277 matches
-
deschiderea poveștii. Copilul de cinci ani întîlnește, în cimitir (unde petrece mult timp, contemplînd mormintele părinților săi), un individ straniu (cu lanțuri la picioare și privire hăituită) pe care noi, cititorii, mult mai experimentați, îl bănuim ușor a fi un evadat periculos și îl studiază cu o spaimă reținută. Insul (care vede în băiețel posibilitatea eliberării de cătușe) îl sperie și mai tare, ținîndu-l de un picior cu capul atîrnat în jos. Inocent, Pip ne spune că, în momentul respectiv, a
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
care vede în băiețel posibilitatea eliberării de cătușe) îl sperie și mai tare, ținîndu-l de un picior cu capul atîrnat în jos. Inocent, Pip ne spune că, în momentul respectiv, a văzut cum biserica "s-a răsturnat", inversîndu-și poziția turlei. Evadatul va fi prins mai tîrziu (în ciuda ajutorului dat de Pip), iar episodul se încheie fără alte detalii lămuritoare. La cel de-al doilea nivel, copilul Pip e invitat (angajat, deducem iarăși noi, cititorii, beneficiari ai unei experiențe superioare) să vină
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
obiectivi tatea" autorului omniscient tradițional. Faptul că Dickens vrea să ne asumăm această perspectivă este argumentat de ultima treaptă a inițierii lui Pip, cea a adevărului propriu-zis, cînd el își cunoaște binefăcătorul real. Personajul în chestiune, Magwitch (Provis), e chiar evadatul pe care, cu ani în urmă, Pip îl ajutase în cimitir. Devenit bogat în Australia, fostul infractor vrea să demonstreze principiul concurențial, al Angliei industrializate, că "banii lui sînt la fel de buni ca și banii celorlalți" și îl ia, în consecință
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ca pe un "delir" din vechile rituri dionisiace de inițiere. Franța nu are constrîngeri pentru Miller, toate îi sînt accesibile, supunîndu-i-se ca sub magia unui act sacerdotal. Bineînțeles că o astfel de lume ideală nu există decît în mintea celui "evadat" din spațiul nativ al limitărilor nenumărate. Tabloul parizian e "pictat" din unghiul subiectivității invazive a lui Miller, iar nu din cel al obiectivității realiste. Lucrul face din Primăvara ... un roman, pînă la un punct, demonstrativ-onirist. Atmosfera "fantastică", "de eliberare", se
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
-i deci și pe epigramiști, memorialiști, iatroistoriografi, publiciști, alături de prozatori, poeți, eseiști sau dramaturgi. În sfera acestei nobile profesii, autorul îi cuprinde nu numai pe medici și psihiatri, ci și pe farmaciști, asistenți medicali, biologi, fără să-i neglijeze pe "evadații" dintr-ale medicinei (cu studii superioare incomplete, pe cei care n-au profesat deși au absolvit etc.) totuși adoratori, fie și sporadic, ai zeului Asklepios. Calificarea acestei cărți-eveniment n-ar fi completă dacă n-am aminti acel "Compendium de autori
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
încă./ Noi între noi nu ne vom aminti decât de timpul/ pierdut./ Asta dacă ne vom aminti și nu vom înnebuni de/ foame prin editurile profesioniste./ Asta dacă ne vom întâlni și nu vom fugi unii/ de alții ca foști evadați din închisoarea tinereții./ Și, Marius, da, ai dreptate, măcar am protestat/ împotriva generațiilor, a premiilor, a iepurilor/ editoriali, a securiștilor și-a cenzurii,/ ce-o să se aleagă de prieteniile fără vârstă când/ se va ști câți au turnat?/ ce-o să
Generația MM by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4665_a_5990]
-
În cel mai recent roman, Do Not Cross, scriitoarea rămîne fidelă sistemului amintit. Cezar Braia este răpit de un bolnav evadat de la sanatoriu și ascuns în pădurea de la marginea orașului. Povestea nu insistă pe relația călăuvictimă. Dimpotrivă. Cezar pactizează cu evadatul, descoperind în noua condiție argumentele pentru o destăinuire eliberatoare. Citim confesiunile lui Cezar, în fapt, niște scrisori adresate iubitului ce nu-i împărtășește afecțiunea. Dora Pavel transformă întâmplarea în terapeutică. La fel se petrece și în celelalte romane. Contează felul
Terapia captivității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3513_a_4838]
-
expoziție puternică, vie, spectaculoasă și dramatică, în care intră o diversitate halucinantă de autori și de stiluri, de la exoticul francez dezrădăcinat August Baillayre, pînă la Kogan Șneer, Idel Ianchelevici, sau la misteriosul Max Gamburd, ca să nu-i mai amintim pe evadații în București, adică pe Nina Arbore, Milița Petrașcu, Mihai Grecu, sau pe tragicele victime ale ocultei kaghebiste, Ion Grigore Popovici și Anatol Vulpe. Aici se întîlnesc cele mai diverse tendințe estetice și se întretaie cele mai neobișnuite drumuri expresive, de la
Basarabia mea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7070_a_8395]
-
a dat seama că va trebui să aducă schimbări în țară, situația nefiind deloc roz. De pildă, prima imagine pe care și-o amintește din Capitală, este a unei șatre care trăsese în spatele hotelului în care era cazat, printre porcii ”evadați” din curtea unei gospodării din preajmă. Hotelul era situat pe... Podul Mogoșoaiei, actuala Cale a Victoriei. Femeile din lumea bună nu puteau traversa străzile din centru, din cauza noroaielor, circulând doar cu trăsura. Toate acestea se vor schimba sub domnia lui
Istoricul zilei de 10 MAI, ca SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ a românilor. Ascultă aici IMNUL REGAL () [Corola-journal/Journalistic/48605_a_49930]
-
o bucată din corpul copilului în gură este teribilă, mai ales că toate acestea se întâmplaseră sub ochii mamei. Ultima experiență selectată este una petrecută în lagărul de la Poarta Albă, loc de exterminare a deținuților pe Canalul Dunărea- Marea Neagră. Un evadat este prins și, drept răsplată, este scuipat de toți cei zece mii de "bandiți". S-a povestit apoi că vreo câțiva deținuți ar fi fost totuși întorși ca să scuipe în conștiință, nu în bătaie de joc." Ultima parte a cărții demonstrează
Metamorfoza infernurilor by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14489_a_15814]
-
botezată „Uniunea Patrihoților” m-a surprins la culme și m-a consternat în egală măsură. Dar manifestările lui (în presa literară și politică, la catedră și ca orator prin conferințe publice) aveau aerul că sunt justificate de situația lui de evadat dintr-o tiranie, așa că respira abia acum aerul cel mai pur al libertății. Înainte de a mi se semnala ca scriitor prin meritele sale artistice de critic și istoriograf, de prozator sau măcar de dramaturg, G. Călinescu a fost pentru mine
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
vecin: -Auzi, neică! Ia zi-mi: dacă "întoarcerea" o făcea Răzvan Florea al nost, crezi că arbitrii ar fi procedat la fel ? Eu cred că nu. Dar el mi-a zis, după ce m-a privit câteva momente ca pe-un evadat de la psihiatrie: -Haralampy dragă, parcă ești Feciorul din "Căldură mare", și chiar aud vocea Maestrului Radu Beligan răspunzându-ți caragialește: "Amice, ești... idiot." Și tot așa de bine puteam să cred că boxerul nostru - la 75 de kg - Marian Simion
Haralamphy și jocurile olimpice by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12549_a_13874]
-
reproșam. Și acest lucru n-am avut dreptate să i-l reproșez"), o despărțire rațională de mitul Franței ("o țară de portărese", zice într-un articol din Antidoturi) cu care trăise la București și pentru care acceptase să fie "un evadat care fuge în uniforma gardianului". E o carte a revoltei, în care singurele puncte luminoase sînt copilăria (mai ales la moara de la Chapelle-Athenaise) și mama, și în care orice pas în trecut e, în realitate, o recădere în prezent a
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13975_a_15300]
-
dezlipesc de pe boltă S-a mai văzut, Dar cine a văzut cum se iubesc Fructele dintr-o salată? De asta vă zic: fără dragoste Nici o sămînță nu are gust, O pui pe limbă ca și cum Ai încerca tăria cucutei. Păianjenul Ai, evadații din moarte în viață Se-agață unul de altul Ca naufragiații care se prind de Resturile corabiei spartă de stînci Ei spun că se iubesc și chiar își zîmbesc frumos în timp ce Dau din mîini, spornic, să ajungă Din urmă țărmul
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/9789_a_11114]
-
lor din fundul localului, nu departe de intrarea la wc, a privit țapăn în fumul țigării și și-a mai compus și rictusul de blazare; așa îl va scruta din priviri pe colonel, chiar așa cum se uită delincvenții, golanii, rătăciții, evadații, transfugii, rătăciții, cei plecați de acasă în lumea largă și care au trecut prin atît de multe încît nimic nu-i mai poate impresiona și de aceea se poartă cu plete, cu mocasini, cu cămășoaiele înflorate, cu mărgelele ieftine de
Jimi Hendrix se vede într-un colț, întors din profil by Daniel Vighi () [Corola-journal/Imaginative/13141_a_14466]
-
drastic cu verdictele: „Trăim spasmodic, spune el, scuturați de tropisme obscure. S-ar zice că tot ce am reușit în decembrie ‘89 a fost să obținem dreptul de a bate câmpii. Am câștigat șansa de a folosi libertatea ca niște evadați, nu ca niște oameni întregi”. Nu greșește Andrei Pleșu când identifică suferința cea mai însemnată în sentimentul medierilor: „numărul ecranelor dintre noi și lume se multiplică neîncetat. Cu cât vom reuși să suspendăm ecranele astea, cu atât vom fi mai
Imprudențe supravegheate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2900_a_4225]
-
se întâmplă ceva ciudat: încep să mă precipit fără un motiv anume: Antena 1: Pe muchie de cuțit și Lista suspecților. Însfârșit, lista marilor noștri co... Pardon! 23.02. Dansând cu pericolul. Da, asta seamănă cu Hora Staccato; Pro Tv: Evadatul; 24.02. TVR2: Extraconjugal. Cunosc din familie; Prima Tv: Sortit morții. Știam. 25.02. Pro Tv: Orașul păcatului. 27.02. TVR2: Misterul casei bântuite; Antena 1: Sport sângeros. Pro Tv: Pericol extrem. Așez pe dormeză două pături făcute sul, o
Jurnal de cobai cine-telefil by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14153_a_15478]
-
scenariste (Anne Philip), în timp ce cei doi Coen se prevalează fantezist de Homer însuși, pe care-l trec utilitar pe generic cu titlul Odiseei sale, pentru vagile ecouri, în periplul non-eroilor lor, ale încercărilor miticului Ulise (numele i-l împrumută liderul evadaților, interpretat de George Clooney), mai transparentă și savuroasă fiind parafrazarea episodului cu fermecătoarea Circe, aici întreită și mai puțin drastică decît prototipul, transformînd doar ipotetic pe unul dintre bărbați, nu într-un porc, ci într-o broască. Există și un
Insurmontabila barieră by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16179_a_17504]
-
să scrii nu e de ajuns, în scurtă vreme au apărut și cenaclurile de spumă, în care fiecare scrie pentru ca ceilalți să-l citească și să-l laude. Libertatea clubului s-a dovedit până la urmă iluzorie, nedurând prea mult până când evadații de pixeli să se cunoască între ei, să se invidieze și să se urască de moarte. Un singur lucru îi solidarizează încă: viața de sânge și carne, cu îmbâcseala ei ca o ofensă la adresa internauților aventurieri. în acest punct al
Mitul eternei evadări by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/9154_a_10479]
-
peste cel de seară// Hei, nu mai e nimeni pe-aici să deschidă ușile/ să tragă fermoarele gangurilor perverse/ ori să scuipe împotriva vîntului?/ Pălărierul dormitează în fața prăvăliei/ cu capul afundat între foile ziarului/ din care se furișează cei doi evadați/ căutați de Poliție/ Totul se află la locul său” (Același orologiu). Vechiul impact începe să somnoleze. Un vag orgoliu citadin (adiere a centrului) străbate versurile care mizează pe-o anume nivelare a mediilor, pe uniformizarea percepțiilor, gesturilor, ritualurilor cotidianului: „Astăzi
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
lagăr după ce doi dintre unchii săi au fugit în Coreea de Sud. Shin și-a petrecut toată viața în detenție din cauza sistemului nord-coreean de "culpabilitate prin asociere", care pedepsește trei generații ale aceleiași familii, dacă un membru este găsit vinovat. Cei doi evadați au mers până acolo încât să compare sistemul de tabere de concentrare nord-coreean cu lagărele de exterminare naziste. "Oamenii se gândesc că Holocaustul face parte din trecut, însă a rămas întotdeauna o realitate. Acesta continuă în Coreea de Nord", a afirmat Shin
"Holocaustul nu a trecut. E ca la Auschwitz", afirmă un supraviețuitor al lagărelor nord-coreene by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56774_a_58099]
-
pomeți înalți. Începuse să filmeze Îngerul exterminator cu Luis Buñuel, atunci cînd medicii au avertizat-o ca are nevoie de odihnă: era însărcinată, iar nașterea urma să fie dificilă. De fapt, Rita apare în scena finală a filmului, atunci cînd evadații din închisoare se adună într-o biserică pentru a mulțumi și descoperă, din nou, că sînt închiși... Așa cum se întîmplă uneori în cinema, ultima scenă este prima filmată. Iată de ce Rita apare doar în finalul filmului. Nașterea Ceciliei nu a
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
nu-l scoseseră pe primul din cursă, doar se ceruseră întăriri. După cunoștințele mele, orașul dispune de un singur aparat de acest tip, păstrat pentru situații de urgență. Incendii, avalanșe și alte calamități. Cînd am coborît privirea, era prea tîrziu: evadatul dispăruse. Am încremenit, încercînd să-l dibuiesc prin preajmă. Nu-mi place să fiu flancat din spate, oricît de mare ar fi ajuns între timp apropierea dintre noi. Oricît de stinsă i-ar fi acum setea probabilă de sînge. Mă
Răpitor și ostatic by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/3578_a_4903]
-
cazul săptămânii Evadați prinși rapid În data de 26 noiembrie, la ora 12,40, a fost înregistrat un eveniment nedorit la Sânnicolau Mare. Doi inși scoși de după gratii pentru a fi audiați la judecătoria din oraș au luat-o la sănătoasa, însă au
Agenda2004-49-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/283130_a_284459]
-
ca un avertisment. Universul totalitar este evocat și în alte proze. O stradă-n soare: două cordoane de "guarzi negri" (travestire de circumstanță a milițienilor autohtoni) se deplasează de la extremitățile unei străzi către mijlocul acesteia. Omul prins la mijloc, proaspăt evadat din închisoare, ar dori să se întoarcă acolo (" Dacă am noroc mai prind și ceaiul"), dar nu mai poate escalada zidul peste care sărise: "N-am ce să fac ș...ț Am să-i aștept." De Bello Cimb..., în care
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]