191 matches
-
a copiilor cu cerințe speciale, a fost și este prezența centrelor logopedice interșcolare, unde, pe lângă terapia tulburărilor de limbaj, se desfășurau și activități de terapie complexă a tulburărilor asociate: psihomotorii, afective, instrumentale și de învățare, activități de terapie prin culoare, euritmie, consiliere a cadrelor didactice și a părinților etc. Au existat și experiențe mai puțin reușite în organizarea unor clase diferențiate, numite de recuperare (după modelul claselor pe niveluri de învățare din Anglia), care au eșuat din cauza unor erori privind conceperea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
sau de ocrotire și asistență, unde, pe lângă activitățile educative, copiii sunt antrenați în programe de recuperare sau compensare a deficiențelor lor. în plus, aceste tipuri de centre dispun de un personal specializat pe diferite domenii (logopezi, kinetoterapeuți, ergoterapeuți, specialiști în euritmie, cromoterapie, psihomotricitate etc.), în funcție de tipurile de copii cu cerințe speciale avute în vedere, și au o legătură foarte strânsă cu școala și cu familiile copiilor, fiind instituții de tip deschis, cu un program flexibil și adaptat nevoilor reale ale celor
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Desenul este o imitare a formei relevate în stare de trezire. Așadar, desenul și muzica sînt expresii ale unor stări emoționale, aparținînd fie unor stări diurne (desenul), fie unora nocturne (muzica). Un loc aparte îl ocupă în practica educațională waldorfiană euritmia (eu bine; rhytmos ritm), care în concepția lui Steiner nu este gimnastica; aceasta gimnastica spune el, fortifică trupul, dar nu cultivă inițiativa, voința. Euritmia este o "gimnastică pătrunsă de suflet", ea acționează atît asupra "sufletesc-spiritului", cît și asupra "corporalului". Creatorul
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
stări diurne (desenul), fie unora nocturne (muzica). Un loc aparte îl ocupă în practica educațională waldorfiană euritmia (eu bine; rhytmos ritm), care în concepția lui Steiner nu este gimnastica; aceasta gimnastica spune el, fortifică trupul, dar nu cultivă inițiativa, voința. Euritmia este o "gimnastică pătrunsă de suflet", ea acționează atît asupra "sufletesc-spiritului", cît și asupra "corporalului". Creatorul școlilor Waldorf privește euritmia dintr-o triplă perspectivă: a) ca artă, b) sub aspect didactico-pedagogic și c) sub aspect igienic. a) Ca artă euritmia
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ritm), care în concepția lui Steiner nu este gimnastica; aceasta gimnastica spune el, fortifică trupul, dar nu cultivă inițiativa, voința. Euritmia este o "gimnastică pătrunsă de suflet", ea acționează atît asupra "sufletesc-spiritului", cît și asupra "corporalului". Creatorul școlilor Waldorf privește euritmia dintr-o triplă perspectivă: a) ca artă, b) sub aspect didactico-pedagogic și c) sub aspect igienic. a) Ca artă euritmia este o "vorbire mută, vizuală, alături de vorbirea articulată și muzicală; ea nu este mimică, pantomimică, dans; nu este nici imitație
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Euritmia este o "gimnastică pătrunsă de suflet", ea acționează atît asupra "sufletesc-spiritului", cît și asupra "corporalului". Creatorul școlilor Waldorf privește euritmia dintr-o triplă perspectivă: a) ca artă, b) sub aspect didactico-pedagogic și c) sub aspect igienic. a) Ca artă euritmia este o "vorbire mută, vizuală, alături de vorbirea articulată și muzicală; ea nu este mimică, pantomimică, dans; nu este nici imitație, ci "plăsmuire a contextului armonios". b) Ca "joc al mișcării pătruns de suflet" euritmia presupune angajarea inițiativei și voinței. c
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sub aspect igienic. a) Ca artă euritmia este o "vorbire mută, vizuală, alături de vorbirea articulată și muzicală; ea nu este mimică, pantomimică, dans; nu este nici imitație, ci "plăsmuire a contextului armonios". b) Ca "joc al mișcării pătruns de suflet" euritmia presupune angajarea inițiativei și voinței. c) Omul fiind un microcosmos, prin euritmie se integrează în ritmul și armonia universului (macrocosmosului), ceea ce îi asigură menținerea sănătății. Deși se arată preocupat de sănătatea fizică a umanității, R. Steiner este împotriva jocurilor olimpice
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
alături de vorbirea articulată și muzicală; ea nu este mimică, pantomimică, dans; nu este nici imitație, ci "plăsmuire a contextului armonios". b) Ca "joc al mișcării pătruns de suflet" euritmia presupune angajarea inițiativei și voinței. c) Omul fiind un microcosmos, prin euritmie se integrează în ritmul și armonia universului (macrocosmosului), ceea ce îi asigură menținerea sănătății. Deși se arată preocupat de sănătatea fizică a umanității, R. Steiner este împotriva jocurilor olimpice. Ele corespundeau organismelor vechilor greci, nu și omului contemporan (cf. 11, p.
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
armonia universului (macrocosmosului), ceea ce îi asigură menținerea sănătății. Deși se arată preocupat de sănătatea fizică a umanității, R. Steiner este împotriva jocurilor olimpice. Ele corespundeau organismelor vechilor greci, nu și omului contemporan (cf. 11, p. 211); acesta are nevoie de euritmie. Tendința inovatoare a lui R. Steiner se manifestă și în predarea celorlalte discipline. Astfel, propune ca gramatica să se predea "în mod artistic", pornindu-se de la instinctul natural pentru limbă al copilului și urmărindu-se dezvoltarea simțului artistic. Prin studierea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Bolintineanu. Într-o epocă de mitizări romantice, A. tinde spre crearea unei mitologii naționale (în registru poetic și fantezist), unind zeități eline și tradiții populare românești. Mitul etnogenezei, al întemeierii neamului, din Dochia și Traian (transpus destul de prozaic, dar cu euritmii populare), trimite la sacrificiul simbolic al fiicei lui Decebal pe muntele sacru Pion (Ceahlău). În Turnul lui But, una dintre cele mai valoroase balade ale lui A., sunt asimilate motive romantice europene - din Lenore a lui A. G. Bürger sau Fuga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
sub turme și sub bot de câini / până la stelele de sus ce nu-s / decât un joc secund în mări apus.” Rigoarea și cizelura formei devin pandantul obligatoriu al unui cosmos armonic, ale cărui principii sunt lumina (solară) și muzica, euritmia. „Panta clasică din miazăzi” coexistă cu melosul și plasticitatea divină a „viorii din Cremona”, cântată într-o îndrăgită poemă, lucrată cu scrupul prozodic: „Vioara-i ca din lemn de trandafiri / și are umăr suplu ca Madona. // Cioplindu-și-o cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
așteaptă-mpărtășanii / de lapte, prin strămoșii ce se re-ntorc în prunci. // Leuconoe, iată cât de fecunzi trec anii.” Sublimarea materiei și jubilația suverană din volumele citate și, cu atât mai marcată, din Vârful cu dor (1964), Versuri (1968), Simetrii (1970), Euritmii (1972), Aur și Pe drumul meu (1974) e rezumată în cadențele grave ale unei replici la Oda eminesciană, revelator intitulată Euritmie: „E-nlăuntrul meu înzestrat cu luxuri / selenar de clar și chenar mișcării. / Luminez grădini și agit în fluxuri / apele mării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
jubilația suverană din volumele citate și, cu atât mai marcată, din Vârful cu dor (1964), Versuri (1968), Simetrii (1970), Euritmii (1972), Aur și Pe drumul meu (1974) e rezumată în cadențele grave ale unei replici la Oda eminesciană, revelator intitulată Euritmie: „E-nlăuntrul meu înzestrat cu luxuri / selenar de clar și chenar mișcării. / Luminez grădini și agit în fluxuri / apele mării. // M-am mutat mai sus. Și mirat, Selene-și / pune zborul meu încrustat cununii. Aș putea s-ating cu un deget leneș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
ură, București, 1957; Porțile de aur, București, 1958; Deceniul primăverii, București, 1958; Cartea de lângă inimă, București, 1959; File de cronică, București, 1962; Constelația lirei, București, 1963; Mărțișor, București, 1964; Vârful cu dor, București, 1964; Versuri, București, 1968; Simetrii, București, 1970; Euritmii, București, 1972; Aur, București, 1974; Pe drumul meu, București, 1974; Poeme noi, București, 1984; Constelația lirei, pref. Eugen Simion, București, 1985; Curcubeu peste Carpați, București, 1987; Versuri, Timișoara, 1987; Două flori, două surori, București, 1988; Prin țara dimineților liniștite, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
Trei femei reunite prin intermediul acelei coregrafii a pantomimei simbolice, împletindu-și mâinile asemeni lujerilor unor plante ornamentale. Există și aici taina, dar aceasta apare reflectată de cele trei femei ca mister al nunții spirituale, o unio mistica. Acest grup răspunde euritmiilor simbolice pe care le evoca Hodler. Fie taina nunții se răsfrânge asupra acestui grup, fie că el o indică exemplar. Este posibilă în acest caz o influență directă a picturii lui Boticelli, în special cea a cunoscutului tablou, Nașterea lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un ceremonial cu o semnificație superioară este personajul central, care pare să oficieze în cadrul unui cult solar. Cecilia Cuțescu-Storck găsește la aceste țigănci plăcerea de a trăi într-o deplină libertate, asemeni păsărilor, în mijlocul unei naturi care pare să răspundă euritmiilor gestuale ale femeilor. Ca în pictura decorativă, totul este adus în prim plan, pe o pajiște înflorită țigăncile culeg fructe din arbori exotici; Cecilia Cuțescu-Storck situează personajele acestui triptic la distanțe relativ egale, pentru a evidenția o armonie deplină. Întreaga
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]