881 matches
-
în fața absurdității vieții. Toți sînt rafinați, numai că pe unii (pe cinici și lubrici) îi sufocă absurditatea vieții, iar pe ceilalți îi mîngîie vedenia unui sens. În fine, romanticul nu e moderat, iar cine n-are moderație e în condiție exaltată, adică în impuls de depășire a limitelor. Un cinic sau un lubric nu-și vor dori niciodată să-și depășească starea. De aceea, romanticul e un nemulțumit de speță visătoare care se lasă purtat de apetențe obscure: vrea vigoarea inconștientului
Surclasarea spirituală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5501_a_6826]
-
specialitate. Din prima categorie face parte discursul lui Grigore Romniceanu la deschiderea Facultății de Medicină din București în anul școlar 1888- 1889, alături de expozeul lui Constantin Esarcu cu ocazia punerii pietrei de temelie a palatului Ateneului (1886) - ambele avînd vigoarea exaltată a vorbitorilor prinși de elanul propriilor cuvinte. În a doua categorie intră Iacob Felix cu Despre mișcarea populației în România (anul 1880) și Nicolae Kretzulescu cu Cugetări asupra situației actuale a țării (anul 1891) - două înrămări fidele ale indicilor care
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
care fac afaceri cerșetori înalți cît Statuia Libertății” (Pămînturi negre de spaimă). Așa-zicînd normalul nu e abolit, ci suspectat fiind de-o vlăguire ce l-ar putea împinge în inautenticitate, e pus sub protecția unei cupole a imaginarului. Acest imaginar exaltat, însă nu mai puțin metodic, de-o inefabilă pedanterie, reprezintă o generozitate a poetului care acordă obiectelor o mereu surprinzătoare proiecție în condiția estetică reciclată. Clădirile sînt somnoroase, dinții sînt păziți cu pînză neagră, orice picătură de sînge e o
Un poet de excepție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3502_a_4827]
-
dar pentru oricine îl citește cum trebuie. Relația lui cu Dumnezeu a fost complicată, nicidecum una, simplistă, de ateu. A doua: „sceptic din natură”. Cioran cel din cărțile românești nu e sceptic deloc (mai bine ar fi fost!), e chiar exaltat, însă se poate face presupunerea că se afla sub influența lui Nietzsche, ca și a extremismelor din epocă (elogiu și lui Hitler, și lui Stalin), existând totodată posibilitatea ca un om să nu fie din capul locului ceea ce este, să
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3832_a_5157]
-
mustește de subtilități ironice ce vizează, toate, deconstruirea ticurilor de scriitor în critică. Nu atât sistemul critic sau structura argumentativă îl interesează pe Cistelecan, cât temperatura scriiturii și atitudinea personajului din umbra ei. Astfel, Liviu Antonesei e un cititor prea exaltat, pasibil de „un dezastru de voluptăți” la prima citire a Sexus-ului lui Miller; Romulus Bucur se lasă prea ușor și definitiv pradă primelor impresii, fapt ce dăunează grav originalității: „Ar fi lucru de tot minunat dacă Romulus Bucur ar fi
Critic peste noapte by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3627_a_4952]
-
i-a dat o efervescentă expresie în Cum am devenit huligan. Dar mai departe? Străbătînd momentul legionar și anii războiului, a avut iluzia de-a ajunge la liman în preajma actului de la 23 august. Drept care nu ezită a scrie o broșură exaltat prosovietică, Armata Roșie vine, editată în preziua sosirii acesteia, iar în noaptea de 23 august, pe care o petrece alături de Lucrețiu Pătrășcanu și Belu Zilber, redactează, febricitant, așa-numitul Manifest al Blocului Național-Democratic, ce urma să apară în „România liberă
Mihail Sebastian mîntuit? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3646_a_4971]
-
de... mamă doar a fiicei sale, căci a refuzat sarcina în urma căreia ar fi trebuit să-i aducă pe lume un copil lui Liviu Rebreanu, făcând întreruperea cu disperare și ură. Discursul epic practicat de Ilderim Rebreanu e aici un exaltat rechizitoriu, pe care i-l face eroului său orbit de vanitățile soției. Cel de-al treilea volum, Cronici interbelice, evocă episoade marcante din viața membrilor familiei Rebreanu, pe fundalul evenimentelor sociale și politice (naționale și internaționale), romanul urmându-și structura
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
lungi culcata și v'asteptam cu ochi de panda") devine suspectă. Trecerea de la refuzul ațipirii în mireasma narcotica (refuz trăit că o luptă: "nu las somnul să mă'nfrângă") la o pregnanta serie de gesturi și imagini, la o trăire exaltata a sentimentului de putere, poate fi înțeleasă și că intrarea într-un vis aievea (rêve éveillé). Trăită adesea de creatori, e o stare prielnica poeziei. În Țiganiada (cantul V), mama lui Parpanghel sufla într-un fluier magic: "scoasă o vrăjita
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
Barbilian pentru gândirea și acțiunea național-socialistă este încă evidentă, așa cum a dovedit-o și prin alte articole publicate în „Axa” sau „Porunca vremii” sau prin unele poezii care-l incriminează. Astfel, ne poate surprinde încă o dată modul elogios și cam exaltat, în care caracterizează regimul hitlerist, văzut drept „cea mai originală sinteză încercată vreodată între mesagiul Spartei și mesagiul Atenei”. Și ca diferența să fie și mai radicală, el persiflează „raționalismul revoluției franceze”, care ar fi fost, pasămite, surclasat de modul
O colaborare necunoscută a lui Ion Barbu by Dan Barbilian () [Corola-journal/Journalistic/3374_a_4699]
-
pe generozitatea viziunii pencilensiene și îmbogățită mai târziu cu lecturi din Dostoievski, va face carieră în câteva dintre textele - unele postume - reprezentative pentru estetica „ultimului” Steinhardt: Secretul „Scrisorii pierdute”, unde respinge teza unei lumi „infernale” la Caragiale în favoarea unei viziuni exaltate și care pleacă de la teoria „machiavelismului relativ” ca să ajungă apoi la apologia creștină a împăcării și a iertării, virtuți specifice unei lumi „paradiziace”; Dăruind vei dobândi, unde nu se sfiește, dinlăuntrul unui crez - deși asaltat de experimentalismul protestant, ori contrabalansat
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
Opera Omnia, Tipo Moldova, 2012, 320 p. Numindu-l altă dată pe Olimpiu Nușfelean un neoromantic, ne dăm seama, la lectura unui ansamblu al producției d-sale lirice, în ce măsură ni s-ar putea justifica impresia. Departe de-a fi un exaltat, un tumultuos, un exhibiționist al afectelor, poetul le zăgăzuiește, le filtrează printr-o disciplină care le aduce în situația unei așteptări, a unei tînjiri. Ele pulsează doar în subtext. Nu proclamația constituie modul manifestării lor, ci visul transcris ca atare
Un neoromantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3273_a_4598]
-
toate sufletește. Eroii lui Panait Istrati sunt astfel, în literatura română, oameni "cu sufletul ca un cazan sub presiune", cum îi caracterizează undeva autorul Kirei Kiralina, tentați de gesturi extreme, de revolte ca de soluții izbăvitoare etic. Dar au acești exaltați istratieni, idealiști, patetici, vreo afinitate cu eroul "burghez" al lui Aderca, un individ oarecare, de serie mare, dacă ne luăm după îndeletnicirea sa modestă, prozaică, de voiajor comercial? Este și el un revoltat, fără doar și poate, însă constrâns de
Un roman parabolă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15395_a_16720]
-
conținuturilor învățământului și cea a metodelor de natură a le asigura transmiterea către elevi diferiți că temperament și ca mediu face obiectul întrebărilor anterioare, al disputelor fără sfârșit și al conflictelor legate de confuzia noastră obișnuită. Conservatorism crispat sau progresism exaltat, declarații absolutiste sau temporizări relativiste, elitism sau democratism, pesimism vizavi de elevi sau de studenți, apărători ai științelor și tehnicii, uniformitatea autoritara și iacobina sau pluralism girondin, clasicism sau baroc, între altele, nu încetează să inspire în mod contradictoriu educatorii
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
singurătate mă pot adula/ îmi pipăi cu îndrăzneală corpul/ ca pe un sac/ plin cu pământ ud/ încetul cu încetul mă adâncesc/ sub piele/ mă înșurubez în mușchi forez/ în țesuturi/ intru-n grăsimea groasă ca lutul/ precum un eschimos exaltat/ după vânătoarea de foci/ și totul doar pentru liniștea/ cărnii acesteia/ rele și înfricoșate de moarte/ pentru care nici hrană nici sex/ nici durere/ nimic nu este vreodată destul." (Numai în singurătate). S-ar mai putea cita, din acest volum
În oglindă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11183_a_12508]
-
scriitorii, că romanele trebuie să fie toate la fel, construite după anumite legi arhitectonice..."), elogiind tocmai literatura trăirii febrile, la patruzeci de grade. Comentând romanul Tinerețe al Luciei Demetrius, ponderatul exeget își iese din rol și se adresează, direct și exaltat, autoarei: ,Fată mică, asta ți-i soarta, chinuită și sfâșiată în carne și nervi, frământată de aspirații nerealizate, minată în tot ce constituie viața normală a femeii, invadată de spaimă și trac, arzând ca o vâlvătaie, sângerând prin toți porii
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
aceea, l-am pus sub semnul literei dintru început alpha, care la vechii fenicieni însemna taurul (în a cărui zodie poetul s-a născut) și care tăia drumul în Necunoștință, la începutul anotimpurilor." (pp. 196-197). Din fericire, acest ton destul de exaltat nu este definitoriu pentru întregul volum; e una din rarele pase lirice ale exegetului, un ochi scăpat mai larg într-o țesătură critică strânsă. Marele Alpha are rigoarea hermeneutică a studiului literar (fără să-și propună a fi o monografie
Cuvinte potrivite by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10721_a_12046]
-
zodia Racului. S-a întors în trecut că să se găsească pe șine - poetul de mari viziuni romantice, nu cosmice, ci doar terestre, în spațiul cărora concretul despăturit chirurgical impune marea artă. Al doilea departament l-ar constitui iubirea - nu exaltata, dar vibrantă, pulsatorie. Cândva, instalată normal și dispărută fără urmă, impune prin reverberație mlădieri de gand și zâmbete cu ochi luminoși: „număr în tranșă: dimineți, boabe de roua / apusuri de soare // atâta distanță-ntre noi și atâta uitare” („Pescăruși în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
nicio legătură comerțul efectuat din mers, cu marfă în sacoșă, față de asistență medicală, făcută la domiciliul bolnavului, care nu necesită spitalizare. țoapa este periculoasă pentru că nu are autocontrol. Întro confruntare directă, țoapa are mișcări imprevizibile. Domină asistență cu un tupeu exaltat. Poate să-și ridice poalele peste cap, devenind ridicol cel care nu a evitat-o de la început. Poate fi dura, de o răutate excesivă, fără milă și regrete. țopârlanii râgâie în rame, scuipa flegme la ieșirea din luxoasele restaurante. Asistăm
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
înfrățire din Iașii anului 1917: După o sută cinci ani, se adunau urmașii celor despărțiți silnic, se recunoșteau emoționați și-și împărtășeau, cu ochii în lacrimi, nădejdile viitorului (p. 52 și 56). Am amintit asta, întrucât această notă de patriotism exaltat și, în același timp biblic, anticipează o dicțiune ce va putea fi ulterior regăsită și în evocarea sentimentului național al basarabenilor din perioada post-sovietică când despre Basarabia se va vorbi ca despre Basarabia răstignită. Poziția lui Sadoveanu poate fi, de
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
tipic pentru toate democrațiile occidentale din ultimele decenii) se dovedește a fi periculos tocmai din cauza acelui minunat și de nereprimat "concert al diferențelor" care caracterizează Uniunea Europeană. Doar în interiorul unui organ reprezentativ acea bogăție a diversității poate fi, în același timp, exaltata și identificate momentele de sinteză. Predominantă organelor non-reprezentative slăbește pluralitatea, impunând doar puterea egoismelor celor puțini. În spatele executivelor va continua să acționeze rațiunea de stat. Acesta este marele păcat, adevăratul scandal pe care trebuie sa il respingem. 6. Quale pensa
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
calce pe urmele sau în siajul vulturului napoleonian, ne-suportând de fapt noua idee, pe care el însuși o formulează explicit și în numele căreia trece la acțiune. Interesant e faptul că o regăsesc, aceeași idee, în formula ei un pic cam exaltat, cam aventurist formulată și de hipersensibilul și diafanul poet Rainer Maria Rilke, unul din monștrii sacri ai poeziei moderne, într-o scrisoare către soția sa, Clara: "...ca și un Raskolnikov, el șMalte! - n.ed.ț a rămas la jumătatea drumului, epuizat
Vinovati fara vina by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/10161_a_11486]
-
este profilul moral al lui Emil Cioran alcătuit pe baza propriilor sale declarații cât și a unora dintre cei care l-au cunoscut îndeaproape. Un filozof pesimist, negativist, un moralist cu accente mizantropice, „Un amestec de zbor liric și cinism, exaltat și glacial, difuz și incisiv” cum s-a caracterizat el însuși, un ardelean care a dus cu el pe malurile Senei toată revoltă și tristețea străbunilor săi din veac. Dacă Franța îl revendică astăzi cu mândrie, așa cum este el, cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
iar poetul, „martor clipei”, se retrage în spațiul reveriei elegiace. Farmecul poeziei Martor la porțile Orientului vine din acest amestec inanalizabil între gravitate și spirit ludic, între frenezie vitalistă și scepticism, între mirajul lumii balcanice, desenate în culori și linii exaltate și dezabuzarea unui prezent ce sancționează și exclude orice recul în spațiul reveriei ori al depărtării mitizante. Înfiorarea de taină și vis a lumii reculese în trecutul său irevocabil și imaginea prezentului confiscat de materialitate și prozaism sunt, de fapt
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
superior didactică, ce explică începătorului cauza pentru care opera lui rămâne în totul ori în parte ineficientă”. Firește, e nevoie de mai mult tact, dar mai ales de „o critică adecvată” când ai de-a face cu un debut. „Nu exaltați, fără temei, un începător - recomanda Călinescu -, dar mai ales nu-l ridiculizați. Un adevărat critic al tinerilor e acela care are candoarea lor”. Avea dreptate Călinescu. Critica fără candoare e asemenea unui copil care nu știe să zâmbească. Din fericire
Debuturi și radiografii la minut by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3964_a_5289]
-
Sinaia, în vilele din complexul Pelișor. întâlnirea cu frumoasa poetă l-a transformat spontan dintr-un tip cam singuratic și morocănos, - până atunci, probabil, cu neglijabile relații sentimentale, posedat aproape exclusiv de mereu neliniștitul său demon literar -, într-un tânăr exaltat, care descoperea, după cum se pare, marea iubire. Aurora Cornu, care i-a fost soție patru ani (1954-1958), a păstrat scrisorile primite de la el, extrem de interesante ca document psihologic, dar și pentru evoluția scriitorului, care dădea la iveală în acest răstimp
Marin Preda, îndrăgostit by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10045_a_11370]