337 matches
-
context, el are alt înțeles, figurativ. Poezia contribuie foarte mult la exersarea și corectarea limbajului sub aspectul expresivității, pentru că poezia e recitata prin imitarea modelului oferit de educatoare. Nunțele de intonație sunt determinate și de tipul de comunicare: narativa, adresativă, exclamativa sau interogativa. în grădiniță, poeziile pot fi și material folosit pentru corectarea și exersarea pronunției, acestea fiind poeziile care conțin onomatopee, paronime, aliterații , ce constituie un material eficient pentru formarea auzului fonematic. Prin conținutul lor tematic foarte variat și bogat
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
istovește". În dicția expresivă a Profesoarei, dramatismul pasajelor citate depășește cadrul narațiunii propriu-zise, reprezentat fiind "pe ecranul imaginației cititor/ascultătorilor", unde, împreună, replicile, vocea, gesturile reținute obligă concomitent auzul și vederea la receptarea textului. Selectând din cronicari construcțiile cu valoare exclamativă, de reproducere a rostirii personajelor, exemplificările din lectura critică a Autoarei pot fi închipuite sonor, ca "spectacol simultan citit-văzut-auzit". Mă refer în special la focalizările unor modele pentru elocința sacră: panegiricul de remarcabilă valoare poetică al lui Ilie Miniat: Cine
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
sintaxa imperativă: Deschide fereastra!) sau indirect, prin intermediul unui act de vorbire reprezentativ/asertiv (cu sintaxă asertivă: S-a făcut foarte cald aici), al unei întrebări (cu sintaxă interogativă: Vrei să deschizi fereastra?), al unui act de vorbire expresiv (cu sintaxă exclamativă: Ce cald e aici!). În comunicare, interlocutorii folosesc deseori acte de vorbire indirecte. Actele de vorbire indirecte sunt interpretate de ascultători pe baza cunoștințelor contextuale comune și a competențelor comune de comunicare. Mișcarea conversațională. Vorbitorii performează acte de vorbire pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
verbale, structuri interogative), în timp ce în limba română sunt preferați atenuatori lexicali (ezitări - ăăă, păăi -, adverbe-modalizatori de incertitudine, expresii ale vagului - cam, oarecum, prea, pe undeva etc.) sau intonații de atenuare. Intensificatorii de expresie pot lua forma unor enunțuri declarative sau exclamative (de tipul Vai ce interesant!; E minunat ce ai făcut; Ești o fată extrem de inteligentă!; Ai fost cel mai bun; Apreciez gestul tău) preferate de pildă în cultura americană sau în Israel, a unor lexeme de intensificare din categoria gradelor
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a-și ține promisiunea sunt „pe cuvântul meu de onoare”, „îți dau/ai cuvântul meu”, „zău”, „jur pe ochii mei/pe copilul meu/pe sfânta cruce”, „să nu-mi ajute Dumnezeu”. Actele de vorbire expresive sunt adeseori enunțuri cu structură exclamativă („Ce frumos!”) sau formule ritualice, invocând esențele și ritmurile firii („Să vă dea Dumnezeu sănătate!”, „Să fie într-un ceas bun!”, „Noroc!”, „La mulți ani!”) sau invocând elementul concret („La revedere!”, „S-auzim de bine!”, „Drum bun!”, „Casă de piatră
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din manual, în sistem explicativ aplicativ. Sunt și texte în care apare semnul exclamării (,,La cinema’’, ,,Pe vapor’’), precum și linia de dialog (,,Tatăl meu’’, ,,La pădure’’), Receptarea acestor norme de punctuație urmează aceleași strategii și etape destinate perceperii punctuației propoziției exclamative sau interogative; astfel, după intuirea ilustrațiilor și alcătuirea, respectiv, citirea primei construcții verbale exclamative sau interogative (,,E tare bine la bunici!, ,,Ce carte ai, Toma?’’), elevii sunt coordonați să sesizeze folosirea semnelor de punctuație respective. În textele abecedarului sunt destule
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
La cinema’’, ,,Pe vapor’’), precum și linia de dialog (,,Tatăl meu’’, ,,La pădure’’), Receptarea acestor norme de punctuație urmează aceleași strategii și etape destinate perceperii punctuației propoziției exclamative sau interogative; astfel, după intuirea ilustrațiilor și alcătuirea, respectiv, citirea primei construcții verbale exclamative sau interogative (,,E tare bine la bunici!, ,,Ce carte ai, Toma?’’), elevii sunt coordonați să sesizeze folosirea semnelor de punctuație respective. În textele abecedarului sunt destule situații în care sunt implicate mai multe semne de punctuație; de aceea prin exerciții
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
sau pentru a sugera o completare (,,Noi traversăm mereu pe zebră și cu atenție, spune Zaharia.’’); -după cuvinte care afirmă sau neagă ceva, când sunt urmate de alte cuvinte (,,Desigur, mamă.’’); -după un cuvânt ce exprimă o mirare, din propoziția exclamativă (,,Vai, ce ispravă!’’). Prin efectuarea exercițiilor de citire ortografică, cu motivarea fiecărui semn de punctuație, elevii percep relativ ușor folosirea virgulei, dar trebuie acordată mai multă atenție situațiilor în care separă o explicație cu caracter suplimentar, precum și în cazurile de
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
-a, cunoștințele privind ortografierea propoziției sunt reluate, iar exercițiile sunt completate și diversificate cu/prin : -alcătuirea unor propoziții după ilustrații, tablouri, cuvinte de sprijin; -ordonarea cuvintelor pentru a obține o propoziție; -completarea unor propoziții scrise lacunar; -alcătuirea unor propoziții enunțiative, exclamative, introgative; -stabilirea semnelor de punctuație în interiorul și la sfârșitul propoziției, inclusiv linia de dialog; -transformarea unor propoziții enunțiative în exclamative sau interogative și invers etc. În urma analizei ortografice, reamintim elevilor că primul cuvânt din propoziție se scrie cu literă mare
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
tablouri, cuvinte de sprijin; -ordonarea cuvintelor pentru a obține o propoziție; -completarea unor propoziții scrise lacunar; -alcătuirea unor propoziții enunțiative, exclamative, introgative; -stabilirea semnelor de punctuație în interiorul și la sfârșitul propoziției, inclusiv linia de dialog; -transformarea unor propoziții enunțiative în exclamative sau interogative și invers etc. În urma analizei ortografice, reamintim elevilor că primul cuvânt din propoziție se scrie cu literă mare, iar la sfârșitul unei propoziții ,,obișnuite’’ se pune punct. Punctuația, în clasa a II-a, se reia separat pentru fiecare
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
care se stabilesc oral și în scris: -la sfârșitul propoziției enunțiative se pune punct; -în citirea propoziției, punctul indică o pauză; -după punct se scrie întotdeauna cu literă mare; -după o propoziție interogativă se pune semnul întrebării; -după o propoziție exclamativă se pune semnul exclamării. Pentru fixare, elevii efectuează exerciții de alcătuire de propoziții care cer punct la sfârșit, semnul întrebării, semnul exclamării, execriții de completare a semnelor de punctuație dintr-un text scurt, exerciții de corectare a primului cuvânt din
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
separat, cu regula respectivă, care apare scrisă după exemplele din manual și care, de asemenea, va fi scrisă și în caietele elevilor. Pentru identificarea, motivarea și, apoi, pentru aplicarea independentă a punctuației, realizăm exerciții de selectare a propozițiiilor interogative sau exclamative, de completare a semnelor de punctuație în texte scurte și chiar exerciții creative, de realizare a unor compuneri gramaticale, cu sarcini care privesc ortografia și/sau punctuația. Exemplu: Alcătuiți un scurt text despre un joc de iarnă preferat. Folosiți : a
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
spune despre Manta, cu o modalizare enunțiativă foarte puternică a calităților atribuite temei. Semnul exclamării final este urma prezenței evaluative a unui enunțător entuziasmat. Prin această marcă, mai mult intonativă decît sintactică, R1 și R2 se aseamănă cu niște fraze exclamative de tipul ce alură! și Ce temperament! Valoarea intonativă a punctuației ne permite chiar să ne imaginăm că enunțul inițial are o tonalitate interogativă: Manta? care ar corespunde cu valoarea sa de temă: Vreți să știți părerea mea despre Manta
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
după și introducerea unui nou PdV sau schimbarea de cadru (PdV2). Purtător de valoare restrictivă, cu toate-acestea marchează rezerva asumată de locutor. P3 tranșează radical în sensul respingerii lui P1, dînd astfel textului o orientare argumentativă refutativă, subliniată prin modalitatea exclamativă. Această modalizare arată prezența enunțătorului și deci a propriului său PdV. Aserțiunea finală (P3) respinge PdV1. Textele literare pot proceda în același mod. Astfel acest text scurt din Kafka: T16 Povestirea tradițională încearcă să explice inexplicabilul; cum ea se ivește
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de limbaj. Vanderveken (1988: 127-128, 1992: 18) distinge forțele ilocuționare pe care le consideră "primitive" și numește două care sînt identificabile sintactic: forțele primitive directive, realizate prin tipul sintactic de enunțuri imperative, și expresive, realizate sintactic prin tipul de enunțuri exclamative. Celelalte trei forțe ilocuționare primitive sînt numite printr-un verb performativ: angajamentul prin verbul performativ a se angaja (să), declarația prin verbul performativ a declara, aserțiunea prin verbul performativ a afirma, realizată prin tipul sintactic de enunțuri declarative ale căror
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
T34. Totuși, nu restituirea este miza acestui mesaj. Numai afirmația alegerii pisicilor contează, alegere garantată de forma eliptică aleasă. Această "sintaxă afectivă", care ajunge la o contracție a structurii logico-gramaticale și la o formă eliptică, este mai sensibilă în utilizările exclamative și interogative ale ipoteticelor trunchiate care nu comportă decît Dacă p, și care adoptă în general două forme: • [Ah dacă p!] pentru exclamative: T39 Ah, dacă Mother Boyle ar fi la fel de călduroasă ca și încălțămintea ei! (Columbia.) • [Și dacă p
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ajunge la o contracție a structurii logico-gramaticale și la o formă eliptică, este mai sensibilă în utilizările exclamative și interogative ale ipoteticelor trunchiate care nu comportă decît Dacă p, și care adoptă în general două forme: • [Ah dacă p!] pentru exclamative: T39 Ah, dacă Mother Boyle ar fi la fel de călduroasă ca și încălțămintea ei! (Columbia.) • [Și dacă p?] pentru forma interogativă de suprafață: T40 Și dacă adevărata frumusețe ar veni din interior? (Vichy Célestin) În T40 interogația este foarte aproape de exclamație
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
strîns în mine și doar atunci vei ști... (Trad. de Dinu Bondi și Radu Popescu, ESPLA, 1956: 213) Oralitatea oratorică ce impregnează acest poem dramatic din perioada clasică franceză explică faptul că la conectori (subliniați cu bold) se adaugă particularitățile exclamative (Ah!, Vai!) și fatice (Hai) al căror rol este să decupeze tirada în blocuri de versuri care desenează un plan de text (cap. 6). 5.3. Conectorii argumentativi Conectorii argumentativi cumulează funcțiile de segmentare, de asumare enunțiativă și de orientare
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și sintactică a subiectului și a verbului la perfect compus) care întărește semantic o antiteză construită pornind de la o negație și articulată în jurul conectorului DAR: T63a Franța a pierdut o bătălie! Dar Franța nu a pierdut războiul! Alineatul și punctuația exclamativă întăresc paralelismul gramatical și transformă cele două fraze tipografice într-o unitate argumentativă de sens pe care o putem considera ca pe o perioadă cu doi membri: [e1-p DAR e2-non q]. Această perioadă concesivă conduce la o concluzie care, prin
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pierdut! Aici intervin doi factori de legare. Pe de o parte, legarea ternară a semnificantului face din suita de gerunzii e2 + e3 + e4 o unitate ritmică. Pe de altă parte, conectorul concesiv TOTUȘI unifică opunîndu-le, fraza tipografică P1 și fraza exclamativă P2. Putem vorbi deci de o primă frază periodică ritmică cu patru membri [P1], urmată de un enunț [e5-P2] nonperiodic în sine, dar cuprins într-o perioadă concesivă care face din cele două fraze tipografice [P1 + P2] și din cele
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
să explice prin procedeele artei de a scrie și ale elocinței niște aspecte afective ale limbajului. În realitate, o interogație retorică nu este o interogație și nu are nimic retoric [...]. Să spunem că interogația care nu întreabă aparține limbajului numit exclamativ, chiar dacă dăm acestui termen un sens absolut general, înțelegînd prin el totalitatea intonațiilor afective. (1951: 269) Intensitatea "exclamativă" este prezentă în ATÎT DE intensiv din versul 1 din T3. Versul al doilea aduce un răspuns-explicație desigur enigmatică pentru misterul acestei
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o interogație retorică nu este o interogație și nu are nimic retoric [...]. Să spunem că interogația care nu întreabă aparține limbajului numit exclamativ, chiar dacă dăm acestui termen un sens absolut general, înțelegînd prin el totalitatea intonațiilor afective. (1951: 269) Intensitatea "exclamativă" este prezentă în ATÎT DE intensiv din versul 1 din T3. Versul al doilea aduce un răspuns-explicație desigur enigmatică pentru misterul acestei frumuseți extraordinare ("atît de frumoasă"). Faptul că "întrebarea" nu este adresată de către un locutor diferit de cel care
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
scrisoare, îi adoptă totuși parțial, și într-un mod foarte interesant, planul de text. Titlul mare este o formulă de adresare <1>, subtitlul în italice corespunde exordiului <2>, corpul "scrisorii" <3> acoperă paragrafele de la 1 la 3, cele două rînduri exclamative (Patria noastră [...] pentru a o salva!) formează o perorație <4> și în sfîrșit, Trăiască Franța! din final poate fi considerată o clauzulă <5>, urmată de semnătură și de adăugarea indicației de loc <1>. Amestecul planurilor retorice și epistolare confirmă extrema
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1007-1014). Urmează apoi o perioadă concluzivă de două versuri corespunzătoare unui cuplu de rime (1015-1016). Ultimele trei versuri relansează acțiunea și se deschid spre continuarea interacțiunii în curs (1017-1019). Faptul cel mai notabil este prezența, în inițiala versurilor, a interjecțiilor exclamative și a conectorilor care deschid și închid diferitele părți ale planului de text. Elementele subliniate cu bold dovedesc omogenitatea ritmică a celor două mari perioade de opt versuri, terminate fiecare prin asocierea cu un conector (Dar, În fine) și cu
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
rochie de catifea roșie. (13) Marchiza se urcă pe cal. În orice caz, dacă vom califica (11) în mod spontan ca fiind o propoziție mai degrabă narativă, nu se întâmplă același lucru cu propozițiile marcate prin modalități sintactice interogative (14), exclamative (15) sau imperative (16): (14) Oare marchiza ieși la ora cinci? (15) Marchiza ieși la ora cinci! (16) Doamna Marchiză, veți ieși la ora cinci! Negația este suficientă chiar pentru a face ca (11) să oscileze între comentariu și evaluare
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]