767 matches
-
de subtilă origine celestă, volumul e un joc cu mărgelele de sticlă, o masoretică rafinată ce despică distincții fine, scoase din texte vechi. Cîți intelectuali mai simt azi imboldul de a-l urma pe Culianu în tipul acesta de efort exegetic? Probabil că niciunul, de vină nefiind lipsa de înzestrare nativă, ci atrofia unui tip de sensibilitate fără de care istoria comparată a religiilor devine o tortură. E vorba de acea sensibilitate care te face să presimți că, dincolo de erudiție și savantlîcuri
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
Gheorghe Achiței (n. 14 februarie 1931, Bodești- Precista, județul Neamț ) suscită, tot mai accentuat, interesul generațiilor tinere de cercetători, teoreticieni și istorici ai artei care, la o lectură atentă a cărților 1 și contribuțiilor sale, surprind actualitatea și modernitatea demersurilor exegetice întreprinse de acesta timp de o jumătate de secol. Elaborarea și susținerea unui strălucit doctorat în estetică la Universitatea de Stat „V.M. Lomonosov“ din Moscova, având ca temă - Despre corelația dintre ideal și frumos, lecturile fundamentale, frecventarea și consultarea, riguroasă
Un estetician sub vremuri – Gheorghe Achiței by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5767_a_7092]
-
alte perspective asupra mersului lumii. Care sunt calitățile acestei monografii, în stare să-i asigure rezistența în timp în bogata bibliografie dedicată lui Ion Creangă? Le expunem, pe scurt: 1. Este primul studiu monografic despre Creangă apărut după 1945 (gol exegetic mare, de optsprezece ani, ce poate fi invocat și în cazul lui Eminescu), precedând cu un an monografia lui G. Călinescu, amplificare a celei din 19383; 2. Adâncește unele sugestii furnizate de N. Iorga și G. Ibrăileanu privitor la alăturarea
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
dragostea ce-i?) și profunzimi la care au acces nu numai marii gânditori, ci, câteodată, și marii iubitori ai traiului lumii. O poezie care, am mai spus-o, e a se consuma, nu a se digera. Fără să exclud efortul exegetic ce i s-a dedicat (despre receptarea lui Nichita Stănescu s-a discutat poate tot atât cât despre poezia lui), câtă vreme una din poeziile lui aproape canonice, cu tot răspărul ei - și foarte frumoase - răstălmăcește codurile la vedere („și-
O viziune a poeziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3731_a_5056]
-
și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, arhiepiscopul Clujului, sprijinit pe numeroase alte osteneli. București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2001. 7. Zorica Lațcu (1917-1990), poetă, publicistă și excelentă traducătoare. 8. Origen - Scrieri alese. Din lucrările exegetice ale Vechiului Testament. Traducere de pr. prof. Teodor Bodogae, pr. prof. Nicoale Neaga și Zorica Lațcu. Studiu introductiv și note de pr. prof. Teodor Bodogae. București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1981, 472 pagini. (Părinți
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
de ordin anticipator. Oricum, intuiția lui Pitagora rămîne în picioare: armonia cere numere frumoase. Erudită și trădînd un spirit de aplicație cum astăzi rareori mai afli, tomul lui Chaignet dă cititorului ceea ce el caută: informație minuțioasă, episoade pitorești sau lămuriri exegetice.
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
într-un fel de joc intelectual. De această factură este primul sonet din Viața nouă însoțit de solicitarea de a-i fi interpretat visul. Genul de compoziții cu enigmă, trimise mai multor poeți pentru a le provoca și solicita subtilitățile exegetice, se bucura atunci de multă trecere: Dante însuși răspunde unei cereri de tălmăcire a unui vis pusă în circulație de versificatorul Dante da Maiano, un sicilianizant întîrziat despre care știm prea puțin și cu care Dante schimbă alte două tențone
Marco Santagata: Dante. Romanul vieții lui Dante by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3382_a_4707]
-
descind pînă la noi dintr-o zestre de origine anistorică. Această zestre poate fi alterată de comentariile contemporane, dar nu poate fi distrusă în esența ei. Simbolurile pot fi degradate sub influențe ideologice și pot fi chiar mutilate de aberații exegetice, dar filonul le supraviețuiește spre a se transmite în lanțul generațiilor. O astfel de gîndire simbolică precedă limbajul și chiar prefigurează formele discursului. Nu vorbim cum vrem, ci cum ne dictează tiparele mitice pe care le purtăm în noi. Omul
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]
-
de comentarii fotablistice...). Din păcate, ignorăm de multe ori faptul că și în orașele de provincie fără tradiții universitare există destui oameni de carte entuziaști și înzestrați, autori ai unor cărți deloc provinciale. Fănuș Neagu. Povestirile magice e o premieră exegetică notabilă, mai întîi prin felul în care (Eugen Negrici dixit) autorul ei „repornește motoarele exegezei”, scoțînd „literatura lui Fănuș Neagu de sub mormanul formulelor simplificatoare care de două decenii încoace blochează procesul firesc al receptării” - între altele, demonstrînd cum temele și
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
și disponibilitatea pentru construirea unor ipoteze hermeneutice noi, plauzibile, apte să explice resorturi ale literarității, structuri și forme expresive. Definitoriu pentru modalitatea critică a lui Ion Simuț este chiar stilul cărților sale, un stil marcat nu de rafinament și subtilitate exegetică alexandrinistă, de abundența mijloacelor de expresie, ci, mai curând, de economie a procedeelor, de sobrietate și limpezime a frazării, fără ca prin aceasta autorul să-și reprime cu totul fascinația pentru eseu ("Trebuie să spun însă că eseul (...) este pentru mine
Paradoxurile revizuirii critice by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15353_a_16678]
-
Modulațiile acesteia au libertatea improvizației, ca efecte baroce în interiorul acoladei, dar și ele se întorc, pînă la urmă, în folosul suprem al economiei tematice". Rezultatul? Bineînțeles e un surplus de autentificare a expertizei în care se reunesc două instanțe, cea exegetică și cea auctorială, prima aptă a se introduce, în laboratorul creației, a se ,intimiza" cu aceasta, a doua pusă în situația de-a se obiectiva, de-a apărea într-o emergență a autocunoașterii. Interesantă e împrejurarea că, deși ,relativist", atît
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
prea la îndemână și complet neinteresant. Arghezi din 2004 al lui Dumitru Micu e o rescriere a cărții din 1965, cu o reorganizare a ideilor și o reformulare a interpretărilor, sensibil diferite. Nici o frază nu a fost translată identic, secvențele exegetice au fost reasamblate după alte idei organizatoare. În 2004 poezia este discutată separat de proză (deși nu aceasta este cea mai importantă modificare), pe când în 1965 capitolele despre un sector sau altul al creației se succedau cronologic. Printre secvențele despre
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
pe marginea ei. Iar cartea lui Valeriu Gherghel chiar asta este: o suită de meditații pe marginea lecturii și a rostului cărților. Subtitlul cărții este grăitor în această privință: Ceremonia lecturii de la Sfîntul Augustin la Samuel Pepys. Eseuri și autofricțiuni exegetice. Cuvîntul care stîrnește din capul locului nedumerirea este cel de "autofricțiuni", dar, citind cartea și intuind umoarea temperamentală a autorului, nelămurirea se risipește: prin ironia întoarsă asupra lui însuși, Valeriu Gherghel dovedește o mucalițenie sfătoasă de scriitor lipsit de fibra
Patima lecturii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10668_a_11993]
-
Pavel Șușară Cu mai mulți ani în urmă, am scris această succintă listă a Ionilor din arta noastră contemporană, evident una incompletă și mai degrabă aforistiocă decît exegetică. Într-o măsură semnificativă, numele care se regăsesc aici au devenit acum istorie; Ion Bitzan, Ion Gheorghiu, Ion Dumitriu, Ion Pacea, Ion Popescu Negreni, Ion Vlasiu ne-au părăsit, unul cîte unul, dar chipurile lor, conturate oarecum abstract, ca într-
Mic dicționar de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10973_a_12298]
-
aparatul bibliografic și precizările din notele de subsol sînt pe măsura unei disertații pentru titlul de doctor în filozofie. Dar ce-i lipsește lui Adrian Niță - și acesta este defectul său - este neputința de a depăși pragul impersonal al analizei exegetice. Adrian Niță uită să fie personal, mărginindu-se la o analiză în care tema cercetării ajunge să absoarbă în întregime ființa exegetului. Sînt pagini în care parcă nu Adrian Niță scrie, ci tema cărții se scrie singură prin el, pînă
Despre timp, împreună cu Leibniz și Kant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10949_a_12274]
-
care autorul își alcătuiește discursul. Mai mult, autorul lasă senzația că, în unele locuri, se oprește tocmai acolo unde ar fi trebuit să insiste mai mult, dintr-o sfială sau dintr-o piedică interioară a cărei motivație ne scapă. Strategia exegetică a autorului suferă parcă de o sincopă care îl face pe Adrian Niță să abandoneze o temă înainte de a dovedi că a lămurit-o. De exemplu, în capitolul privind schematismul kantian, cînd autorul trece în revistă diversele caracterizări pe care
Despre timp, împreună cu Leibniz și Kant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10949_a_12274]
-
cronologia biografică, notele și comentariile fiecărui text, restituirile din presă și, uneori, din manuscris, dicționarul de personaje, reperele critice, bibliografia) sunt în măsură să califice pe deplin această ediție ca o ediție critică foarte bine realizată. Reușita documentară și ambiția exegetică sunt cu atât mai mult de lăudat cu cât Oana Soare se află la început de drum în dificila muncă de editare. Să notez totuși că începutul și l-a făcut, tot sub îndrumarea lui Eugen Simion, în 2004, în
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
sau terestre - ale feminității. N-a existat o singură recenzie (aici la doar cele pozitive mă gândesc) care să fi evocat umorul copios din scriitura dnei Mungiu. Greutatea și impactul reprezentației veneau, totuși, din altă parte. Caricaturile ,blasfemiatoare" acuzau sinapsa exegetică între lectura Coranului (i.e., urmarea lui Mohamed) și un angajament politic radical, care a produs - nu doar în ultimii zece ani - fenomenul numit ,terorism islamic." Această relație de corespondență lipsește din produsul ficțional al dnei Mungiu. Nu este vorba doar
Limitele unei comparații by Mihail Neamțu () [Corola-journal/Journalistic/10857_a_12182]
-
spus cîți ani a muncit Florin Țurcanu ca să adune materialul documentar de care a avut nevoie pentru scrierea cărții Mircea Eliade. Prizonierul istoriei. Și chiar dacă bănuiești cît efort se ascunde în spatele celor aproape 700 de pagini de cercetare biografică și exegetică, impresia stăruitoare cu care rămîi după citirea lor este cea a vizionării unui documentar foarte bine făcut. Cu alte cuvinte, muntele de informație de care autorul a făcut uz în paginile tezei sale de doctorat - căci Mircea Eliade. Prizonierul istoriei
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
alte cîteva). Nu m-aș mira, de aceea, să constat că multora dintre tinerii comentatori literari de azi, numele înscris pe eleganta copertă a volumului Porunca lui rabbi Akiba. Ceremonia lecturii de la sfîntul Augustin la Samuel Pepys. Eseuri și autofricțiuni exegetice nu le spune nimic. Firește, nu este vina lor. Așa cum precizează autorul în montaignianul Avis au lecteur, eseurile acestui volum pot fi citite într-un dublu registru: ca o istorie a cărții (a lecturii) în Antichitate și în Evul Mediu
Înapoi la clasici! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10898_a_12223]
-
inteligență. Ele oferă omului cu mintea deschisă minunate prilejuri de meditație și îl îndeamnă să se întoarcă periodic la lecțiile de înțelepciune ale clasicilor. Cu Porunca lui rabbi Akiba. Ceremonia lecturii de la sfîntul Augustin la Samuel Pepys. Eseuri și autofricțiuni exegetice, Valeriu Gherghel ajunge acolo unde îl așteptăm de două decenii: în primul rînd al eseisticii românești. Deja așteptăm cu interes următoarea sa carte.
Înapoi la clasici! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10898_a_12223]
-
toate trimiterile la ceilalți exegeți ai subiectului), căci Adrian Tudurachi își asumă un cu totul alt mod de abordare, perfect conștient că înțelegerea proiectului dragomirescian "trebuia să înceapă, înaintea unei filosofii și a unei estetici, cu o poetică". Întreprinderea sa exegetică e cu atât mai dificilă cu cât modul dragomirescian de a gândi este grevat inițial de o perspectivă psihologică, iar soluțiile "științei literaturii", puse în serviciul definirii capodoperei, sunt, în bună măsură, căzute astăzi în desuetudine. Adrian Tudurachi examinează cu
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
Iar ediția actuală, cuprinzînd îmbunătățiri, stilizări și completări punctuale, deși nu se deosebește în mod esențial de cea apărută acum opt ani, reprezintă forma finală la care a ajuns profesorul în încercarea de a descrie opera lui Noica. Dincolo de conținutul exegetic al volumului, sînt cel puțin trei lucruri care, la o lectură atentă, pot atrage atenția. Mai întîi, intenția autorului, una declarată fățiș, de a se mărgini la o descriere frustă a operei ca atare, titlu cu titlu și perioadă cu
Dorința lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10160_a_11485]
-
pînă la reducerea caricaturală la portretul-robot al unui "fascist" incurabil, cum așadar corul acestora sporește tot mai mult, tocmai de aceea exemplul lui Ion Ianoși este unul ieșit din comun. Nici o urmă de încrîncenare sau de reproș travestit în observații exegetice nu răzbate din rîndurile cărții sale. Și astfel, fidel intenției sale inițiale, Ion Ianoși face exegeză prin comentariu de cărți și nu ideologie prin proces de intenție sau prin rostire de verdicte oportuniste. Al treilea lucru surprinzător este grija lui
Dorința lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10160_a_11485]
-
derogări de la această regulă, ele vor porni numai din nevoia de a marca acele întorsături grave din viața lui Noica ce nu puteau să fie ocolite în încercarea de a-i surprinde întreaga personalitate. Din această cauză, în comparație cu grosul comentariilor exegetice din carte, pasajele privind viața lui Noica sînt puține și presărate din loc în loc. Și totuși, atîtea cîte sînt, lectura lor te face imediat să-ți pară rău că Ianoși nu a stăruit mai mult în indicarea detaliilor biografice pe
Dorința lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10160_a_11485]