1,035 matches
-
din 1959 până în 1979, ultima funcție fiind de Ministru consilier. * Diplomat de carieră (1956-1997). Domenii de interes în activitatea diplomatică: relațiile României cu țările vecine; colaborarea balcanică; procesele de integrare în Europa Occidentală; structurile de securitate cu vocație europeană și euroatlantică. În anii 1990-1994, ambasador al României în Zair, Camerun, Burundi și Rwanda, cu reședința la Kinshasa. * Acest text reprezintă studiul introductiv la corpusul de documente "Politica independentă a României și Relațiile româno-chineze 1954-1975 Documente", apărut sub egida Arhivelor Naționale ale
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
implică, și pentru România, responsabilități deosebite 49. Acest lucru au presupus și presupun eforturi concertate, ce necesită a fi coordonate printr-o strategie de largă cuprindere și deschidere, menită să ofere României șanse reale de reușită în definitivarea procesului integrării euroatlantice si europene. Ca țară membră a Alianței Nord-Atlantice, România a demarat un proces intens de revizuire a structurii de forțe și de transformare a structurilor de comandă, pentru a asigura adaptarea acestora la noile cerintele stabilite la Summit-ul de la
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
noi dimensiuni ale strategiei războiului antiterorist. Deocamdată, o asemenea interdependență nu este realizată și, ca atare, inteligența și tehnologia militară nu se regăsesc materializate în instrumentarul forțelor care sunt sau vor fi destinate combaterii terorismului. Terorismul internațional reprezintă pentru comunitatea euroatlantică o amenințare complexă și persistentă, care necesită un răspuns multidimensional la nivel strategic, solicitând astfel o contribuție semnificativă din partea NATO. Totuși, măsura în care Alianța va contribui la acest efort rămâne incertă, unii dintre aliați aducând argumente în favoarea unui angajament
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
acest context, NATO acoperă un sector important datorită capacității sale unice de a furniza securitate. Astfel, NATO reprezenta cadrul logic pentru organizarea Forței Internaționale de Asistență de Securitate (ISAF) în Afganistan, care a devenit prima operație a NATO din afara spațiului euroatlantic. Iar abordarea complexă și sistematică a acestei probleme este în parte cea care a făcut ca terorismul să devină o prioritate de prim ordin pe agendele naționale de securitate a tuturor democrațiilor lumii. Pe parcursul ultimilor trei ani, NATO a realizat
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
mai mult de 50 de țări își dezvoltă capacitatea de a acționa împreună, prin folosirea englezei ca limbă comună și întrebuințarea procedurilor de operare standard ale NATO. Pentru a ajuta la desfășurarea acțiunilor întreprinse după producerea unui atac terorist, Centrul Euroatlantic de Coordonare a Răspunsului în Caz de Dezastre oferă capabilități unice. Centrul menține un registru larg al capabilităților NATO care ar putea fi solicitate pentru înlăturarea urmărilor dezastrelor. Acesta desfășoară un proces de generare a forțelor, care include comunicații, transport
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
aparținând SNPCT au o imponanță deosebită, întrucât, ca principiu de bază al luptei moderne și ca element de comandă-cooperare, asigură pregătirea în comun a acestora în timp de pace, într-o concepție unitară, potrivit planului de acțiune. Integrarea în structurile euroatlantice impune o îmbunătățire substanțială a cooperării în domeniul schimbului de informații și luptei antiteroriste. Creșterea sentimentului de securitate individuală și națională nu va conduce și la eliminarea actelor teroriste. Este posibil ca starea de bine și confort către care tindem
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
își definitivează, prin documentele sale de conducere (Strategia de securitate națională și Strategia militară), o concepție clară și distinctă de ripostă organizată în cadrul acestui tip de război, care constă în: elaborarea unei concepții de luptă antiteroristă, integrată concepției europene și euroatlantice pe această temă; stabilirea măsurilor concrete de protecție a populației, a valorilor, instituțiilor de stat, a proprietății și comunității împotriva acțiunilor teroriste; constituirea structurii de forțe care va îndeplini astfel de misiuni; stabilirea competențelor, a modului de cooperare și a
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
terorismului, Academia de Înalte Studii Militare, București, 2002, pp. 32-43. 53 Rațiu Aurelian, Rolul României, membru activ al Alianței Nord-Atlantice în combaterea terorismului, "Revista Academiei Forțelor Terestre", nr. 1, 2005. 54 *** Politica Europeană de Securitate și Apărare, Departamentul pentru Integare Euroatlantică și Politică de Apărare, iunie 1999. 55 George Maior, Participarea României la summit-ul de la Istambul, Gândirea Militară Românească nr 6, 2004, p. 84. 56 ***, Strategia de securitate națională a României, București, 2006. 57 Gheorghe Vișan, Bioterorismul o amenințare pentru
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Haralambescu, J. (2004), „Vreți să fiți (încă o dată) părinți?”, în Actualitatea creștină, nr. 1, p. 7. Hall, J.B. (1989), Gone from the promised land: Johnestown in american cultural history, Transaction Publishers, New Brunswick, Londra. Ică, I. (2001-2002), „Biserica și valorile euroatlantice”, în Deisis, nr. 10-11, pp. 40-41. Ică, I. jr., Morani, G. (2002), Gândirea socială a Bisericii, Editura Deisis, Sibiu. Jackson, P.R. (1999), Doctrina și administrarea Bisericii, Editura Multimedia, Arad. Lichi D. A. (2001), „Cum să transformăm viziunea în realitate”, Resurse Spirituale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de interpretare a trecutului românesc modern și contemporan într-un ritm și cu rezultate care stârnesc uimirea. Cele mai recente cărți ale istoricului reunesc paginile de publicistică istoriografică esențiale pentru înțelegerea procesului de racordare a scrisului nostru istoric la performanțele euroatlantice în domeniu. Dar ele sunt și mărturia unui spirit civic viu, neliniștit și responsabil, dornic de a da seama în fața comunității despre participarea - cu uneltele conștiinței cetățenești și ale meseriei specifice - la marile evenimente ale momentului traversat. De aceea, cărți
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acestea sunt cele naționale franceze -, dar poate coborî și către subtradiții cum sunt cele regionale sau locale, ori poate urca Înspre o investigație cu pretenții de o mai mare generalitate (locurile memoriei occidentale ori răsăritene, cele ale memoriei europene sau euroatlantice ș.a.). Hărțile psihologice Psihologia cognitivă a făcut În ultimii ani un pas necesar. Ea a scanat și inspectat reprezentările imagistice, ceea ce - din perspectiva discuției mele - are importante consecințe În Înțelegerea funcționării „geografiilor” imaginare. În urma unui experiment al lui Stephen M.
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
poate dispărea complet. Acest fenomen poate constitui al doilea aspect al „conștiinței crizei”, și anume descoperirea vulnerabilității culturii naționale mitizate ca depozitare a unei esențe culturale distincte și transcendente. Recunoașterea unei asemenea culturi (ori a modelului ei) stăruie În mentalitatea euroatlantică - și, desigur, nu doar În aceasta, cel puțin de la momentul secularizării. Recunoașterea nu apare doar ca un conflict al imagologiilor, ci ține de legitimarea istorică și socială (civilizațională) a unor interese politice de rang național și internațional. Legătura dintre cultural
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dacă observăm legăturile dintre ceea ce se susține a fi un asemenea model, ca formă culturală și politică În tranziție, cât și dacă se ia În seamă performanța politică românească În ceea ce privește Europa după căderea comunismului, integrarea europeană, după unii, după alții euroatlantică, și impactul globalizării. Ca dovadă că descrierea unei noi „geografii” culturale a premers unor decizii politice stă renașterea conceptului Mitteleuropa (sursa germană) sau Zentraleuropa (sursa austriacă), ceea ce subliniază o schimbare profundă, să-i spunem tranziție de la modelul politic al Războiului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ei În stabilizarea unor hegemonii culturale. Se poate vorbi despre curente sau „mode” culturale care au influențat modelul românesc, cel francez la 1848, cel german În epoca criticii modernități la „Junimea”, cel sovietic În epoca stalinismului, ori influența unui model euroatlantic după 1990. Modernitatea românească nu poate fi pusă la Îndoială, dar nu această certitudine ar fi, cum se crede, marea izbândă, adică aceea de a se afla Încă o dată ceea ce de fapt se știe, ci capacitatea de a figura mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cultural modern, similar cu cel protestant. Argumentul care stă la Îndemână este lipsa Încrederii sociale care să fie liantul unei deveniri sociale culturale post-comuniste. Cu totul alt aspect este cel al democratizării, loc În care standardele occidentale - mai precis, cele euroatlantice - au fost și sunt puse de alte culturi decât cele euroatlantice sub semnul Întrebării. Nu Însă de cultura română care se recunoaște ca aparținând celei europene, deși nu numai În afara României există Îndoieli asupra acestei apartenențe, căci acestea apar exprimate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este lipsa Încrederii sociale care să fie liantul unei deveniri sociale culturale post-comuniste. Cu totul alt aspect este cel al democratizării, loc În care standardele occidentale - mai precis, cele euroatlantice - au fost și sunt puse de alte culturi decât cele euroatlantice sub semnul Întrebării. Nu Însă de cultura română care se recunoaște ca aparținând celei europene, deși nu numai În afara României există Îndoieli asupra acestei apartenențe, căci acestea apar exprimate Încă de la teza maioresciană a formei fără fond, până la capacitatea unei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dialogul cu autoritatea politică ori administrativă. În acest mod, chiar modernizarea este așteptată să vină de „sus” ori „din afară”. Nu e greu ca pe baza unui comparatism cultural să faci observații despre alte modele culturale, mă refer la cele euroatlantice, să observi că a existat și acolo o tranziție spre situația prezentă. Din această perspectivă am fost interesat să remarc legătura dintre credința religioasă și proprietate, mă refer la societatea modernă a secolelor XVII-XVIII. Comportamentul cultural al Vestului este mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu cred că intelectualul se află Într-o situație imposibilă, decât dacă acceptă să fie „pus”. E o opțiune care privește libertatea lui. Nu pot să fiu decât optimist În privința integrării europene - ori, Într-o viziune mai largă, a uneia euroatlantice care va sprijini schimbările democratice din interiorul societății. Societatea românească democrată nu se poate regăsi decât Înăuntrul democrațiilor europene. Articolul meu pornește tocmai de la datele societății civile occidentale, de la modernitatea acesteia, valorile și nevoia de etalonare cu acestea. Există de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
8. Elemente pentru o teorie a culegerii informațiilor 255 Note 265 Postfață (MihaiRăzvan Ungureanu) 347 Index 357 tc "" Cuvânt înaintetc "Cuvânt înainte" Deși în era globalizării și în contextul de după 11 septembrie 2001 activitatea serviciilor de informații din întregul spațiu euroatlantic a devenit unul din subiectele importante ale mass-mediei internaționale, universul informațiilor secrete rămâne puțin cunoscut publicului din România. În SUA și în Marea Britanie, precum și în alte state occidentale, domeniul intelligence și al reformei serviciilor de informații a făcut în ultimii
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
prin lifelong education - începe să devină realitate. Teoria curriculumului n-a îndrăznit încă să se prezinte ca „știință și artă a autopredestinării raționale”. A evoluat lent, dar progresează din ce în ce mai rapid în societatea informatizată. Vreme de peste trei milenii, în spațiul educațional euroatlantic nu au existat decât curricula implicite, impuse de diversele forme și activități educaționale. Abia în secolul XX, psihopedagogii americani au impus expresia „curriculum educațional”; dar au conceput-o în conformitate cu societatea capitalistă care se industrializa; au restrâns-o așadar la curricula
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
paginile care urmează vom urmări această devenire descriind curricula implicite, curricula clasice, curricula moderne și curricula postmoderne. Apoi vom consemna tendințele evolutive și propria concepție cu privire la optimizarea curriculară în prezent și în viitor. Vom analiza aceste evoluții în spațiul educațional euroatlantic - ceea ce ne va obliga să urmărim procesele similare din România. Or, acestea din urmă comportă un specific care ne determină să începem cu câteva clarificări introductive. Introduceretc "Introducere" Aventura epistemologică a unui concept exotictc " Aventura epistemologică a unui concept exotic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de ce și încotro se îndreaptă varietatea ideilor și concepțiilor din teoria contemporană a curriculumului? Vom răspunde acestei interogații fundamentale în cele ce urmează. Deocamdată, precizăm că este vorba de o „ruptură” provocată de o răsturnare catastrofică a civilizației și culturii euroatlantice în ultimele decenii ale secolului XX. „Catastrofa” poate fi interpretată, desigur, și ca o „revoluție” de amploare. Ea a afectat toate domeniile vieții - de la cele practice până la cele imaginare, de la cele social-politice până la cele ale intimității individuale. După toate aparențele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
integrală, ciclică”). Dar curriculum vitae nu acoperea integral bogăția de sensuri ale expresiei grecești. De altfel, nici limbile moderne nu permit o traducere foarte exactă a acestei uimitoare locuțiuni străvechi care desemna prețuirea elevată acordată de întemeietorii culturii și civilizației euroatlantice formării umane prin educație. Doar o hermeneutică îndrăzneață poate dezvălui aceste sensuri subtile. Putem lua ca punct de sprijin pentru interpretarea noastră o aserțiune esențială a lui Platon: Hosper pateres tQs sophías eisin kai hegemónes ( (Wsper patere" thv" sofía" eisin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fost folosit cu mai multe sensuri încă de la începuturile sale. Îl vom găsi definit și utilizat cu anumite înțelesuri în ceea ce Pinar și colaboratorii săi (2001) au numit „epoca modernă”, pe care au deosebit-o de „epoca postmodernă” a civilizației euroatlantice 27. În capitolele acestei cărți se va putea urmări pe larg acest progres semantic. Deocamdată vom reține doar câteva sensuri și definiții practice sugestive, utile pentru înțelegerea clară a demersurilor următoare. Definiții și înțelesuri anticetc " Definiții și înțelesuri antice" Desigur
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dedicate curriculumului comportă cel puțin un cusur major: ele abordează problematica într-o manieră sincronic-structuralistă care trădează obsesiile științei clasice de a formula „legi universale”, anistorice, eterne, imuabile. Dimensiunea diacronică a acestui fenomen sociocultural și antropologic care marchează istoria civilizației euroatlantice prin metamorfoze complexe și polimorfisme uimitoare este fie ignorată, fie considerată un propadeutikón, a cărui simplă rațiune ar fi aceea de a pregăti triumful vremurilor noastre. Actualizante și nu de puține ori magnilocvente, cercetările transversaliste celebrează tacit infailibilitatea științei moderne
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]