2,256 matches
-
care i-au captivat pe contemporanii săi, îl impun pentru totdeauna literaturii creștine și universale. La puțin timp după moartea sa, Sfântul Ioan Hrisostom a fost privit atât de ortodocși cât și de catolici nu numai ca un predicator și exeget remarcabil, ci și ca o voce autoritară în probleme de credință. Pentru că Sfântul Ioan Hrisostom a fost și un mare interpret - deși nu și sistematizator - al doctrinei creștine, Biserica l-a numit marele învățător al lumii. Sinoadele ecumenice din Calcedon
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. IOAN ALEXANDRU MIZGAN, SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR – ARHIEPISCOP LA CONSTANTINOPOL, EDITURA „THEOSIS”, ORADEA, 2016, 116 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2092 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1474544376.html [Corola-blog/BlogPost/344792_a_346121]
-
nerostit! Etern deținut al Melanholiei mă așez să tac! Biserica din stele mă rabdă!” Simbolul central al poemelor este, evident, Tăcerea, metaforă a descoperirii trăirii, a sentimentelor, a particularului, a detaliului de viață și, nu în ultimul rând, a sinelui. Exeget al Tăcerii, nu refuză nici experiențele altora, dar se pune pe el însuși în situații dilematice de a dobândi altele, noi, inedite, parcurgând un traseu autentic, de la „savoir” (a ști) la „faire” (a face). Starea „de atunci” și cea „de
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Evanghelia_tacerii_nicoleta_milea_1327350119.html [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
nedrept, Cu ura-i te apasă, De ce o lași, când tu, cel drept, Te știi la tine-acasă? Esti primul neam în veci înscris În piatră și în glia Înțelepciunii:primul scris Pe plăci de Tărtăria. Nu eu o spun, ci exegeți, Istorici, cronicari, Cu din vechimi de daci și geți Ce nu au fost barbari, Cu șapte mii de ani-napoi, Când nu erau popoare, Strămoșii noștri pentru noi Semnau prima scrisoare... Ci, de acum e dovedit Că suntem neam de
VERSIFICARE POEMICĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1460799900.html [Corola-blog/BlogPost/379618_a_380947]
-
implicațiile ei logice- o considerabilă importantă practica.Cand doctrina nominalista se aplică la Dumnezeu Trinitatea-in accepția dogmei una și indivizibila-devenea scindata în trei persoane..'' 4. NEOPLATONICIENII : PORPHIRIOS ȘI BOETHIUS Porphirios [ 232-304 ] a fost filosof grec neoplatonician, succesor al lui Plotin, exeget și continuator al operei acestuia, pe care o continuă prin teoria să asupra ,,existentului și incorporalului ”. În lucrarea „Introducere la categoriile lui Aristotel- Isagoge ”, neoplatonismul se îmbină cu elemente ale logicii lui Aristotel; această lucrare a fost cea mai citită
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Contributia_gandirii_medievale_la_dezvoltarea_logicii.html [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
text, în parte, ca, de altfel, demersul lui Alexandru Ruja, în întregul său, încearcă să pună de acord critica de tip publicistic, așa-zisa critică de întâmpinare, cu fascinația, constantă și accentuată, pe care expozeul academic a exercutat-o, mereu, asupra exegetului. Foarte implicat în viața literară, Alexandru Ruja a scris despre aproape toți poeții, prozatorii și eseiștii care s-au manifestat, timp de aproximativ patru decenii, în spațiul bănățean (și nu numai). Cronicile sale, de obicei intervenții de mici dimensiuni, cu
ZILE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_ruja_lecturi_car_olimpia_berca_1365957647.html [Corola-blog/BlogPost/358220_a_359549]
-
fugare și necesare trimiteri la atmosfera literară din anii debutului acestui “inovator al prozei românești”, atmosferă animată de apetența pentru împrospătarea mijloacelor și, mai ales, de curiozitatea față de curentele ce însuflețeau atunci spiritul european (puternicul “val” al Noului Roman Francez). Exegetul punctează principale motive din cărțile scriitorului, de la Dejunul pe iarbă, 1968, până la Melancolie, roman neterminat, publicat postum, în 1988. Scurta caracterizare a acestui ultim text scris de Sorin Titel îi prilejuiește (și îi impune) criticului comentarea construcției potrivit poeticii romanului
ZILE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_ruja_lecturi_car_olimpia_berca_1365957647.html [Corola-blog/BlogPost/358220_a_359549]
-
strălucirea spiritului folosind strălucirea luminii, a focului, iată o nouă abordare în arta la Brâncuși care poate fi definită o atemporala descoperire a artei, o refundamentare prin prisma unei noi conștiințe a pactului dintre om și materii - afirmă unul din exegeții operei sale. Privind mijloacele folosite pentru a reda ce-și dorea, ce vedea cu ochii minții, Brâncuși a recurs la modelarea bronzului. Lemn, marmură. Bronz... I s-a reproșat de unii critici infidelitatea față de marmură, dar folosind bronzul, el a
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_brancusi_initiat_si_sc_elena_armenescu_1341947496.html [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
1932) • Cele două Românii (1932) • Gospodăria țărănească și cooperația (1933) • Războiul pentru întregirea neamului (1938) • Înfățișarea socială a două județe (1938) • Dimensiunea românească a existenței (1943) Câteva dintre acestea au fost reeditate după 1990, mai ales prin grija neobositului său exeget Marin Diaconu. Numeroase alte texte de și despre Mircea Vulcănescu au apărut într-o serie de culegeri și în mai multe publicații periodice din țară și străinătate, începînd din anii ’60. Despre Mircea Vulcănescu și problema spiritualității autentice În literatura
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493711479.html [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
anul 1996 la Editura Enciclopedică sub titlul Dimensiunea românească a existenței. Majoritatea acestor texte sunt simple proiecte, schițe, dar, citindu-le, ai sentimentul că ele spun mai mult decât o carte, sunt însăși esențializarea problemei respective. Colegii de generație și exegeții de mai târziu au remarcat la Mircea Vulcănescu uluitoarea diversitate a domeniilor în care acesta se mișca cu o ușurinșă rar întâlnită, cu firescul pe care oamenii obișnuiți îl au atunci când respiră. Constantin Noica spunea: „Era chiar ceva uluitor și
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493711479.html [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
în podul firii, nediluat în undele amăgirii,/ Întins pe roata veacului concis, de mina Odiseului ucis.// Imagini de corăbii pe retină, un joc de umbre vinovate și lumină...” (Descîntec de vremuri). Cred că scriitorul trebuie să fie dublat de un exeget devotat și există destule exemple de autori, la noi și în literaturile mature, care - conturîndu-și misiunea propriei operei - se simt ispitiți să se rostuiască într-o tradiție, sau, cunoscînd bine mecanismele intime ale creației, să descopere acele detalii de semnificare
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1409485409.html [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
între realitate și poveste)“, în Prefață, prof.univ.dr.Florentin Smarandache spune:” Credem că, după ampla monografie al lui Adrian Marino, ca și a paginilor dense comprehensive ale lui Călinescu, Vianu, Vladimir Străinu, Caracostea sau Mihai Zamfir, ca să dăm doar câțiva dintre exegeții lui Macedonski, cartea lui Al.Florin Țene este ce mai solidă și viabilă lucrare dedicată vieții și operei macedonskiene.“ Acest roman este al doilea din seria acestui gen de proză pe care și-a propus-o scriitorul Al.Florin Țene
AL.FLORIN ȚENE- VENIȚI, PRIVIGHETOAREA CÂNTĂ...! , CRONICĂ LA ROMAN DE PROF.ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1489732083.html [Corola-blog/BlogPost/375693_a_377022]
-
Ce pașnică ofensivă, ce blândă cucerire a celui mai împietrit și trufaș oraș al lumii! Împietrit în prejudecata și trufaș peste măsură, deoarece în el a răsunat de atâtea ori glasul dumnezeieștilor descoperiri. Mulțimea revărsată pe povârnișul Muntelui Măslinilor - afirmă exegeții - nu era, în marea-i majoritate, din Ierusalim. După Iisus Hristos se țineau scai orbii surprinși de strălucirea luminii, slăbănogii întremați, demonizații eliberați de locuirea răului și toți cei ce au asistat înmărmuriți la învierea lui Lazăr, în Metania. Așadar
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461309331.html [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
exprim în scris primele note de lectură la superbul volum de poezie „Unicul sens” al poetei gălățene Speranța Miron (care a fost și prima mea recenzie, publicată pe Anima News la Tel-Aviv). Nu voi avea niciodată pretenția de critic ori exeget literar, ci mai curând de cititor atent la detalii, forme, culori, esențe, sensuri, mesaj, pentru relevarea aspectelor pozitive ale unei lucrări, care să primeze asupra deficiențelor acesteia (arhicunoscut fiind faptul că scriere perfectă nu există!). De fiecare dată, notele mele
TAINA SCRISULUI (7): LUPTA CU PROPRIILE LIMITE ! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_taina_scrisului_7_gheorghe_stroia_1343028065.html [Corola-blog/BlogPost/354726_a_356055]
-
atenție. Din păcate, cadrul și timpul nu-mi permit acum să trec în revistă toate aceste exemple și nici nu pare să fie necesar. Vom exemplifica numai cu poezia „Doina” (1883), luată adesea drept reper pentru ilustrarea xenofobiei lui Eminescu. „Exegeții” grăbiți pornesc, de regulă, de la versurile „Cine-au îndrăgit străinii/ Mânca-i-ar inima cânii” și decretează gravitatea acestei afirmații, scoase din context, pentru psihologia poporului român. Dacă cel care exprimă esența spiritului românesc este xenofob, atunci și poporul român
Eminescu şi străinii – o reconsiderare by http://uzp.org.ro/eminescu-si-strainii-o-reconsiderare/ [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Eveniment > Aniversări > LA MULȚI ANI, GHEORGHE A. STROIA ! Autor: Mihai Marin Publicat în: Ediția nr. 2334 din 22 mai 2017 Toate Articolele Autorului GHEORGHE A. STROIA (Adjud, Vrancea) Prozator, publicist, poet, exeget literar și de artă, promotor literar și cultural, editor român; la 1 aprilie 2010 debutează în literatura; la 1 aprilie 2013 devine membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe (ARA). Născut la: Adjud, județul Vrancea, 22 mai 1970
LA MULTI ANI, GHEORGHE A. STROIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/mihai_marin_1495474553.html [Corola-blog/BlogPost/363100_a_364429]
-
Nu este permisă o contribuție care să reducă la o simplă încercare de înțelegere intelectuală, la câteva remedieri neînsemnate și al o explicație de suprafață a fenomenelor. În multe cazuri, cugetarea religioasă este datoare să renunțe la rolul de simplu exeget. Are datoria de a se exprima cu îndrăzneală, cu o viziune și o acuitate profetică, în legătură cu marile probleme care solicită contemporaneitatea . Aceasta înseamnă ca religia să-și ia în serios dimensiunea ei profetico - eshatologică, contribuind cu toate mijloacele sale specifice
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
îi urăm acum și noi, ASOCIAȚIA CULTURALĂ ,,REGAL D´ART” și redacția prezentei publicații, alături de mulți alții care o prețuiesc: “La mulți și rodnici ani!” ,, Poemele Luciei Olaru-Nenati par desprinse din continentul eminescian, care mai așteaptă să fie descoperit de exegeții viitorului în adevărata lui dimensiune. Poemul pentru această autoare mereu inspirată este minunea care descătușează imaginații, este cel chemat să-i facă și pe alții să vadă vise cu ochii deschiși, fiind ca pâinea din care împarte tuturor și după ce
LA MULTI ANI, LUCIA OLARU NENATI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 by http://confluente.ro/La_multi_ani_lucia_olaru_nena_rodica_elena_lupu_1361344495.html [Corola-blog/BlogPost/352021_a_353350]
-
personalității sale reactive și controversate, nu a beneficiat încă de o discuție senină și o receptare lucidă a multiplelor sale contribuții la cultura românească interbelică. Poetul și ziaristul, animatorul și teoreticianul cultural, teologul mistic și doctrinarul politic își așteaptă încă exegeții riguroși și obiectivi. În opinia și viziunea mea, scriitorul-teolog de la Gândirea este simptomatic pentru ceea ce aș numi „criza platonică” de structură a culturii ortodoxe ca soluție a relației cruciforme între cer și pământ, între mistică și politică, proprie creștinismului. Nichifor
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA by http://confluente.ro/stelian_gombos_1492666048.html [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
poetice inegalabile, psalmii biblici ai regelui David. După părerea noastră (subiectivă, desigur, și lipsită de orgoliul dogmatic al autorităților indiscutabile), Biblicele lui Eugen Dorcescu (Editura Marineasa, Timișoara, 2003) ar trebui, fără nici o prejudecată, să „corecteze” și să completeze Cartea Cărților. Exegeții textelor sacre, neîngrădiți de tipare, de rigori formale, s-ar convinge ușor de ipoteza noastră. Cartea în discuție reproduce pe coperta I o pictură votivă a regelui - poet, încoronat și nimbat, privind pios în dreapta sa, în vreme ce-și acompaniază
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1480750837.html [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
poet: În privința fenomenului Eminescu, pe care-l investigăm, ni se pare cu totul semnificativă tendința de revenire la origini, la cele care au fost așa cum au fost. Eterna întoarcere n-a funcționat efectiv, practic, ca o continuitate necesară”, constata eruditul exeget, după care specifica perioada: ”în ultima jumătate de secol, cultura pare a-și fi ales timpul săgeată; acum, ca printr-o reacție, asistăm la un fel de avalanșă a trecutului uitat care-și cere dreptul la viață.” (N.Georgescu, 2000
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
scrieri vechi românești dăruite Academiei Române de d-l T. Maiorescu, mai multe texte, cu un conținut divers” (D. Vatamaniuc, 1998:11), vom observa însă că două dintre aceste colecții însumează creații literare populare, păstrate în manuscrisul 2260, 315-327, intitulat de exegeți, cercetători în domeniu, ”Caietul anonim”(7) (M.Eminescu, 1963:647-579). Lectura basmelor culese de Eminescu este atât de curgătoare și vie, încât trezește în sufletul căutătorului de frumos în folcloristică interesul deslușirii adevăratului cod din expresia basmului popular, acea expresie
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
muzică și violină a poetului. El creează noua poezie simbolistă în literatura română, în firul celei buadelairiene, dar cu parcurs rimbaudian pe niște căi ascunse ale nefiindului la care se adaugă sinceritatea dramatică a confesiunii, care a derutat pe mulți exegeți: - Tot altuia, de mine, aminte să-i aduc ... O, nu mai cânta, harmonie pribeagă, / Că plâng, și nu știu unde mă duc (Nocturnă). În poezia lui vom observa spontaneitatea unei mărturisiri, și nu este singura în creația poetului băcăuan, spontană și sfioasă
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Actul_de_depeizare_in_scanteile_galbene_bacoviene.html [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
apele liniștii deja dobândite. Din sferele înalte ale spiritului, Monica Grosu culege esențele, nectarul fiecărei scrieri în parte, adăugând fermentul necesar și suficient pentru un demers critic, pe cât de simplu exprimat, pe atât de valoros. Fiecare carte analizată îi produce exegetului stări creatoare, uneori contradictorii, îmbrăcate în haina unei veritabile științe. Dacă lucrările sale favorite în proză sunt din aria jurnalisticii, a publicisticii (notele de jurnal, interviurile, mărturisirile, confesiunile - prin care poate reconstitui, mai aproape de adevăr, destinul ori viața autorului evocat
CA PUNCT DE SPRIJIN AL ORICĂRUI DEMERS CULTURAL ” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Monica_grosu_lecturi_in_oglinda_sau_despre_necesitatea_si_valoarea_unei_exegeze_constructive_ca_punct_de_sprijin.html [Corola-blog/BlogPost/357278_a_358607]
-
mai aproape de adevăr, destinul ori viața autorului evocat), lirica sa preferată este cea a unui topos aparte, singularizate de amintiri ori descrieri, cel mai adesea livrești, având un pronunțat parfum de epos, amintind de scrierile patriarhale ori mitice. De asemenea, exegetul acordă o deosebită importanță fiecărui discurs liric al autorului, profund meditativ, tacit și introvertit. Demersul critic întreprins este cu atât mai valoros, cu cât Monica Grosu se dovedește a fi nu numai un rafinat analist al cărților asupra cărora s-
CA PUNCT DE SPRIJIN AL ORICĂRUI DEMERS CULTURAL ” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Monica_grosu_lecturi_in_oglinda_sau_despre_necesitatea_si_valoarea_unei_exegeze_constructive_ca_punct_de_sprijin.html [Corola-blog/BlogPost/357278_a_358607]
-
oglindă” că este o carte ale cărei atuuri sunt: stilul minuțios și atent elaborat, nivelul calitativ ridicat al exegezei, concretețea și profunda investigare în documentarea actului critic. Monica Grosu nu întreprinde un act critic, pentru a-și etala valențele de exeget, ci dintr-o dorință firească de a aduce în atenție (actualitate): autori speciali, universuri literare unice, valoroase, încărcate de profunde semnificații spirituale. Stilul detașat, imparțial și evolutiv - caracteristici ale unui scepticism înțelept, face din Monica Grosu un valoros - foarte tânăr
CA PUNCT DE SPRIJIN AL ORICĂRUI DEMERS CULTURAL ” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Monica_grosu_lecturi_in_oglinda_sau_despre_necesitatea_si_valoarea_unei_exegeze_constructive_ca_punct_de_sprijin.html [Corola-blog/BlogPost/357278_a_358607]