213 matches
-
și mai paradoxal este faptul că trecerea de la sistemul 50-60 al Convenției la cel de 55-65 al acordului final s-a făcut la inițiativa guvernului spaniol, care de când a ajuns la putere, în martie 2004, s-a prezentat drept stegarul europenismului. Astfel, ministrul de externe a insistat asupra faptului că guvernul lui José Luis Rodríguez Zapatero consideră că filosofia europeană trebuie să se rotească în jurul principiului de "construcție" și nu al celui de "blocaj" (El Mundo, 2004c). Aceste cuvinte se opun
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
mărirea bugetului destinat burselor “Leonardo da Vinci”, încurajarea inovațiilor și a cercetării științifice, lărgirea stagiilor de practică în străinătate finanțate de Comisia Europeană. Am considerat această întâlnire o bună ocazie pentru a-i felicita pe elevii și dascălii suceveni pentru europenismul lor, vorbindu-le despre cultura românească în context european, rolul fiecăruia dintre noi în dezvoltarea comunicării europene. Am vorbit despre echilibrul lingvistic în contextul plurilingvismului european, despre tradiții, multiculturalitate și identitate culturală. Am transmis mesajul autorităților locale și județene, asigurându
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
în ultima vreme întrebarea: ce efect va avea asupra electoratului PRM, care în 2000 atinsese o cotă de popularitate de 20%, acea fantastică schimbare la față a lui Corneliu Vadim Tudor, de la naționalism agresiv, xenofobie și antisemitism la filosemitism și europenism de ultimă oră. Sondajele din ultimele luni marcau o scădere treptată a popularității, dar numărătoarea voturilor de la locale a constituit pentru C.V. Tudor o lovitură fatală. În multe locuri, formațiunea sa a ajuns să se lupte cu Partidul Umanist Român
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
Editura de Vest, Timișoara, 1993. Oancea, Ileana; Panait, Luminița, Schița de istorie a romanității, Excelsior Art, Timișoara, 2002. Oprea, Ioan, Comunicare culturală și comunicare lingvistică în spațiul european, Institutul European, Iași, 2008. Oprea, Ioan, El rumano o la romanidad como europenismo, în vol. Sanda Reinheimer Rîpeanu; Ioana Vintilă-Rădulescu (coordonatori), Limba română, limba romanica. Omagiu acad. Marius Sală - la împlinirea a 75 de ani, Editura Academiei Române, București, 2007, pp. 419-424. Pana Dindelegan, Gabriela (editor), The Grammar of Romanian, Oxford University Press, Oxford
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ei. Așadar, I. Negoițescu este un lovinescian de tip special: și el propune un sincronism, dar unul cu o Europă culturală arhetipală. Euforionismul înseamnă o întoarcere la mari valori ce au primit o „clasicitate absolută“, deci la un spirit al europenismului care funcționează ca normă estetică, morală și ontologică. Euforionismul reprezintă deci o cale de acces, deocamdată potențială, către ethosul occidental, căci rămâne, încă, o întrebare foarte gravă fără un răspuns substanțial: „De ce noi nu avem mistici și sfinți? De ce nu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
deceniile care au precedat primul război mondial? Ideea organizării Europei a fost prezentă la conferințele de pace desfășurate la cumpăna dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea. La acestea s-au dezbătut pe larg atât internaționalismul, cât și europenismul. De pildă, la cel de-al doilea Congres internațional al păcii, reunit la Roma în 1891, mai mulți teoreticieni au relansat tema privind Statele Unite ale Europei. Apoi, la Conferința Păcii de la Haga din 1899, inițiată de țarul Nicolae al II
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în fața perspectivelor sumbre ale viitorului era căutarea unor soluții care să salveze de la pieire civilizația continentului. Iar primul pas îl reprezenta redefinirea surselor și trăsăturilor caracteristice ale spiritualității europene. Paul Valéry (1871-1945), așa cum menționam, a dat o definiție clară a europenismului, iar Thomas Mann (1875-1955) vedea calea de salvare prin dezvoltarea unui nou umanism european, bazat pe libertate, toleranță și rațiune. José Ortega y Gasset, în lucrarea sa de mare răsunet Revolta maselor, consideră că problemele prezentului sunt efectul naționalismelor violent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
-a (2014) La Logique d'Hermès. Études sur l'Imaginaire (2006); Descartes. L'Argument ontologique et sa causalité symbolique (2007); Gilbert Durand. Les Métamorphoses de l'anthropologie de l'Imaginaire (2009); Communication et communion. La philosophie de Nae Ionescu (2012); Europenism și dileme identitare în România interbelică: gruparea Criterion (2013). La Editura Institutul European a apărut volumul , ediția I-a (2009). Constantin Mihai, , ediția a II-a (c) 2014 Institutul European Iași pentru prezenta ediție Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr.
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și germanice / 283 Raporturi între cuvinte coradicale moștenite și împrumutate în limbile romanice / 296 Apariția textelor scrise și a limbilor literare romanice / 302 Formarea și evoluția limbilor literare romanice / 308 Limbile literare germanice / 317 Comunicarea culturală prin traduceri / 323 Addenda: Europenismul românilor / 344 Bibliografie / 399 Abrevieri / 404 Semne folosite în transcrierea fonetică / 406 Abstract / 413 Résumé / 423 Auszug / 433 Resumen / 445 Cuvînt înainte Această lucrare are drept obiectiv determinarea elementelor de bază care dau unitate și distinctibilitate Lumii Europe-ne și stabilirea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
istoria europeană și, de aceea, problemele care privesc viața istorică, cultura și limba lor sînt aduse în discuție întot-deauna cînd este necesar. Pe lîngă aceasta, o amplă secțiune finală este destinată oferirii unei imagini și unei explicații a tipului de europenism reprezentat de romanitatea estică. În această abordare, se poate constata o insistență asupra unor probleme culturale (și sociale), între care în mod deosebit este avută în vedere problema limbii. Faptul nu trebuie să surprindă ținînd cont că limba română reprezintă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cea lingvistică sau, altfel spus, în măsura în care particularitățile laturii lingvistice contribuie la construirea celei cognitive, corespondențele segmentale dintre original și traducere sînt reduse, fără însă ca aceasta să conducă la excluderea valabilității actului traductiv. A d d e n d a: Europenismul românilor Filologilor buni la matematică și inginerilor care își fac profesia Prin europenism se înțelege "trăsătura de a fi european", iar european este ceea ce aparține Europei sau caracterizează Europa și pe locuitorii ei. În consecință, cineva este european dacă locuiește
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cognitive, corespondențele segmentale dintre original și traducere sînt reduse, fără însă ca aceasta să conducă la excluderea valabilității actului traductiv. A d d e n d a: Europenismul românilor Filologilor buni la matematică și inginerilor care își fac profesia Prin europenism se înțelege "trăsătura de a fi european", iar european este ceea ce aparține Europei sau caracterizează Europa și pe locuitorii ei. În consecință, cineva este european dacă locuiește în Europa și, ca atare, întrucît Europa reprezintă zona continentală și insulară de la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
românii îl ilustrează. Pe de altă parte, ca oriunde în lume, pe continentul european s-au stabilit și popoare sau persoane de pe alte continente, dar acestea s-au europenizat și fac parte dintre locuitorii Europei. În consecință, trebuie observat că europenismul (trăsătura de a fi european) comportă nuanțe și că este de fapt mai mult decît plasarea într-un spațiu, dacă este evaluat cu un grad sporit de exigență. Dacă, așa cum a stabilit istoriografia, există, pe de o parte, Europa propriu-zisă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
decît plasarea într-un spațiu, dacă este evaluat cu un grad sporit de exigență. Dacă, așa cum a stabilit istoriografia, există, pe de o parte, Europa propriu-zisă și, pe de altă parte, Cealaltă Europă din perspectiva reprezentativității, obiectivul principal în determinarea europenismului românilor trebuie să fie identificarea compartimentului în care pot fi plasați 111. Desigur, Euro-pa propriu-zisă cunoaște unele diviziuni, dar are elemente de bază unificatoare ce nu se întîlnesc sau sînt slab reprezentate în Cealaltă Europă, iar aceasta are, la rîndul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și cultura de erudiție). Aceasta fiind situația, trebuie aflate în condițiile istorice și în istoria culturală cauzele ce au generat deosebirea dintre români și lumea occidentală, sub semnul eliberării de prejudecata patriotismului fundamentat pe demagogie. Din punct de vedere spațial, europenismul românilor este atestat de întreaga lor existență și de continuitatea lor milenară într-o zonă determinată a Europei. Desigur, acest aspect este confirmat în mod deosebit de limba română și de alte tradiții cu descendență romană, limba fiind, de altfel, cea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fi însă incriminat, în măsura în care nu a condus la exagerări, la exclusivism sau la falsificări și în măsura în care nu a fost folosit în încercarea de a discredita realizarea culturii majore pe alte baze, prin alinierea la Europa civilizată. Ca atare, în aprecierea europenismului românilor, tre-buie luate în considerație mai multe aspecte: 1) tipul de evoluție socială și culturală în epoca medie prin raportare la Vestul european, 2) modul și timpul în care s-au raportat la Occident și consecințele practice ale acestei raportări
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
culturale, lingvistice și sociale, aceasta presupunea o atitudine critică față de stările de lucruri existente, încît s-ar putea cu îndreptățire afirma că, de fapt, "spiritul critic" este ilustrat îndeosebi de ardeleni, care promovau aprecieri raționale din perspectiva unor exigențe ale europenismului și militau pentru schimbări efective în vederea înscrierii în spiritul european și în circuitul de valori care-l caracterizau. Pe opozanții latiniștilor, în primul rînd bonjuriștii moldoveni, conștienți și ei de diferența dintre români și europenii vestici, nu i-a preocupat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și că valorile culturale și științifice importante au fost realizate tot în mediul urban. Pe de altă parte, lumea europeană are ca trăsătură de bază dinamismul, lipsa închistării în formele ancestrale, încît a lăuda stagnarea înseamnă a elogia lipsa de europenism. Satul a supraviețuit într-adevăr în timp, dar nu a cunoscut niciodată momente de glorie, de înflorire deosebită, ci numai înjghebări cu durată scurtă și într-un perimetru care nu a fost întotdeauna stabil și bine delimitat. De aceea, cunoașterea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
față de tradiție 147 și evaluarea rațională indicînd necesitatea depășirii ei (parțiale), încît voința să fie activată numai de raționament, fără implicarea sentimentului, atunci cînd acesta nu-și dovedește rostul. Asemenea exigență și predispoziția de a manifesta îngăduință pentru abaterile de la europenism au indus românilor o asemenea existență, care pornește de la discordanța dintre modul lor de a fi și aspirațiile pe care le nutresc și, de aceea, toate epocile și toate regimurile politice au fost la ei mai împovărătoare și mai lipsite
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
înconjurată de o umbroasă pădure, să stea lângă o cișmea cu apă rece adusă prin olane. Mulți susțin că turnul de la Sf. Spiridon (nici nu mai știu de când stă în schele și cât o să mai reziste!) e un simbol al europenismului nu de azi, de ieri. Trebuie să înțelegi că sufletul sensibil al ieșeanului iubește teatrul, poezia, muzica. Arta este starea firească a Cetății, una de polisemie, culoare și armonie. Se spune că oriunde te-ai afla în Iași, făcând o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
bucurat mult pentru el. Și Ion Mircea mi-a scris cu dragoste și entuziasm și scuze etc. Paler, Grigurcu, Azap sînt și ei pe masă. Nu le-am răspuns de vreo lună. Magda Ghica mi-a scris nouă pagini despre europenism, Dumitrașcu și nebunie. O găsesc inteligentă. Regret că încă nu i-am răspuns, picînd în nepolitețe [...]. Marta (Petreu n. red.) mi-a făcut cadou ultime cărți apărute pe care nu le primisem. Aștept discuri de la un prieten sîrb. Numai la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
măsurii poate provoca reacții adverse. Receptiv la modelele străine, dar simțindu-se uneori covârșit de ele, românul Încearcă În același timp să se apere, salvându-și fondul autohton. Unii români privesc spre Europa, alții nu vor să privească În afară. Europenismul și autohtonismul ilustrează o polarizare intelectuală tipică societății românești. Ne deschidem către ceilalți, sau ne Închidem În noi Înșine? Confruntarea dintre aceste tendințe opuse a Însoțit procesul de modernizare a ultimelor două secole. Evident, nu românii au inventat dramatizarea raporturilor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mitologică, a civilizației dacice, se compensa, În imaginar, marginalitatea istoriei românești. România se deplasa dinspre periferie spre centru. Trecutul imaginar oferea ceea ce nu putea oferi prezentul real. Sinteza daco-romană Însemna, În plan ideologic, o soluție de echilibru Între naționalism și europenism. Respingerea romanilor și asumarea exclusivei moșteniri dacice Însemnau despărțirea de Occident și cufundarea În autohtonism. Pe o asemenea interpretare istorică a mizat În perioada interbelică extrema dreaptă. Paradoxal, dar explicabil, aceste teorii au fost reînviate, câteva decenii mai târziu, prin
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Comunismul avea s-o arunce În cu totul altă direcție. O trăsătură a epocii a fost și ascensiunea naționalismului și, mai ales, orientarea sa Într-un sens tot mai autohtonist. Naționalismul secolului al XIX-lea se Îmbina fără dificultăți cu europenismul și, În genere, cu admirația față de Occident. România voia să demonstreze că este o țară europeană (de unde și accentul pus pe originile latine, pe rolul românilor În Evul Mediu În apărarea civilizației europene...). După 1900, fără a fi abandonată orientarea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
naționalistă și autoritară Occidentului democratic și cosmopolit. Dar și În această privință atitudinile au evoluat În favoarea Occidentului, după cum am arătat deja. Românii se adaptează repede, cel puțin formal. Biserica Încearcă și ea, ca Întreaga societate românească, să Îmbine naționalismul cu europenismul. Este Biserica ortodoxă care În ultimii ani s-a deschis cel mai mult spre dialogul cu catolicismul (În contradicție, s-ar zice, cu ostilitatea manifestată acasă față de greco-catolici). În 1999, Papa Ioan Paul II a venit la București și a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]