342 matches
-
activitate îndelungată a căror devoțiune a mers uneori până la sacrificiul suprem: dr. Jack Ungar 30 de ani de activitate (1888-1918), dr. Alexandrina Holban, principala colaboratoare a dr. Gheorghe Andreescu (1936-1969) și dr. Petru Severin care avea să fie răpus de tifos exantematic îngrijind bolnavii de această teribilă boală. În perioada războaielor mondiale activitatea spitalului a fost îndreptată cu precădere pentru asistența medico chirurgicală de război, precum și pentru combaterea și tratamentul epidemiilor de febră tifoidă și tifos exantematic care făceau adevărate ravagii printre
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
să fie răpus de tifos exantematic îngrijind bolnavii de această teribilă boală. În perioada războaielor mondiale activitatea spitalului a fost îndreptată cu precădere pentru asistența medico chirurgicală de război, precum și pentru combaterea și tratamentul epidemiilor de febră tifoidă și tifos exantematic care făceau adevărate ravagii printre combatanți și localnici. Și aici remarcabilă este activitatea doctorilor: Gheorghe Andreescu, Ioan Ovanez, Alexandrina Holban. Nu am putut trece peste faptul, extrem de onorant pentru aceste meleaguri, că în evoluția școlii medicale românești din secolul al
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
unitățile sanitare, pentru grija și devotamentul cu care a îngrijit răniții și bolnavii a fost decorat de regele Carol I cu cea mai mare distincție, “Steaua României” în grad de ofițer. În timpul campaniei din 1877 s-a îmbolnăvit de tifos exantematic, încercare din care avea să supraviețuiască. Într-o scrisoare trimisă Școlii Publice de Băieți Vaslui se apreciază buna pregătire a elevilor veniți de la Vaslui. Se relevă faptul că absolvenții: Al. Peride, I. Moga, TH. Florescu, și I. Corvin au reușit
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Davila; dr. Jack Ungar - timp de trei decenii a îngrijit bolnavii cu devoțiune exemplară; dr. Alexandrina Holban - a muncit timp de 40 de ani în acest spital cu rezultate deosebite pentru evoluția unității; dr. Petru Severin - a murit de tifos exantematic la căpătâiul bolnavilor, apoi dr. Ioan Ovanez, dr. Vasile Sepeniuc, dr. Gheorghe Balcu, veniți de la clinicile universitare din Iași. Este necesar de făcut câteva precizări în legătură cu geneza acestui studiu monografic. Un rol deosebit l-a avut dr. Nicolae Bârlădeanu, medic
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
dizenteria, ș.a.), și se manifestă prin sindromul meningean cu LCR normal. Reacția meningeană asociază sindrom clinic meningean și modificări discrete ale LCR de tipul pleiocitozei <40 cel/mm 3 , dar cu caracteristici biochimice normale. Se întâlnește în febra tifoidă, tifosul exantematic, etc. Meningismul sau reacția meningeană pot însoți afecțiuni din sfera ORL (sinuzite, angine, otite) și afecțiuni ale SNC: encefalite, abces cerebral, empiem subdural, sindrom Reye, accidente vasculare cerebrale, vasculite, colagenoze, tumori, etc. Meningita hemoragică este rar întâlnită și trebuie diferențiată
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este accentuat și de faptul că directorul numit pentru această școală a fost primul plecat pe front în 1916 și primul căzut pe câmpul de luptă. Vila a revenit armatei și a fost transformată în spital pentru bolnavii de tifos exantematic din rândurile militarilor. Abia de acum încolo - pentru o bună bucată de vreme - vila a devenit locul unde tragicul este la el acasă. Cred că am citit undeva, dragă prietene, că în primul război mondial glonțul și tifosul exantematic au
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
tifos exantematic din rândurile militarilor. Abia de acum încolo - pentru o bună bucată de vreme - vila a devenit locul unde tragicul este la el acasă. Cred că am citit undeva, dragă prietene, că în primul război mondial glonțul și tifosul exantematic au secerat aproape în aceeași măsură viețile combatanților. Acest pitoresc loc devenise un infern de unde puțini scăpau cu viață. Șansa i-a ocolit și pe cei chemați să aline suferința. Dovada o avem în sfârșitul maiorului doctor Jean Clunet, cel
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
rusești, staționate aici sau în apropiere’’), economic (în aceste împrejurări s-a impus raționalizararea produselor ca să se asigure minimum necesar hrănirii armatei și populației), sanitar (condițiile de igienă precare, mijloacele sanitare limitate, lipsa de alimente au dus la izbucnirea tifosului exantematic, secerând mii de vieți omenești în iarna anului 1916-1917). Factorul politic împreună cu generalul Constantin Prezan a hotărât ca refacerea armatei ,,să cuprindă concomitent reluarea, sporirea activității productive pentru satisfacerea nevoilor militare, combaterea foametei, epidemiilor, organizarea transporturilor, aprovizionărilor, dar și îmbunătățirea
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
țin printre încrețiturile cămășii, unde depun și ouăle numeroase - cam vreo 70 de fiecare femeie. Se hrănesc tot sugînd. S-a dovedit că acești păduchi sînt și mai primejdioși, căci pot duce de la om la om boala grea numită tifos exantematic, de care cu atîta groază scriu ziarele. Boala aceasta vine cu căldură mare, iar pe piele ies niște pete”.1 ) Despre rîie spunea că e provocată de un păianjen minuscul (numit, în jargon științific, „acarianul parazit Sarcoptes scabiei”), care odată
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Călinescu.2) Bineînțeles, criticul vorbește despre păduchi într-o formă estetizată, cu imagini împrumutate, parcă, dintr-un muzeu de artă, nu dintr-unul de științele naturii, unde, sub lupe, ei apar hidoși: „în București sînt foarte multe cazuri de tifos exantematic. Această molimă, precum știți, se răspîndește prin păduchi. Poți fi oricît de curat, treci prin înghesuială, mergi cu tramvaiul, te freci de un individ suspect și te trezești cu jigania minusculă pe tine. Zadarnic protestezi că ești om civilizat, păduchele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fost un subiect obsedant în primele trei decenii ale secolului trecut, deoarece ele au fost marcate (înaintea și, mai ales, după războiul mondial) de epidemii, care de care mai înfricoșătoare, de febră tifoidă, difterie, tuse convulsivă, scarlatină, encefalie letargică , tifos exantematic, gripă („gripa spaniolă”), ciumă bubonică ori de revenirea și extinderea „bolilor sociale”: tuberculoza, sifilisul, paludismul, pelagra. Tuberculoza, la care face aluzie scurtul poem al lui Bacovia, avea o istorie lungă, dramatică; m-am referit la ea și în alte părți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
apoi în casa unchiului meu, poetul G. Tutoveanu, din strada Vornicul Sturdza, unde se afla una dintre cele mai harnice și mai modeste „academii”, o adevărată „academie în căruță’, de propagandiști ai moralului Moldovei, năpădită de foame și de tifos exantematic. Printre „academicienii bârlădeni” se aflau Al. Vlahuță, Artur Gorovei, I. M. Rașcu (poetul aproape uitat astăzi, traducătorul lui Albert Samain și Marcel Schwob) și Victor Ion Popa. Voiculescu, îmbrăcat într-o haină soldățească, de culoare kaki, purta pe umeri trei
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
crescuse datorită refugiaților, iar locuitorii Bârladului simțeau tot mai crud și mai crâncen ghearele mizeriei. Când, după cum spunea același Romulus Dianu, era „perioada celor mai infernale calamități, când nimeni nu putea să-și cumpere o carte: orașul era plin de exantematici, populația se înșiruia în fața brutăriilor, de cu seară, pentru pâinea cartelată ce se vindea la orele 7, de dimineață; lipsa de combustibil făcuse din garduri și copacii grădinii publice un jaf licit”...Aici, la Bârlad, l-a cunoscut doctorul pe
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
realizări viitoare »... 4 Vasile Voiculescu lângă soția sa care i-a dăruit 5 copii Revenit în capitală nu are timp să se ocupe de familie și este trimis să participe la o mare campanie de stingere a epidemiei de tifos exantematic. Undeva în județul Dâmbovița. După îndeplinirea misiunii, la începutul toamnei anului 1919, când nu peste multă vreme avea să-i vină și al cincilea copil, revine în București, să se stabilească definitiv. Ion Voiculescu, fiul scriitorului V. Voiculescu, într-un
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
de răniți, transformat pe urmă în spital de contagioși din Bârlad. Dintr-un memoriu adresat de dr. Vasile Voiculescu Ministerului Apărării naționale, la 30 octombrie 1940, în vederea asimilării cu gradul de colonel: „În timpul anului 1917 m-am îmbolnăvit de tifos exantematic , de febră tifoidă și de icter, îngrijind bolnavii de aceste boli. Pentru acest fapt am fost decorat cu „Steaua României cu spade”: pentru că „fiind bolnav”, a refuzat concediul spre a îngriji pe bolnavi”, cum scrie chiar pe brevet. În acest
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
cu sfințenie a jurământului lui Hipocrate și a largului său umanism: „Avem conștiința datoriei, animat de dorința de a sluji dezinteresat celor mulți și umili, oamenilor nevoiași” (Ion N. Oprea). Cu aceeași dăruire a contribuit la stingerea focarelor de tifos exantematic, a îngrijit răniții pe front sau în spitalele din localitățile unde a fost mobilizat, punându- și în pericol propria sănătate. Puterea de jertfă i-a fost răsplătită cu Ordinul „Coroana României cu Spadă și Panglică de Virtute militară”, urmată de
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
editura Vigot din Paris. A doua carte „Tratamentul Febrei” apărută în 116 cuprinde concepția sa patogenică asupra sindromului febril și oferă parametrii terapeutici de bază în abordarea bolii, prin utilizarea antipireticelor (conduită supusă controverselor până atunci) în boli ca: tifosul exantematic, febra tifoidă, febra palustră (malaria), febra galbenă etc., boli în care hiperpirexia făcea ravagii și era greu de stăpânit din punct de vedere terapeutic (foto pg. 302 jos, 303, 304). Pentru a sublinia importanța problemei hiperpirexiei la acea vreme, dincolo de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
malul gropii cu var și de vie a aruncat-o acolo. Catrina s-a ridicat din groapă și încerca să iasă afară, dar a fost lovită de bâta necruțătoare a fratelui său. O altă epidemie a fost cea de tifos exantematic după cel de-al II-lea război mondial. Mizeria, slaba alimentație și viața grea a oamenilor, paraziții fără leac provocau această cumplită boală de care puțini scăpau cu viață dintre cei bolnavi. Unii dintre hudeșteni au murit atunci fără ca vreun
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
să lupte cu trupele bulgare care se aflau de mai mulți ani în război ar fi fost cu siguranță înfrântă. Datorită mizeriei și fără să tragă un foc de armă, un mare număr de militari români au murit de tifos exantematic, deoarece nu aveau medicamente și nici săpun să se spele, iar păduchii năpădiseră mulțimea de soldați. Alți soldați au murit datorită dizenteriei deoarece trupa a băut apă din Dunăre și a mâncat fructe și ce au mai găsit, deoarece trenurile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
primar în unele studii; 5. factorul infecțios este sugerat de aspectul inflamator al leziunilor trombangeitice, fiind incriminată în special etiologia rickettsiană (conform datelor epidemiologice de la începutul secolului - boala apărând aproape exclusiv la evreii emigranți din Galiția care au avut tifos exantematic). Infecțiile cutanate, inclusiv cele fungice sunt importante în agravările locale ale ischemiei extremităților inferioare; 6. factori ocupaționali și de mediu extern. Patogenia bolii implică în special reactivitatea vasculară modificată, unele particularități neuroendocrine (hipertonie simpatico-adrenergică) și trombogeneza net diferită față de cea
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
adiacente, excluzându-se o cauză ischemică [10, 20]. ETIOLOGIA Poate fi infecțioasă și neinfecțioasă. Cele mai multe miocardite sunt produse de factori infecțioși [10, 20]. Etiologia miocarditelor infecțioase: 1. virale-coxsackie, echo, polio, influenza etc.; 2. bacteriene-difterie, bruceloză, endocardita bacteriană, septicemie; 3. rickettsiene-tifos exantematic; 4. fungice-actinomicoză, aspergiloză; 5. spirochetozice - leptospiroză, boala Lyme; 6. protozoare - boala Chagas (tripanozomiază); 7. metazoare-trichinoză. Etiologia miocarditelor neinfecțioase: 1. boli autoimune - LED, sclerodermie; 2. reacții de hipersensibilizare (medicamente); 3. toxine-agenți chimioterapici; 4. rejecție de transplant; 5. miocardita prin iradiere; 6
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
numele lui Mihai Ciucă. (1883-1969) - medic, bacteriolog, membru al Academiei -, născut la Săveni, este legată eradicarea malariei, altădată endemică pe teritoriul României. El a devenit unul dintre cei mai respectați experți internaționali În combaterea paludismului. Cercetările sale asupra holerei, tifosului exantematic, difteriei, scarlatinei, tuberculozei, colibacilozelelor i-au adus faima de organizator al luptei Împotriva maladiilor infecțioase În lume. Preotul Dumitru Furtună (1890-1965) - cărturar, etnograf, istoriograf, folclorist - s-a născut la Mănăstireni, la câțiva kilometri de Jijia, cândva centrul comunei din care
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și începusem a pune bani deoparte cu gând să mă întorc la școala de la Iași. Iarna din 1916-1917 a fost de o asprime cumplită, așa cum vine la câteva decenii odată, pe lângă gerurile și zăpezile mari, se adăugau păduchii și tifosul exantematic. De exantematic nu a murit toată lumea, dar de păduchi nu scăpa nimeni. Casa noastră era în apropierea unui spital militar, zilnic plecau de acolo multe coșciuge și cu vremea ajunsese de nu mai impresiona pe nimeni, într-atât se amesteca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
a pune bani deoparte cu gând să mă întorc la școala de la Iași. Iarna din 1916-1917 a fost de o asprime cumplită, așa cum vine la câteva decenii odată, pe lângă gerurile și zăpezile mari, se adăugau păduchii și tifosul exantematic. De exantematic nu a murit toată lumea, dar de păduchi nu scăpa nimeni. Casa noastră era în apropierea unui spital militar, zilnic plecau de acolo multe coșciuge și cu vremea ajunsese de nu mai impresiona pe nimeni, într-atât se amesteca viața cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
vând și verigheta din deget ca să pot trimite bani părinților mei care au stat tot timpul războiului la Huși. Era în anul acela foamete mare, când ajunseseră oamenii să mănânce pământ, când au murit mulți de foame și de tifos exantematic. Animalele domestice dispăruseră cu totul din oraș. Of, Doamne! În anul 1947 moare și tata. Cam înainte de 1949, "șefii" au descoperit că pot face portrete bune de Stalini, de Deji, de toți ai lor, și au început să curgă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]