1,914 matches
-
care o formulăm la capătul vieții, fie că ea va fi executată întocmai de către cei ce ne supraviețuiesc, fie că nu. Aceasta este realitatea! Răsfoind trecutul neamului nostru găsim pagini de duioase amintiri din care desprindem ideea de bunătate și evlavie, cuprinse în acele "adiate" sau "testamente", cum li se spune astăzi. Ele închid "ultima dorința", pecetluite cu acele cuvinte cutremurătoare: "las cu limbă de moarte... etc.", însoțite și blesteme înfricoșătoare pentru urmașii care nu vor ține seama de executarea întocmai
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
atât mai mult cu cât claritatea acestuia vine în contact cu zonele nebuloase prin tradiție ale autorilor canonici. Cel mai strălucitor caz e capitolul despre Eminescu, care merită, prin alonjă, discutat de unul singur. Faptul că mulți au considerat, cu evlavie mitografică, acest capitol o probă esențială pentru o Istorie arată tocmai aderența lor la o prejudecată analitică.) După ce a fost interpretat în fel și chip, poetul are, în sfârșit, parte de o lectură sinceră sub aspect critic. Demersul e, așadar
Câteva sentințe (V) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7402_a_8727]
-
că mușterii statornici puteau să consume pe datorie și să plătească la sfârșitul lunii. Bodegi aparte, situate central, erau ŤCaviarť și ŤIntimť, unde veneau actori cunoscuți precum Giugaru, Storin, Ion Manu, însoțiți de alții mai tineri care le ascultau cu evlavie povestirile despre frumoasele vremuri de altă-dată" (pp. 47-48). Privit de la înălțimea unui om obișnuit, care, în plus, nu a trăit perioada de dinainte de impunerea regimului comunist, "dezghețul" de la mijlocul anilor șaizeci a fost mult mai amplu decât s-ar putea
Cealaltă față a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6843_a_8168]
-
al cărui fundament ideologic sunt, ca și în criticele lui G. Bogdan-Duică, profesorul poetului, oroarea de silnicia formală și aversiunea față de cerebrali sau maladivi. Poezia sa e poezia peisajului poetic cu tonuri biblice sau patriarhale, străbătută de un sentiment de evlavie, ecou al misticismului religios de origine populară." A colaborat în perioada interbelică la revistele "Gând românesc", "Abecedar", "Pagini literare", "Blajul" (pe care a întemeiat-o și a susținut-o publicistic și poetic alături de prietenul său, prozatorul Pavel Dan și istoricul
O restituire necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7569_a_8894]
-
Prunner venise la București în 1909 (la invitația lui Enescu și a violoncelistului Dimitrie Dinicu) și timp de 60 de ani a cântat în orchestră Filarmonicii bucureștene și a predat la Conservator, murind în același an că și Silveștri (cu evlavie mi-l evocase Johnny Răducanu - ce-i fusese student în anii 1950 - într-un interviu pe care i l-am luat cu mulți ani în urmă pentru revista Jazz Forum din Varșovia). Tot prin alianță, pe filiera maternă, Silveștri se
Constantin Silvestri o monografie britanică by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7577_a_8902]
-
inanității unei astfel de teze retrograde, tîrîndu-se în spatele unor pretenții ale "tranziției radicale", ce ne silesc a crede că nomenclaturiștii și zelatorii comunismului s-au "metamorfozat" brusc, devenind oameni de afaceri, politicieni, demnitari onești, ba chiar și exponenți autentici ai evlaviei și ai tradiției etc. Cît de inocentă ar putea fi tentativa de inocentare a postcomunismului cel din păcate atît de real? Altcineva îl acompaniază pe autorul pe care l-am urmărit pînă aici: În mod ilar, la aproape două decenii
O carte bizară (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7594_a_8919]
-
saturație comentatorii în cazul lui Manolescu, o carte de critică literară complet lipsită de pedanterie. De aici șocul încercat de cei care, prelucrând conceptul de canon după ureche, au constatat dezamăgiți că, într-un corp de peste 1500 de pagini urmele evlaviei sunt cel mult sporadice. În cea mai recentă carte a lui, Eugen Negrici definea inspirat canonul, în înțeles românesc, drept o "fabrică de sfinți". Din nefericire, avea dreptate. Și în această privință, vulgata ține loc de competență. E de prisos
Câteva concluzii (IX) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7311_a_8636]
-
Cernătescu când în cauză sunt Pena Corcodușa (asemănată cam din condei cu amanta lui Alexandru Bogdan-Pitești) sau Poponel (îndărătul căruia, aproape arbitrar, e plasat cronicarul monden Claymoor, alias Mișu Văcărescu.). Elanul detectivistic îl împiedică însă să-și amintească cu ce evlavie decentă e invocat acesta din urmă, prin al său carnet high-life, în altă scriere mateină, Sub pecetea tainei. Cât îl privește pe Sadoveanu, încercarea nu mai era reparatorie, ci concurențială. Cum să mai scrii ceva plauzibil despre arcanele masonice ale
Cum grano salis by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5930_a_7255]
-
cuvine, în mod normal. Aproape o sută de tineri -, acum că spectacolul se încheie și intrarea nu mai costă nimic -, au pătruns pe nesimțite în local, alcătuind în jurul estradei un zid compact de trupuri care ascultă muzica pioși cu o evlavie nouă ca înaintea unei noi religii. Însoțitorul meu îmi șoptește: „E vremea lui Cromwell" - și asta mă surprinde, și tac... * * O întâmplare din Mile End. Cum am dat - fără să fi știut - un penny pentru marele artificier al prafului de
Complotul prafului de pușcă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6186_a_7511]
-
lucrurile la loc, covoarele vechi cu flori șterse, iconostasul în firida din părete, rînduiesc icoanele îmbrăcate în argint, aprind candela, apoi, făcîndu-mă copil, îngenunchi o clipă. Mă ridic în urmă și trec în altă odaie. Aci un sentiment de adîncă evlavie mă cuprinde. Parcă revăd portretele vechi pe fondul lor de umbră, e noapte după capetele lor și numai ochii penelul morții nu i-a putut întuneca. Triști și buni, privesc ochii bunicilor. Cercei de hurmuz atîrn în urechile bătrînei, ochii
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
Iordanului, înainte ca Iisus să pășească în viața publică, de aceea Biserica mai numește Boboteaza și "Arătarea Domnului", " Dumnezeiasca Arătare" sau "Epifania", această din urmă denumire provenind din limba greacă și înseamnând "arătare", "descoperire", "revelare". Ziua este tratată cu aceeași evlavie de creștinii ortodocși, cât și de cei catolici. Credincioșii și preoții consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfințită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfințirea are loc chiar în ziua în care
Bobotează- tradiții și obiceiuri. Certurile în casă sunt interzise și nu se dă nimic de împrumut by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/52376_a_53701]
-
În America va fi un război distrugător. În timpul acestor 3 zile Soarele nu va mai lumina, iar curentul electric va fi oprit. După aceste trei zile de necaz va apărea pe cer Crucea luminoasă. Folosiți bine puținul timp rămas, cu evlavie, în credința sinceră și cu practicarea iubirii de Dumnezeu și de aproapele vostru. Multiplicați acest mesaj și dăruiți-l tuturor credincioșilor pe care îi cunoașteți! De multe ori v-a atenționat cerul, totuși foarte puțini ați luat în seamă."
Iisus, prin Padre Pio, mesaj de avertizare pentru omenire by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/51955_a_53280]
-
care poate avea explicații, însă mă tem că nu și justificări suficient de convingătoare. Fac parte din rîndul acelor tineri de odinioară care nutreau - nu evit termenul ce-ar putea fi taxat drept sentimentalizant, de-o ingenuitate dezarmată - o veritabilă evlavie față de înaintași, așa încît nu mi-ar fi ușor să înțeleg comportarea unor tineri actuali. Mărturisesc că nu aveam bucurie mai mare decît a-i vedea în carne și oase, dacă se putea și a-i auzi vorbind, pe scriitorii
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
de 15 octombrie 1922 la Albă Iulia. "Punâd pe capul Meu - în această străveche Cetate a Daciei Traiane - Coroană de oțel de la Plevna, pe care voi și glorioase lupte ați făcut-o pe veci Coroană României Mari, mă închin cu evlavie memoriei celor care, în toate vremurile și de pretutindeni, prin credință lor, prin munca și prin jertfă lor, au asigurat Unitatea Națională și salut cu dragoste pe cei care au proclamat-o într-un glas și o simțire de la Tisa
Vezi filmul încoronării Regelui Ferdinand () [Corola-journal/Journalistic/65647_a_66972]
-
va fi scurtă, căci conflictul iscat între profesor și mitropolitul Neofit al Munteniei va duce la alungarea lui Eufrosin Poteca din învățămînt, care va fi trimis ca egumen la Mînăstirea Gura Motrului din Mehedinți. Aici, chiar dacă nu a excelat în evlavii menite a-i oglindi chemarea monahală, Poteca a fost un harnic administrator, la harul gospodăresc adăugîndu-se migala cu care a tradus Discours de l 'histoire universelle al lui Bossuet. Și, în ciuda strădaniilor de a reveni în București, egumenul avea să
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
de confortul fiecărei zile. Lewis se lasă în seama lui Dumnezeu ca un copil care se scufundă într-o plapumă de puf: lin, blînd și voluptuos. O convertire fără scrîșnet și fără fiori de iluminare. La C. S. Lewis, accentul evlaviei cade pe bucurie, nu pe credință. De aceea, volumul autobiografic este o monografie a sentimentului de bucurie, o recapitulare a acelor evenimente care l-au dus către retrăirea la maturitate a nuanțelor de bucurie pe care le savurase în primii
Săgeata bucuriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6077_a_7402]
-
o puritate simplă ce învăluie imaginile suave și delicate ale unei lumi ce agonizează blând, în amintirea fermecată a locurilor natale”. Cultul naturii solare, plasticizat în aceeași manieră evocatoare, conferă legitimitate identității eului poetic ce-și caută cu fervoare și evlavie necontrafăcută „obârșiile”, încercând să restabilească, prin intermediul magiei verbului, legătura cu spațiul natal, cu o natură arhetipală, surprinsă în ceea ce are ea mai semnificativ ca manifestări, rezonanțe ontice și esențe exemplare. Întoarcerea „acasă” devine astfel un gest ritualic, o înscenare a
Melancolii în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4747_a_6072]
-
de a invidia; 9) mîndria, orgoliul; 10) superficialitatea («merge și așa») etc. (...) Dacă ar fi să le aduni pe toate într-un personaj generic, ar rezulta un soi de Mitică parvenit, devenit baron local, al cărui portret este păstrat cu evlavie pe noptiera «celorlalți» români.” Așadar, fiecare dintre noi este o insulă de civilitate într-o mare de barbarie (așa cum în manualele de istorie țara noastră e o insulă de latinitate într-o mare slavă - o considerație scoasă de mult din
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4994_a_6319]
-
brusc capul în piept. Ieri. Un accident vascular cerebral; mâine îl înmormânteză. Nu aici... La cimitirul catolic. Așa a hotărât soția lui.” (Paznicul cimitirului) „Cine o să spele o dată pe an toate lespezile? Cine o să înșire pe ele cu răbdare și evlavie pietricelele? Cine o să vorbească cu fiecare în parte, din cei îngropați, cine le va citi rândurile încrustate pe plăcile funerare? Poate o să mă ridice unul, să mă ducă la el, în celălalt cimitir. Poate prietenul sau administratorul, doar știu că
Kadiș by Dana Ranga () [Corola-journal/Journalistic/4657_a_5982]
-
umoarea din care ar trebui să-i iasă expresia remarcabilă. În loc de veninuri și toxine convertite în frumuseți literare, grija de a înlătura sentimentele negative, considerate îndeobște că neconforme cu trăirea duhovniceasca, duce cu timpul la sterilitate artistică. Cine trăiește în evlavie e scriitoricește sterp. Despătimirea exclude talentul. Nu e vorba aici de respectarea dogmei, ci de o educație morală care, stîrpind ciupercăria și nămolul sufletesc, își pierde sursă dătătoare de nerv verbal. Sfinții șunt inexpresivi pînă la platitudine, si cu cît
Părul din parohie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4367_a_5692]
-
etc. Mai vedeți multe alte defecte capitale care pot fi atribuite românilor? Dacă ar fi să le aduni pe toate într-un personaj generic, ar rezulta un soi de Mitică parvenit, devenit baron local al cărui portret este păstrat cu evlavie pe noptiera celorlalți români.” (p. 57) Detaliul straniu e că, în acest ocean de Mitici fără căpătîi, fiecare se percepe pe sine ca o excepție ce nu ascultă de regulile oceanului. E un solipsism etic menit a ne cruța amorul
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
mei. Gresia este mai frumoasă decât marmura și granitul, a vorbit ca pentru sine. E o piatră moale și când o mângâi Îți rămâne În palmă un praf fin. Crucea Îți dăruiește ceva să iei cu tine, a adăugat cu evlavie. Îmi vorbea cu simplitate și naturalețe ca unui cunoscut vechi. Eram vrăjit de sensibilitatea care răzbătea dincolo de fiecare cuvânt, dar și de glumele prin care Maria Tănase crea o atmosferă destinsă, de bună dispoziție. Era o Îmbinare de gravitate și
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
fost invitați la restaurantul Stejarul din Borzești. Îmi erau dragi acele locuri, apropiate de locul În care m-am născut și mă impresiona legenda despre stejarul lui ștefan cel Mare, pe care profesorul meu de istorie ne-o povestea cu evlavie. — Vii cu noi băiete! mi-a spus doamna Maria Tănase, când m-am dus să-mi iau la revedere. De acum faci parte din trupa noastră. A fost o seară minuntă. Maria Tănase a cântat, a spus glume, a râs
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
de o boală grea, pregătindu-se astfel de întâlnirea cu Împăratul cel fără de moarte. Dintr-un loc răvășit de vremuri, Arhimandritul Ciprian Zaharia a reușit să ridice mănăstirea maiestuos. Și-a dedicat întreaga viață acestui loc încărcat de istorie și evlavie ortodoxă. A făcut ca Mănăstirea Bistrița să-și păstreze comoara cea mai de preț a Ortodoxiei, credința statornică, tradiția patristică filocalică și rugăciunea neîntreruptă, dăruindu-ne prin hărnicie și jertfă, valori de patrimoniu, „oglinzi ale împărăției cerurilor”. Mănăstirea Bistrița, așa cum
Destine umbrite. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
fiind să nu se lepede, nici neatras, să nu alerge și să se arunce pe sine în primejdii, ci mai bine să fugă prevăzând greutatea cea mare a demnității. Odată însă ce ai intrat, trebuie a arăta cea mai mare evlavie. Nimic fără măsură. Simțind aceasta mai înainte de a se împlini, pleacă, crezându-te nevrednic de aceasta, iar dacă vei fi luat cu sila, iarăși fii bărbătos și temător de Dumnezeu, pretutindeni arătând recunoștință 50. Râvna sa de reformator implacabil, tonul
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]