887 matches
-
În cei trei ani de apariție, deși F.R. se anunța drept „săptămânal”, nu au ieșit de sub tipar mai mult de douăzeci de numere, la mari intervale de timp. Revista nu are o direcție literară sau politică, redactorul oscilând între romantismul exaltat, chiar anarhic, și simpatia pentru narodnicismul rus și pentru mișcarea de eliberare națională din imperiul țarist. Diatribele îndreptate împotriva asupririi naționale alternează cu versuri de dragoste sau basme populare. Se republică Pohod na Sybir de V. Alecsandri și versuri de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287047_a_288376]
-
angajați politic. Părăsește poezia, la care va reveni abia cu volumele Cântec șoptit (1970), Sabia timpului (1972) și Poeme cu lună (1974). Scrierile sale în proză sunt traduse în zeci de limbi străine, în special Desculț, despre care autorul afirma exaltat că „a străbătut lumea în sandale de aur”. Scriitorul va îndeplini funcții importante, beneficiind de onoruri și de influență: director al Teatrului Național din București (1946-1952, 1958), președinte al Societății Scriitorilor (1948-1949) și al Uniunii Scriitorilor (1949-1950, 1966-1974), cofondator, redactor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
tendința pseudoromantică a filozofiei lui Klages, care denunța „spiritul” ca pe un antagonist al „sufletului”. Repudierea „spiritului” și a „rațiunii” ca vinovate de uscăciune, sterilitate și insensibilitate e un vechi refren cântat de lenea minții în ipostaza ei de adulatoare exaltată a „vieții”: generația mea a apucat să vadă prea bine unde a dus această „biolatrie” și pretinsa ei grijă pentru suflet. Greșeala pătimașului Klages a fost de a considera opuse două noțiuni distincte, e adevărat, dar corelate și solidare: sufletul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și literare, iar în secțiunea Florile soarelui, o serie de proze lirice, fără suport epic, despre peisaje și anotimpuri, care dublează, oarecum, poezia. Un fel de discursuri și lecții cam emfatice conține volumul Efemeride (1944), care se încheie cu niște exaltate note de drum. M. a fost și un asiduu traducător din poezia maghiară (Arany János și Ady Endre), germană (Goethe, Uhland) și greacă (Anacreon), din care a publicat mult în periodice. Aproape tot ce a scris și a tradus după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
apare în articole, înlocuit prin noțiunea mai generală modernism. Editorialul din primul număr (Urmuz), semnat de Bogza, mai degrabă manifest decât program estetic, respinge prejudecățile și convențiile moralei burgheze, precum și clișeele prin care acestea pătrunseseră în artă. Pe un ton exaltat, în exprimări metaforice, este elogiat aportul lui Urmuz, care „lucrând în colțul obscur [...] a deschis robinetele frigului care acum cuprinde pe toți”. Scriitorilor li se recomandă opoziția neconcesivă la vechi, mobilitate în afirmarea opțiunilor, dinamism în exprimare, pledoaria încheindu-se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
conceptului tradiționalist despre creație. Poeziile din paginile revistei explorează zone ascunse ale psihicului, sentimente eliberate de tabuuri, bazate, ca și arta autentică, pe dorința descătușată. Imagistica se remarcă prin tendința de a epata: viziuni insolite, asocieri încifrate, exprimări abrupte, ton exaltat sau, folosind cuvintele lui Geo Bogza, „lucruri care nu au mai fost spuse niciodată [...] înzestrează generos poezia”. Rubrica de comentarii critice „Haut-parleur” elogiază creația novatoare și atitudinile favorabile modernismului. Astfel, în creația lui Ion Barbu se găsește „un rafinament al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
persoana comportându-se practic ca și o "mamă ideală", așa cum ar fi dorit să se poarte ceilalți cu ea. Individul se dăruiește, se sacrifică pentru ceilalți, în speranța că va obține în schimb dragostea acestora. Se implică și inițiază activități exaltate care să provoace dragostea și devine astfel acaparator pentru orice ființă cu care se află în relație. Oricare ar fi forma de manifestare, acest complex este dăunător creativității. Dacă ne referim la piramida trebuințelor lui Maslow (vezi Anexa 7), trebuințele
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
experiența omului de lume și a medicului. Sancțiunea vine de obicei prin intermediul parodiei. Umoristul înscenează simulând seriozitatea, exploatează cu fantezie asociativă, dar nu o dată excesiv, calamburul, efectul burlesc, împins până la absurd. Astfel ridiculizează reclamele năstrușnice (Pilulele Pink), stilul gazetăresc, maniera exaltată a reportajelor de senzație (O crimă oribilă) etc. U. scrie în cheie parodică interviuri, reportaje, impresii de călătorie, scenete, monologuri, cugetări etc., semn că orice, dar mai cu seamă condeiul confraților poate fi persiflat, bagatelizat. Multe „pilule” datează, aparținând efemerei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290375_a_291704]
-
nu prezint un personaj drept „un catolic pricăjit sau un episcopalian soios”? Simplu, stimată doamnă, pentru că religia nu are nimic a face aici. ș...ț Desemnez uneori un personaj drept evreu din motive pur intelectuale, deoarece există, cu excepția celor mai exaltate niveluri ale personalității, un anumit mod de a gândi evreiesc. Evreul e un tip și mie îmi plac tipurile, și cam în această postură mă situez. Evreul e, desigur, de mai multe feluri, unele recognoscibile de la distanță, altele pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
la un prieten) sunt ocupate de scrieri în proză, capitolul de poezie intitulându-se, cu autoironie, Neghină și pălămidă. Lipsit de facultatea invenției, N. fie recurge la anecdotică, fie se bizuie pe propriile suveniruri. În Zoe, nuvelă melodramatică, dincolo de gesticulația exaltată, se conturează o imagine colorată și exactă a societății mondene a Iașilor. Eroina, o femeie pierdută, dar inocentă sufletește, e în stare de pasiuni extreme; căzută pe mâna unor curtezani cinici, ea sfârșește prin a se sinucide. Elementele de psihologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
acțiunile acestor genii pe care le inventează zilnic. Acestea din urmă demonstrează în felul lor caracterul caduc al vechilor fracturi mitice care împărțeau lumea în tipuri de societăți diferite ontologizate pentru a gândi identitatea unei apartenențe considerate occidentale, discreditată sau exaltată. După cum nici geniile nu par a fi un reziduu arhaic, nici figura actuală a benevolatului, a cărui progresie mediatică însoțește evoluția capitalismului financiar, nu este astăzi semnul unei perioade trecute în care gratuitatea și ajutorul reciproc ar fi fost la
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
erotica romanticului însingurat; poezie de șoapte și rememorări, discurs care s-ar vrea citit sau rostit în acompaniament de harpe și flaute, în lumini catifelate, scăzute. În fapt, Nicolae Dabija evoluează în prelungirea cântului eminescian, nu însă în latura lui exaltată, ci înaintând pe suavități, sacralizând și spiritualizând în căutarea sublimului. O vizită la Căpriana, magnifică mănăstire basarabeană, e prilej de planare în timpul-memorie, inclusiv într-un prezent diafanizat, aliaj de extatism și trezie calmă. Sacrul fuzionează cu erosul, luminându-l
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
creația folclorică o cale spre marea cultură, fie că au dat publicității culegeri de teren, fie că le-au păstrat pentru sertar, pentru șantierul propriu de lucru. Nimic de zis, entuziasmul romantic a lucrat intens și benefic în inima lui exaltată și generoasă, dar nu pentru a se risipi în inutilități și orgolii de sine, ci pentru a se bucura împreună cu semenii de valorile morale pe care le descoperea în ființa etnicului românesc, alături de popoarele din belșug înzestrate și lăsate de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sonoritățile exotice din Poissons d’or dezvăluie prezența unor reale asocieri cu specificul artei orientale. Evitând o simplă propunere descriptivă, viziunea conceptuală își canalizează demersurile în scopul reprezentării noțiunii de mișcare în sine, intenționând astfel redarea exclusivă a acelor mișcări exaltate și capricioase ale micilor vietăți evocate. Astfel, imaginația auditorului își dezvoltă semnificațiile din perspectiva schimbărilor bruște de direcție și a alunecării lor imponderabile. Dar, fantezia poate depăși limitele spre derivațiile ingenioase create de auriul strălucitor al solzilor metalici sau irizarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Claude Debussy, la 12 martie 1913. Printr-o tehnică similară celei întâlnite în preludiile La sérénade interrompue sau Minstrels, care juxtapune imaginile în maniera secvențelor cinematografice, La Puerta del Vino surprinde prin naturalețea cu care se înlănțuie izbucnirile pasionale și exaltate ale dansului cu lirismul frazării vocale din cante jondo, originea străveche a stilului flamenco. Indicația de început mouvement de habanera - avec de brusques oppositions d’extrême violence et de passionnée douceur (mișcare de habanera cu bruște opoziții de extremă violență
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
intermediar între două facultăți ale cunoașterii și dorinței (sensibilitate sui generis care justifică o Critică singulară, autonomă față de Rațiunea teoretică și Rațiunea practică). Această modestie fermă are avantajul de a nu face din artă un mijloc de cunoaștere, după moda exaltată a căutătorilor altei lumii, specific germană, în stil romantic; niciun mijloc de educare, în felul mai prozaic al învățătorilor poporului, în stil iacobin sau bolșevic: dublă negație care dă originalitatea operei kantiene față de cele care au precedat-o sau au
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cu reacții spre înclinații schimbătoare, rigide și complexe care contrazice și încearcă să revină la vechile atitudini; victima provocatoare, fidelă unor concepții în care disprețul și sfidarea regulilor comportamentale îndeamnă la acțiuni nesocotite, la schimbări de atitudini periculoase, euforice, isterice, exaltate, melancolice; victima neparticipantă, care adoptă posibilitatea de a-și controla comportarea, acceptând doar actele cu semnificatii cunoscute. În anul 1977, criminologul american S. Schafer, în volumul „Victimology. The Victime and His Criminal”, clasifică victimele astfel: victime fără relații anterioare cu
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
jumătate este de asemenea foarte evocatoare în diagnosticare unei erotomanii și a bipolarității. Temele delirante sunt erotice, de iubire, focalizate asupra unui adolescent deosebit. Unele mecanisme halucinatorii cenestezice se regăsesc în acest context de exaltare sexuală. Dispoziția este de asemenea exaltată, euforică, fiind înlocuită uneori de o tematică depresivă. Debutul a fost brutal. Pe de altă parte, simptomatologia actuală a fost precedată, se pare, de o perioadă de aproximativ un an marcată de o disforie latentă, fără a se putea vorbi
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
scenele caligrafiate bogat, trimiterile istorice și autobiografice întrețesute în pânza lirico-nostalgică a textului participă la individualizarea acestei scrieri, definită ca „o pastorală citadină” (Ion Vartic). În sfârșit, în publicistică și eseuri, vademecumuri erudite și imaginative, B. practică o stilistică imnică, exaltată, care provoacă și difuzează eficient emoția. El știe să descopere și să aproprie de cititor, cu gesturi de iubire aproape mistică, istorie, oameni, comunități, locuri („sufletul de la granițe”, mai cu seamă), obiceiuri, datini, scriitori, cărți, obiecte de artă. Ca într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
extinde, pentru a îmbrățișa conștiența universală, spațiul infinit și energia fără limite a izvorului la care se întoarce. Spiritul devine una cu universul în loc să se dizolve în acesta și rămâne acolo pentru totdeauna, într-o stare de strălucitoare conștiență universală exaltată, în loc să se rostogolească orbește prin el, simțind frică, furie și alte rămășițe karmice ale vieții - doar pentru a se naște din nou, în același vechi carusel al reîncarnării. Foarte puțini practicieni reușesc să încheie acest stadiu de practică, dar cei
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
cazuri În care, În timp ce Își chinuia victima, torționarul plângea, iar victima Îi cerea să fie lovită, astfel ca torționarul să nu fie schingiuit la rândul său. Maltratat de prieteni siliți să-l chinuie, Dumitru Gh. Bordeianu mărturisește despre o trăire exaltată și maladivă: „În loc să trăiesc ura și răzbunarea, trăiam plăcerea și satisfacția - s-ar părea paradoxal - că cei care mă loveau nu o făceau din ură, ci pentru că erau nebuni, constrânși și torturați să facă ceea ce făceau. În clipa aceea, i-
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
subdepresivă. 7. Labilii afectivi prezintă oscilații între stări afective opuse, sub influențe exterioare sau lăuntrice, Se învecinează cu psihopații ciclotimici. Sunt predispuși și ei la nevroze de tip ipohondric. Desigur că labilitatea lor „răstoarnă” multe succese terapeutice inițiale. 8. Firea exaltată oscilează între entuziasm și disperare, respectiv între euforie și descurajare. La dimensiuni psihopatice, pacientul este un ciclotimic de tip special, un „anxios-fericit”. La dimensiuni curente, este pacientul cu sensibilitate exaltată, excesiv ele îngrijorat de boală sau de senzații anestezice banale
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
că labilitatea lor „răstoarnă” multe succese terapeutice inițiale. 8. Firea exaltată oscilează între entuziasm și disperare, respectiv între euforie și descurajare. La dimensiuni psihopatice, pacientul este un ciclotimic de tip special, un „anxios-fericit”. La dimensiuni curente, este pacientul cu sensibilitate exaltată, excesiv ele îngrijorat de boală sau de senzații anestezice banale. 9. Firea anxioasă are ca substrat o hiperiritabilitate a sistemului nervos vegetativ; este frecventă la copii, adesea dominați de frică. La adulți, se manifestă printr-o grijă neobișnuită pentru propria
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
prin urcuș la înălțimea revelației, trebuie să devină consubstanțial cu tensiunea acesteia, să se extazieze prin așezarea pe creste, pe altitudinile angelice. Nu revelația se coboară spre el, ci el trebuie să urce la vederea spirituală ce îi așteaptă ajungerea exaltată. Porțile acestui palier-dimensiune sunt deschise pentru mistic, așa cum o mărturisește că observă privind spre cer, dar fără actul urcușului sufletesc nu se poate trece pragul spre marea revelație și nu se poate intra în duh, întâlnind tronul absolut pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
țării „sfințit de jertfe mari”, cu inima plină de mândrie pentru un trecut glorios, peregrinul invocă fapte strălucite din istoria neamului, legende și obiceiuri, aducând un elogiu țăranului român. În monografia lirică Pictorul N. I. Grigorescu (1910), el face o reconstituire exaltată a universului picturii lui Grigorescu. De altfel, în critica de artă propriu-zisă, practicată la „Universul”, V. nu probează un gust deosebit. A prefațat numeroase volume aparținând lui Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, prietenilor săi I.L. Caragiale și Barbu Delavrancea, lui Traian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]