977 matches
-
dintre aceste strategii se numește mobilitate socială, a doua Ă schimbare socială. În cadrul școlii, un grup valorizat negativ este grupul elevilor aflați în situație de eșec. Câmpul educațional trebuie văzut ca fiind marcat de o dihotomie funciară, instituită de practicile evaluative: elevii buni și elevii slabi. Câtă vreme există norme ale succesului școlar, apariția unui grup al elevilor ce nu întrunesc criteriile succesului este inevitabilă. Desigur, mărimea grupurilor de eșec școlar depinde de criteriile folosite de autoritățile școlare în apreciere. Este
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
un individ selectează sau preferă o idee sau un ansamblu de idei” (p. 312). Orientările psihometrice care includ și alte elemente de rezolvare creativă a problemelor decât creația productivă, precum identificarea problemelor (Runco și Okuda, 1988; Wakefield, 1985) și gândirea evaluativă (Okuda, Runoc și Berger, 1991; Runco și Chand, 1994) încep să prindă contur. Un corolar la cercetarea psihometrică a rezolvării problemelor promovează testele de perspicacitate. Din punct de vedere istoric, legătura dintre insight/perspicacitate și creativitate nu s-a bucurat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1989a), „The creativity of children’s art”, Child Study Journal, 19, pp. 177-189. Runco, M.A. (1989b), „Parents’ and teachers’ ratings of the creativity of children”, Journal of Social Behavior and Personality, 4, pp. 73-83. Runco, M.A. (1991), „The evaluative, valuative, and divergent thinking of children”, Journal of Creative Behavior, 25, pp. 311-319. Runco, M.A., Albert, R.S. (1985), „The reliability and validity of ideational originality in the divergent thinking of academically gifted and nongifted children”, Educational and Psychological Measurement
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nongifted children”, Creative Child and Adult Quarterly, 11, pp. 212-218. Runco, M.A., Bahleda, M.D. (1986), „Implicit theories of artistic, scientific, and everyday creativity”, Journal of Creative Behavior, 20, pp. 93-98. Runco, M.A., Basadur, M. (1993), „Assessing ideational and evaluative skills and creative styles and attitudes”, Creativity Innovation Management, 2, pp. 166-173. Runco, M.A., Chand, I. (1994), „Problem finding, evaluative thinking, and creativity”, în M.A. Runco (ed.), Problem finding, problem solving, and creativity (pp. 40-76), Ablex, Norwood, NJ
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
and everyday creativity”, Journal of Creative Behavior, 20, pp. 93-98. Runco, M.A., Basadur, M. (1993), „Assessing ideational and evaluative skills and creative styles and attitudes”, Creativity Innovation Management, 2, pp. 166-173. Runco, M.A., Chand, I. (1994), „Problem finding, evaluative thinking, and creativity”, în M.A. Runco (ed.), Problem finding, problem solving, and creativity (pp. 40-76), Ablex, Norwood, NJ. Runco, M.A., Chand, I. (1995), „Cognition and creativity”, Educational Psychology Review, 7, pp. 243-267. Runco, M.A., Johnson, D.J., Bear
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nongifted children”, Educational and Psychological Measurement, 45, pp. 483-501. Runco, M.A., Albert, R.S. (în curs de apariție), Theories of creativity, Hampton, Cresskill, NJ [ediția a II-a, apărută în 2002]. Runco, M.A., Basadur, M. (1993), „Assessing ideational and evaluative skills and creative styles and attitudes”, Creativity and Innovation Management, 2, pp. 166-173. Runco, M.A., Chand, I. (1994), „Problem finding, evaluative thinking, and creativity”, în M.A. Runco (ed.), Problem finding, problem solving, and creativity (pp. 40-76), Ablex, Norwood
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Cresskill, NJ [ediția a II-a, apărută în 2002]. Runco, M.A., Basadur, M. (1993), „Assessing ideational and evaluative skills and creative styles and attitudes”, Creativity and Innovation Management, 2, pp. 166-173. Runco, M.A., Chand, I. (1994), „Problem finding, evaluative thinking, and creativity”, în M.A. Runco (ed.), Problem finding, problem solving, and creativity (pp. 40-76), Ablex, Norwood, NJ. Runco, M.A., Charles, R. (1993), „Judgments of originality and appropriateness as predictors of creativity”, Personality and Individual Differences, 15, pp.
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ca rezultate de valoare într-o teorie a utilizării cercetării sociale pentru reconstrucția societății, a valorii teoretice și sociale a disciplinei. Monitorizare - Sorin Cace Monitorizarea (m.) programelor este strâns legată de evaluare (vezi evaluare) și de dezvoltarea metodelor de cercetare evaluativă, apărând odată cu extinderea programelor sociale în contextul paradigmei dezvoltării sociale. M. vizează atât, implementarea planurilor de acțiune subsumate strategiilor din diferite domenii (de exemplu, prevenirea abandonului școlar în ciclul secundar) cât și dinamica unor procese sociale (de exemplu, evoluția fenomenului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
performanțelor sistemului național de asistență socială pentru a susține rezultatele pozitive pe termen lung și a evita practicile contraproductive ale sistemului. Ea are prin urmare două caracteristici distincte: • Este o estimare/evaluare instituțională. Instrumentul realizării ei nu îl reprezintă acțiunile evaluative sporadice ale specialiștilor sau beneficiarilor, deși este necesar să le includă și pe acestea, ci instituțiile/agențiile specializate ale sistemului public/guvernamental. Se utilizează astfel o metodologie instituționalizată, acceptată formal prin mecanismele specifice sistemului, care să mențină calitatea serviciilor/activităților
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
nonrăspunsuri (de la 11,52 la 3% și apoi la 2,3%). Procentul destul de mare, aproape 12%, al nonrăspunsurilor în cadrul grupei de vârstă 7-10 ani poate fi justificat, pe de o parte, prin incapacitatea unora dintre respondenți de a formula judecăți evaluative, de tip abstract, dar, pe de altă parte, se poate justifica și prin faptul că domeniul filmului este unul care de-abia pe la vârsta de 6-7 ani devine un domeniu de interes pentru copii (deci există o necunoaștere sau o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
alte tehnici de examinare și investigare psihologică putem aminti convorbirea, anamneza, simulările experimentale etc. Este important însă să diferențiem între examinarea psihologică și aprecierea performanțelor. Ultimul aspect va fi detaliat în capitolul următor, deși diferențele principale dintre cele două activități evaluative vor fi sintetizate în tabelul 5.5. În sfârșit, o ultimă recomandare este de a combina cât mai mult aceste metode de examinare pentru a obține o investigare corectă. Acest lucru se obține datorită depășirii dezavantajelor fiecărei tehnici de investigare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
standardelor - adică a nivelelor limită sub care se consideră că există o trebuință de învățare. O nevoie reflectă o discrepanță între o stare actuală și un standard dorit, iar standardul reprezintă acea bază utilizată pentru comparație, pentru raționamente sau măsurări evaluative. În cazul nostru, o persoană care demonstrează un nivel al cunoștințelor, deprinderilor sau abilităților de a reuși sub standardele stabilite pentru profesia respectivă, dezvăluie potențiale nevoi educaționale. Standardele trebuie stabilite pentru fiecare din nivelele utilizate în evaluare, diferențele putând apare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ansamblu de orientări și atitudini politice ale membrilor unei comunități față de sistemul său politic și părțile sale, respectiv de atitudinile față de rolul indivizilor în sistem (Almond, Verba, 1963). Autorii identifică trei componente ale acestor atitudini și anume cognitivă, afectivă și evaluativă, respectiv cunoștințele indivizilor despre sistemul politic, sentimentele față de sistem și evaluările relativ la acesta. În funcție de atitudinile tipice ale populației în ceea ce privește aceste aspecte sunt construite trei tipuri principale de cultură politică: parohială, tradiționalistă și participativă. Autorii sugerează faptul că diferitele culturi politice
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de valoare, concepțiilor antrenorilor, respectiv, spre paradigma cognitivistă. Din acest curent au rezultat alte două direcții principale de cercetare : analiza planificării antrenamentului și analiza interacțiunii în situațiile de antrenament, Saurț (2002). Foarte multe studii s-au concentrat în zona comparațiilor evaluative între situațiile de antrenament prefigurate prin planificare (la nivel conceptual) și cele din realitatea spațiului motric (la nivel operațional) în care se desfășoară efectiv interacțiunea dintre antrenor și sportiv, generată de primul, prin sarcinile motrice, proiectate și transpuse în spațiul
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
a altora. Μ Iisus către Toma Necredinciosul: „Fericiți cei ce au văzut și au crezut; dar mai fericiți cei ce au crezut fără să vadă”. Această observație a lui Iisus vizează, de fapt, o limită psihologică a omului: procesele sale evaluative sunt Întotdeauna reflexul subiectivismului propriilor interese, convingeri sau temeri sufletești. Așa cum, de exemplu, unora le este foarte greu să recunoască, din orgoliu, meritele reale ale unui semen, tot așa, altora le este imposibil să creadă În ceva care nu poate
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de către cei care au fost subiecți ai cercetării. Marvin Alkin et al. (1979) au folosit această procedură În mod exemplar, Într-o serie de cinci cazuri. Fiecare studiu trata o circumscripție școlară și felul În care erau folosite aici informațiile evaluative despre performanța elevilor. Ca parte a procedurii de analiză și raportare, schița fiecărui caz a fost revăzută de sursele din circumscripția respectivă. Comentariile au fost obținute În parte ca rezultat al unui chestionar deschis creat de cercetători special În acest
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
întinderea repertoriului; modul de organizare în sistem (ordonare, supraordonare etc.); rigiditatea sau flexibilitatea constructelor. Este ușor de sesizat oportunitatea metodei lui Kelly pentru investigarea valorilor. În fond, o mare parte dintre termenii cu ajutorul cărora subiectul face comparații sunt de natură evaluativă. Matricea valorico-atitudinală se proiectează în grila constructelor. Oamenii sunt înclinați îndeobște să-i caracterizeze pe alții prin prisma frământărilor, a aspirațiilor, valorilor, intereselor prioritare stringente. În autodescrierea, cât și în portretul făcut altor persoane subzistă astfel, ca un laitmotiv, expresii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Esențialul, pentru critic, ține de accidental, e o acumulare sagace de observații mărunte. Instinctul său cel mai sigur se aplică la prelevarea episodicului, segmentului. Când trece la judecăți globale, cade nu o dată în suprainterpretare sau în alte tipuri de falsificare evaluativă. O cauză ar fi slaba apetență, chiar o anumită mefiență față de teorie și conceptual. Articolele oarecum teoretice sunt plate și, până la urmă, vânează tot accidentalul. Cecitatea conceptuală („critica în genere, cronica literară îndeosebi, când devine - chiar pentru scurtă vreme și
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
sociocultural), cât și la varianta lor interiorizată la nivel de personalitate. Notele fundamentale ale conceptului de valoare (asupra lor vom reveni mai pe larg) sunt: generalitate și centralitate în universul spiritual-simbolic al societății și în structura personalității umane, standarde (criterii evaluative) ale acțiunilor umane, vectori motivaționali care determină și orientează acțiunea, accentuatul lor caracter conștient, deliberat, în sensul de adeziune „la ceea ce este de dorit”. P. Smith și S. Schwartz (1997, p. 80), doi remarcabili analiști actuali ai problematicii valorilor, desprind
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu este un simplu subterfugiu lingvistic. Între propozițiile „X este un om bun” și „Binele este valoarea supremă”, deosebirile sunt de adâncă semnificație umană (psihosocială) și antrenează un evantai larg de consecințe logico-metodologice. În ceea ce privește logica judecăților de valoare, a discursului evaluativ, complicații artificiale sau simplificări grosiere au apărut în urma tratării abstracte a cuvintelor „bun”, „bine”, „rău” etc., ignorând sau neglijând funcțiile lor semantice contextuale; în anumite secvențe lingvistice, ele nu au valențe propriu-zis axiologice și propozițiile sunt traductibile în limbajul descriptiv
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
motivație: pentru G. Allport (1984) și J. Nuttin (1968), de exemplu, valorile, concentrate într-o filosofie a vieții, sunt cele care dau unitate și consistență persoanei și fac posibilă predicția în comportamente interindividuale. Sedimentate în personalitate, valorile servesc drept criterii evaluative în relațiile interpersonale socioafective (Mihu, 1967), în felul în care eul propriu se prezintă celorlalți în viața cotidiană (Goffman, 1959) și, de asemenea, în aprecierea atitudinilor și conduitelor semenilor noștri. Valorile constituie, în același timp, standarde în virtutea cărora se iau
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
opțiuni referitoare mai mult la spațiul intim al fiecărei persoane - gusturi de diverse feluri, preferințe de loisir etc. - se bazează, de regulă, pe atitudini unipolare. Dar, chiar și din unghiul de vedere al „nucleului dur” al atitudinilor care este componenta evaluativă, indivizii pot fi unipolari sau bipolari. Majoritatea atitudinilor sunt la nivel personal unipolare (ori ești de acord, ori în dezacord; ori prețuiești, ori dezavuezi), dar există numeroase cazuri în care oamenii apreciază ceva sub anumite aspecte și dezapreciază sub altele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Ea este intim legată de disonanța cognitivă. De remarcat, totuși, că teoria disonanței cognitive, ce va fi expusă mai târziu, în acest capitol, se referă prioritar la raportul informații/evaluări și la structuri interatitudinale, pe când aici sunt în joc dimensiuni evaluative intraatitudinale. 2) Chiar în condițiile în care negativul și pozitivul au aceeași pondere și intensitate, primul are efecte semnificativ mai puternice pe mai multe planuri (Eagly și Chaiken, 1998): determină mai repede și mai frecvent comportamente deschise; sunt mai prezente
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
valoric, nu numai în sensul că au o gamă mai largă de valori și că înțeleg valorile altora, ci și în acela că prezența unei complexități integrative cu privire la o problemă este asociată cu aprobarea unor valori ce pot avea implicații evaluative (atitudini) contradictorii privitoare la problema respectivă. Mulți dintre indivizii care acceptă ca SUA să aibă relații comerciale cu țări ce nu respectă drepturile omului sunt simultan de acord și cu propoziția „să menținem o viață confortabilă și prosperă” și cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și judecăți sociale complexe. Descrise succint, cele mai importante dintre ele arată după cum le vom descrie în continuare. Învățarea socială, care reprezintă mecanismul fundamental al socializării și resocializării, presupune, pe lângă dobândirea de cunoștințe propriu-zise, și achiziția de moduri de raportare evaluativă la lume, adică atitudini. O primă formă a învățării sociale este condiționarea clasică, prin asocierea de stimuli. Dacă de mai multe ori copilul mic asociază reacțiile negative ale tatălui când vede sau aude de polițiști, este mare probabilitatea ca el
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]