eugeniștii au susținut două tendințe distincte În Încercarea de a moderniza educația, piatra de temelie a viziunii eugeniste despre progres În România. Prima era reprezentată de efortul de a elibera din ignoranță Întreaga populație de etnie română și de a-i mobiliza În acest fel energiile fizice și intelectuale. Cea de-a doua tendință a fost de a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
a elibera din ignoranță Întreaga populație de etnie română și de a-i mobiliza În acest fel energiile fizice și intelectuale. Cea de-a doua tendință a fost de a direcționa energiile astfel descătușate către scopurile eugenice. Dubla dorință a eugeniștilor - de a mobiliza și, În același timp, de a controla energiile umane - se regăsește și În reformele eugenice din domeniul sănătății publice, care fac subiectul capitolului 6. Deși eugeniștii, În special Moldovan, au creat În perioada interbelică o legislație cuprinzătoare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
a direcționa energiile astfel descătușate către scopurile eugenice. Dubla dorință a eugeniștilor - de a mobiliza și, În același timp, de a controla energiile umane - se regăsește și În reformele eugenice din domeniul sănătății publice, care fac subiectul capitolului 6. Deși eugeniștii, În special Moldovan, au creat În perioada interbelică o legislație cuprinzătoare În sfera sănătății publice, contribuțiile lor În acest domeniu nu au fost scutite de eșecuri. Adepții ideilor eugeniste au Încercat să extindă accesul publicului larg la măsurile de bază

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
eugenice din domeniul sănătății publice, care fac subiectul capitolului 6. Deși eugeniștii, În special Moldovan, au creat În perioada interbelică o legislație cuprinzătoare În sfera sănătății publice, contribuțiile lor În acest domeniu nu au fost scutite de eșecuri. Adepții ideilor eugeniste au Încercat să extindă accesul publicului larg la măsurile de bază pentru protejarea sănătății, printre care vaccinarea și controalele medicale periodice, fiind În același timp preocupați de monitorizarea populației pe care medicii o deserveau. Medicii au devenit gardienii publicului larg

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
celor din România arată, cu toate acestea, că societățile contemporane nu sunt foarte departe de aceste idei. Numeroși oameni de știință și experți din domeniul politicilor publice sunt preocupați astăzi de aceleași Întrebări care Îi frământau și pe adepții ideilor eugeniste; mai mult, contemporanii noștri din aceste domenii au același interes general și chiar o abordare similară cu cea eugenistă În probleme legate de modernizare, organizare socială, progres și controlul reproducerii. CAPITOLUL 1TC "CAPITOLUL 1" De la disperare culturală la renaștere naționalătc

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
istoric, care i-a fost hărăzit În această parte a Europei, ca avantgarde a civilizației și latinității. Proiectul Legii Sanitare și de Ocrotire, 1930 În România, primele inițiative de a introduce studiul eugeniei În universități și de a aplica ideile eugeniste În elaborarea politicilor publice au apărut după 1918. Totuși, Încă Înainte de 1918, cercetătorii și medicii erau familiarizați cu autori precum Charles Darwin sau Francis Galton. Teoria lui Darwin despre evoluție fusese deja introdusă În curricula Învățământului liceal 1. De asemenea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
articole din ziare sunt mărturii ale amplitudinii discuțiilor despre eugenie, care depășiseră nivelul teoretic și se extinseseră la cel al ideologiei politice, al programelor normative de schimbare socială și al celor dedicate sănătății publice. Capitolul de față analizează originea mișcării eugeniste și prezintă evoluția acesteia În contextul românesc mai larg, examinând biografiile profesionale ale celor mai importanți susținători ai ideilor eugeniste. În Europa Occidentală și În Statele Unite, ideile eugeniste pătrunseseră În disciplinele sociale și medicale, În special În biologie, medicină și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
ideologiei politice, al programelor normative de schimbare socială și al celor dedicate sănătății publice. Capitolul de față analizează originea mișcării eugeniste și prezintă evoluția acesteia În contextul românesc mai larg, examinând biografiile profesionale ale celor mai importanți susținători ai ideilor eugeniste. În Europa Occidentală și În Statele Unite, ideile eugeniste pătrunseseră În disciplinele sociale și medicale, În special În biologie, medicină și antropologie, Încă Înainte de primul război mondial. În Statele Unite, Germania și Marea Britanie, ideile eugeniste se bucurau de un sprijin instituțional crescând

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
și al celor dedicate sănătății publice. Capitolul de față analizează originea mișcării eugeniste și prezintă evoluția acesteia În contextul românesc mai larg, examinând biografiile profesionale ale celor mai importanți susținători ai ideilor eugeniste. În Europa Occidentală și În Statele Unite, ideile eugeniste pătrunseseră În disciplinele sociale și medicale, În special În biologie, medicină și antropologie, Încă Înainte de primul război mondial. În Statele Unite, Germania și Marea Britanie, ideile eugeniste se bucurau de un sprijin instituțional crescând și de autoritate În opinia publică Încă de la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
ale celor mai importanți susținători ai ideilor eugeniste. În Europa Occidentală și În Statele Unite, ideile eugeniste pătrunseseră În disciplinele sociale și medicale, În special În biologie, medicină și antropologie, Încă Înainte de primul război mondial. În Statele Unite, Germania și Marea Britanie, ideile eugeniste se bucurau de un sprijin instituțional crescând și de autoritate În opinia publică Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea și Începutul secolului XX. În Franța, o susținere similară a eugeniei nu s-a conturat decât după primul război mondial

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
crescând și de autoritate În opinia publică Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea și Începutul secolului XX. În Franța, o susținere similară a eugeniei nu s-a conturat decât după primul război mondial. Istoricul William Schneider consideră că mișcarea eugenistă s-a dezvoltat În Franța În primul rând datorită sprijinului exprimat deschis al câtorva medici renumiți de la École de Medicine și al faptului că eugeniștii au devenit adepți ai puericulturii 4. Inițial, În România, ideile eugeniste au fost popularizate de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
nu s-a conturat decât după primul război mondial. Istoricul William Schneider consideră că mișcarea eugenistă s-a dezvoltat În Franța În primul rând datorită sprijinului exprimat deschis al câtorva medici renumiți de la École de Medicine și al faptului că eugeniștii au devenit adepți ai puericulturii 4. Inițial, În România, ideile eugeniste au fost popularizate de câțiva medici care aveau experiență de studiu În străinătate și au servit unor interese profesionale regionale, politice sau, mai general, naționaliste, În special În cazul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Schneider consideră că mișcarea eugenistă s-a dezvoltat În Franța În primul rând datorită sprijinului exprimat deschis al câtorva medici renumiți de la École de Medicine și al faptului că eugeniștii au devenit adepți ai puericulturii 4. Inițial, În România, ideile eugeniste au fost popularizate de câțiva medici care aveau experiență de studiu În străinătate și au servit unor interese profesionale regionale, politice sau, mai general, naționaliste, În special În cazul mișcării eugeniste din Cluj. Încă din start, ambițiile politice și diferențele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
devenit adepți ai puericulturii 4. Inițial, În România, ideile eugeniste au fost popularizate de câțiva medici care aveau experiență de studiu În străinătate și au servit unor interese profesionale regionale, politice sau, mai general, naționaliste, În special În cazul mișcării eugeniste din Cluj. Încă din start, ambițiile politice și diferențele de opinie au conturat atât amplitudinea sprijinului instituțional din partea statului, cât și opțiunile adepților eugeniei În privința alianțelor și a oportunităților de finanțare. Politica românească Înainte de 1918: naționalism, liberalism și modernizare instituționalătc

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
opinie au conturat atât amplitudinea sprijinului instituțional din partea statului, cât și opțiunile adepților eugeniei În privința alianțelor și a oportunităților de finanțare. Politica românească Înainte de 1918: naționalism, liberalism și modernizare instituționalătc "Politica românească Înainte de 1918 \: naționalism, liberalism și modernizare instituțională" Mișcarea eugenistă s-a dezvoltat pe fundalul instituțional și politic al istoriei trăite a românilor, de o parte și de cealaltă a Carpaților, de la mijlocul secolului al XIX-lea și până la sfârșitul primului război mondial. După 1866, Principatele Române din sud-estul Carpaților

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]