358 matches
-
se face o pauză între sintagma calificativă și restul enunțului. Utilizarea la persoana I este nu este dictată de acord, ci este utilizarea obișnuită a verbului la persoana I fără subiect exprimat. Uneori, sintagma prostul de mine este o secvență exclamativă, neintegrată în structura sintactică a enunțului. Acordul la persoana a III-a, cu adjectivul substantivizat, nu este posibil: (153) a. Prostul de mine, am uitat ușa descuiată! b. *Prostul de mine, a uitat ușa descuiată! Conform analizei propuse de Hulk
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care-l consideri corect). Exemplu din programa propoziției: „O rachetă gigantică se înalță repede”. Arată felul acestei propoziții, subliniind răspunsul corect: a) după structură: simplă sau dezvoltată? b) după forma verbului predicativ: afirmativă sau negativă? c) după scopul comunicării: enunțiativă, exclamativă sau interogativă? Exemplu de „secvență de fixare sintetică” 1. Atributul este o parte secundară de propoziție care........................ înțelesul unui...................................sau al unui substitut al substantivului. 3. El răspunde la întrebările: a)....................................... b) .................. c)...................d)..............................(dacă nu știi să răspunzi, revezi
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
despart prin virgulă de restul propoziției cuvintele și construcțiile incidente. Nu se despart prin virgulă subiectul de predicat. Exemplu:,,În coș erau: mere, pere, gutui și nuci. ’’ Semnul exclamării se utilizeaza pentru: - a marca grafic intonația frazelor și a propozițiilor exclamative sau imperative; - a exprima stări afective, după vocative exclamative și interjecții exclamative, atunci când acestea sunt cuvinte independente; - a se marca creșterea gradată a intensității vocii. Exemplu:,, Ce ochi frumoși ai !’’ Semnul întrebării - este folosit în scriere pentru a marca intonația
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
incidente. Nu se despart prin virgulă subiectul de predicat. Exemplu:,,În coș erau: mere, pere, gutui și nuci. ’’ Semnul exclamării se utilizeaza pentru: - a marca grafic intonația frazelor și a propozițiilor exclamative sau imperative; - a exprima stări afective, după vocative exclamative și interjecții exclamative, atunci când acestea sunt cuvinte independente; - a se marca creșterea gradată a intensității vocii. Exemplu:,, Ce ochi frumoși ai !’’ Semnul întrebării - este folosit în scriere pentru a marca intonația propozițiilor sau a frazelor interogative. Se pune semnul întrebării
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
despart prin virgulă subiectul de predicat. Exemplu:,,În coș erau: mere, pere, gutui și nuci. ’’ Semnul exclamării se utilizeaza pentru: - a marca grafic intonația frazelor și a propozițiilor exclamative sau imperative; - a exprima stări afective, după vocative exclamative și interjecții exclamative, atunci când acestea sunt cuvinte independente; - a se marca creșterea gradată a intensității vocii. Exemplu:,, Ce ochi frumoși ai !’’ Semnul întrebării - este folosit în scriere pentru a marca intonația propozițiilor sau a frazelor interogative. Se pune semnul întrebării după cuvintele, grupurile
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
scrie la sfârșitul unei comunicări care exprimă o exclamare (o mirare, o bucurie, o admirație ), o poruncă, un sfat, un îndemn, un salut, o urare, o strigare. Pentru însușirea acestei reguli se fac exerciții cu diverse cerințe : - alcătuire de propoziții exclamative ; - citirea unor propoziții exclamative ; - dictări ; - motivarea folosirii semnului exclamării ; - completarea unui text cu semnele de punctuație corespunzătoare. Semnul întrebării (? ) este întâlnit pentru prima dată de către elevii de clasa I în lecția,, Sunetul și litera o mic de tipar „. Li se
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
comunicări care exprimă o exclamare (o mirare, o bucurie, o admirație ), o poruncă, un sfat, un îndemn, un salut, o urare, o strigare. Pentru însușirea acestei reguli se fac exerciții cu diverse cerințe : - alcătuire de propoziții exclamative ; - citirea unor propoziții exclamative ; - dictări ; - motivarea folosirii semnului exclamării ; - completarea unui text cu semnele de punctuație corespunzătoare. Semnul întrebării (? ) este întâlnit pentru prima dată de către elevii de clasa I în lecția,, Sunetul și litera o mic de tipar „. Li se explică elevilor că la
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
privitor la grupul nominal. Astfel, nu toate exemplele în care un adjectiv nondefinit precedă un substantiv definit ilustrează fenomenul articolului definit inferior discutat în §1.2.1 supra. Unele exemple cu această ordonare a constituenților sunt inversiuni predicative în structuri exclamative, precum: (65) O! nesățioasă hirea domnilor spre lățire și avuție oarbă! (CLM.1700-50: 228r) Fenomenul articolului definit inferior este vizibil în grupuri nominale argumentale (66) sau în grupuri nominale incluse în grupuri prepoziționale (67), în care nu apare fenomenul de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
we would have finished painting the walls = If it had not rained yesterday, we would have finished painting the walls ' Dacă n-ar fi plouat ieri, am fi terminat de zugrăvit pereții'). De asemenea, inversiunea se înregistrează și în propoziții exclamative: (128) Că măriră-să faptele tale, Doamne! (CM.1567: 235v) Distribuția și intepretarea structurilor cu inversiune rămâne o chestiune deschisă; scopul secțiunii de față a fost să aducă în atenție cele mai pregnante valori de interpretare ale structurilor cu inversiune și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
participiu, acordul participiului trecut; timpuri simple și compuse; diateza activă, reflexiva și pasivă*); - Adverbul: tipuri, gradele de comparație*); - Sintaxa propoziție: subiectul, inversiunea subiectului, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale; - Sintaxa frazei: juxtapuneRe, coordonare și subordonare; - Tipuri de fraze: imperativa, exclamativa, interogativa (directă și indirectă), negativă; - Tipuri de subordonate*): completiva directă, indirectă, relativă, circumstanțiala de timp, de cauză, de scop, condiționala, si condițional, si dubitativ, consecutivă, concesiva, sisteme comparative. *) elementele gramaticale notate cu asterisc nu sunt obligatorii pentru Minorități/L3, acestea
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
timpurilor la indicativ și conjunctiv. g. - Adverbul: tipuri (de mod, de timp, de loc, de cantitate, de afirmație, de negație) gradele de comparație h. - Particulele: NE și CI (VI) i. - Prepoziția, conjuncția, interjecția j. - Tipuri de propoziții: afirmativa, negativă, interogativa, exclamativa, imperativa; k. - Periodul ipotetic l. - Vorbirea directă și indirectă NOTĂ: Capitolul privind " Elementele și construcțiile gramaticale" este obligatoriu pentru toate nivelele Tematica 1-2 ore/săptămânal, minorități și opțional - Momenti della storia, della civilta e della cultură italiană - Universo quotidiano e
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
sintactică și coerența semantică a enunțului sunt asigurate de predicație, realizată prin intonație predicativă sau prin intermediul unui predicat (sintetic sau analitic). Când predicația se realizează prin intonație predicativă, substantivul constituie, singur sau ca centru al unor sintagme nominale, enunțuri nominale exclamative, fără a realiza el însuși o anumită funcție sintactică. Substantivul realizează enunțuri nominale exclamative, singur (sau împreună cu diferiți termeni însoțitori, cu care nu intră în relații sintactice generatoare de funcții sintactice) sau ca regent într-o sintagmă cu expansiuni atributive
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau prin intermediul unui predicat (sintetic sau analitic). Când predicația se realizează prin intonație predicativă, substantivul constituie, singur sau ca centru al unor sintagme nominale, enunțuri nominale exclamative, fără a realiza el însuși o anumită funcție sintactică. Substantivul realizează enunțuri nominale exclamative, singur (sau împreună cu diferiți termeni însoțitori, cu care nu intră în relații sintactice generatoare de funcții sintactice) sau ca regent într-o sintagmă cu expansiuni atributive, fie situându-se în vocativ (cu diferite valori semantice, condiționate de desfășurarea funcțiilor conativă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
115), când guvernează sintagme cu determinări atributive: „Blestemată politică! un moment n-ai pace!...” (Ibidem, p. 159), „E tare... tare de tot... Solid bărbat! Nu-i dăm de rostul secretului.” (Ibidem, p. 139) sau când este însoțit de un pronume exclamativ: „A! Ce nenorocire!” (Ibidem, p. 118) Când predicația se realizează prin intermediul unui predicat, substantivul poate ocupa diferite poziții sintactice: Este centru al unei sintagme nominale de gradul I, când intră, prin intermediul unei relații sintactice de interdependență cu o sintagmă verbală
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
intră, ca și substantivul, în cele două tipuri de enunțuri, cu intonație predicațională de natură suprasegmentală și cu predicația realizată prin intermediul unui predicat. Predicația se realizează prin mijloace de natură suprasegmentală, când adjectivul realizează, în solidaritate cu substantivul, enunțuri nominale exclamative. Aceste enunțuri se pot înscrie, printr-o relație de incidență, într-un enunț complex sau se pot caracteriza prin autonomie. Se înscriu, ca termeni secunzi, de natură subiectivă, în desfășurarea enunțului complex sintagmele nominale situate în cazul vocativ; adjectivul poate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dulce.” (Ibidem, p. 199) Vocativul caracterizează numai persoana a II-a și se întrebuințează, de regulă, în propoziții imperative: „Stihii a lumei patru, spuse lui Arald,/Străbateți voi pământul și a lui măruntaie” (Ibidem, p. 94) sau în propoziții asertive exclamative: „O tu umbră pieritoare, cu adâncii, triștii ochi,/Dulci-s ochii umbrei tale - nu le fie de diochi!” (Ibidem, p. 80) Genitivul se caracterizează printr-o serie de deosebiri între persoanele I și a II-a, pe de o parte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
interogative retorice, pronumele interogative corespund, semantic, unor pronume negative: „Ce a scos din voi Apusul, când nimic nu e de scos?” (M. Eminescu, I, p. 151), „Cine e nerod să ardă în cărbuni smarandul rar?” (Ibidem, p. 83) În enunțuri exclamative, pronumele ce devine mijloc de marcare a exclamației, fără conținut semantic propriu și fără funcție sintactică: „Ce? Când luna se strecoară printre nouri, prin pustii,/ Tu cu lumea ta de gânduri după ea să te ații?” (Ibidem, p. 157) ADJECTIVUL
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
credem că făptura normală a omului este cea anume făcută ca să vadă adevărul?” (M. Eminescu); „- Și el o pipăie. Cu ce drept modul nostru să fie cel adevărat și al lui cel fals?!” (M.Eminescu) • disprețul; în propoziții interogative sau exclamative: „Să colaborez eu la «Moftul»? Să-mi prostituiesc pana cu pornografii și insanități? A!” (I.L. Caragiale) • regretul; în propoziții interogative retorice: „Eu atunci, să nu-mi caut de drum tot înainte? Mă abat pe la tei...” (I. Creangă); „Să nu fi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
voi muri - atunce Nevrednicu-mi cadavru în uliță l-arunce.” (M. Eminescu) Observații: În strânsă legătură cu valoarea de imperativ a conjunctivului prezent se află valoarea optativă, cu deosebire frecventă în limba vorbită (este o caracteristică a stilului oral), în enunțuri exclamative, în diferite urări: „- Să trăiești! cu români ca tine n-am teamă!” (I.L. Caragiale) „Dumnezeu să-l ierte! că n-avu parte să se prețuiască...” (I. Creangă) sau în imprecații (unde, de cele mai multe ori, reia un potențial-optativ): „Fir-ați ai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de timp de relație. Ca timp absolut, situează acțiunea verbală într-un moment anterior momentului comunicării: „Oare să nu fi fost vreo temere ascunsă de Stângă, bărbatul Floarei...?” (D. Zamfirescu) Valoarea de timp absolut se manifestă în propoziții interogative sau exclamative. Când se întâlnește în propoziții enunțiative neexclamative, construcția este, de fapt, eliptică. Conjunctivul este în aceste contexte un timp de relație, numai că termenul de referință, altul decât prezentul comunicării, nu s-a mai exprimat sau s-a exprimat dar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Subiectul vorbitor este direct interesat în desfășurarea acțiunii verbale; realizarea acțiunii este dorită de el: „Ar zâmbi și nu se-ncrede, ar răcni și nu cutează...” (M. Eminescu) În limba vorbită, dorința se exprimă cu o intensitate specială, în propoziții exclamative, în a căror structură optativul verbului-predicat este precedat de conjuncția de: „Of! de-ar veni iarna, să te mai dau odată la școală undeva...” (I. Creangă) Observații: Optativul caracterizează structura sintactică a enunțurilor imprecații. Enunțul prezintă, de regulă, aceeași structură
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
putea: „Poți să te îmbolnăvești.”, a fi, a avea: „Era să cad.”, a vrea: „Am vrut să cad.”), mijloacelor fonetice și prozodice (intonație etc.). Unele adverbe exprimă modalitatea logică a frazei, altele realizează modalizarea subiectivă. Exprimă modalizarea logică adverbele interogative, exclamative și adverbele negative care se situează la nivelul enunțului (al textului lingvistic). Adverbele interogative (oare, au) realizează enunțuri interogative: „Dintre sute de catarge/ Care lasă malurile,/ Câte oare le vor sparge/Vânturile, valurile?” (M. Eminescu, IV, p. 396), „Și când
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Dintre sute de catarge/ Care lasă malurile,/ Câte oare le vor sparge/Vânturile, valurile?” (M. Eminescu, IV, p. 396), „Și când se va întoarce pământul în pământ,/Au cine o să știe de unde-s, cine sunt?” (Ibidem, I, p. 177) Adverbele exclamative (ce, cum, cât) dezvoltă caracterul exclamativ al unor enunțuri asertive: „Calea aici ce greu se găsește!” (L. Blaga, p. 277), „Între ziduri, printre arbori, ce se scutură de floare,/Cum revarsă luna plină liniștita ei splendoare.” (M. Eminescu, I, p.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
malurile,/ Câte oare le vor sparge/Vânturile, valurile?” (M. Eminescu, IV, p. 396), „Și când se va întoarce pământul în pământ,/Au cine o să știe de unde-s, cine sunt?” (Ibidem, I, p. 177) Adverbele exclamative (ce, cum, cât) dezvoltă caracterul exclamativ al unor enunțuri asertive: „Calea aici ce greu se găsește!” (L. Blaga, p. 277), „Între ziduri, printre arbori, ce se scutură de floare,/Cum revarsă luna plină liniștita ei splendoare.” (M. Eminescu, I, p. 136) sau interogative: „Cum nu vine
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semne îi anulează sensul specific: „Poate că vine.”, „Probabil că vine.”, „Pe semne că vine.” VII. INTERJECȚIAtc "VII. INTERJEC}IA" Gramaticile curente - între acestea și Gramatica Academiei - definesc interjecția ca și cum ar reprezenta o clasă unitară de cuvinte, „neflexibile cu valoare exclamativă, prin care se exteriorizează senzații, sentimente, manifestări de voință sau se produc sunete și zgomote din natură.” (vol.I, p. 421). Spre deosebire de poziția exprimată în edițiile precedente, ediția din 2005 a Gramaticii Academiei subliniază caracterul eterogen al acestei clase de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]