320 matches
-
serie statistică, tratamentului aritmetic ce dă iluzia științificității și ne face să credem că putem ajunge la rezultate la fel de precise și la fel de sigure ca și în științele exacte" (după spusele lui George Duby). A urmat o redescoperire a biografei, a exemplarității, a spiritualității, ca și frecventarea unor noi teme de cercetare, cum ar fi sănătatea sau lectura (Guy Thuillier, Jean Tulard, La methode en histoire, Presse Universitaire du France, Paris, 1986, pp. 16-17). 286 André Burguière (ed.), Dictionnaire de sciences historique
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
meliorativ de acțiune implicînd trecerea: • de la non cunoaștere la cunoaștere (discursul de creare a imaginii de marcă); • de la o opinie la alta sau de la o intensitate de adeziune la alta; • de la non acțiune la acțiune, trecere sau convertire bazată pe exemplaritatea acțiunii și pe unicitatea nu-melui (Avec Deodoril on ne sent plus le temps qui passe), mesajul publicitar instituie o practică specială de numire și un discurs de injoncțiune la acțiune. Obiectele semiotice definite de practica publicitară sînt rezultatul unui "a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
găsește în cîmpul publicitar un spațiu privilegiat de manifestare. Dacă publicitatea este deghizarea sensului (G. Péninou, 1972: 38), semiotica vizează demascarea sensului; critic, semioticianul este semioclast urmărind revelarea retoricii, dezvăluirea jocului de măști. Mesajul publicitar de perenizare a excelenței și exemplarității pune în scenă o retorică biaxială: lingvistică și iconică susceptibilă să actualizeze pertinența impertinenței în "arhitectura sloganului". Blanche Grunig (1990) preluînd mesajul autoreferențial al revistei Paris Match "poids des mots, choc des photos" decelează principalele structuri formale utilizate și utilizabile
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ceea ce presupunea un control al calității de adevăr sau fals exercitat asupra procesului imitativ, și mimesis al formei (sau a expresiei), ca idealizare și depășire a realității, întrucât reprezentările, cel puțin în poezia nobilă a tragediei, pot să întreacă prin exemplaritate realitatea"96, astfel explica Gabriela Duda definirea mimesis-ului ca imitație și model al realității. Diferențiind "acțiunile" imitate de poezie în "nobile" și "vulgare" și denumind modurile de reprezentare "stil narativ" și "stil dramatic", Aristotel separa genurile poetice astfel: tragedia (acțiune
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Maticiuc a ales să descifreze sensul particular al schițelor, povestirilor, romanelor, precum și al "studiului artistic", cum își subintitulează autorul scrierea Arhipelagul Gulag, mergând dinspre operă spre autor, pentru a se reîntoarce la operă, conferind demersului său analitic o deschidere spre "exemplaritate", ce elimină din capul locului închiderea asupra autorului și asupra biografismului. Această deschidere este susținută de chiar oprirea comentariului cărții asupra câtorva aspecte narative din proza lui Soljenițîn care-i permit să releve artisticitatea acesteia, precum și modul în care scriitorul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
să fie mereu animată de elanul de depășire a condiției noastre pământești, să fim noi înșine doar proiectându-ne în viitor. Tadeusz Pirozynski a văzut sensul existenței sale doar în valorile profesionale și a muncit cu asiduitate pentru a ilustra exemplaritatea comunicării și compasiunii interumane, credința sa în binele și adevărul specialității. A văzut psihiatria și ca o preocupare culturală și etică de înțelegere a bolnavului, înțelegere despuiată de orice fanatisme sau totalitarisme mentale și din care a decurs și personalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
readucînd în atenție elemente din fazele mai vechi ale limbii sau din alte limbi. Toate aceste operații se realizează însă printr-o activitate orientată de conștiință, în virtutea unor scopuri și prin efortul voinței de a da limbii un nivel de exemplaritate și de excelență. Dar, cu toată dependența ei de voință, norma limbii literare nu este un domeniu al manifestării voluntarismului, ea nu poate pierde din vedere baza obiectivă care este în ultimă instanță tradiția, istoria, încît normarea nu se poate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
În sfîrșit, este adevărat că limbile literare italiană și germană s-au creat prin inițiative individuale, dar ele au pornit tot de la nivelul popular, de la graiuri, și numai dezvoltarea intensă a culturii majore, care presupune și cultivarea limbii, și modelul exemplarității latinei urmat insistent, a produs o distanțare mare de limba populară. Cît privește creația individuală a personalităților culturale, aceasta nu se poate compara cu elementul popular și cu atît mai puțin se poate suplini prin acest element. Unitatea accentuată a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
lui în muncă și în viață au fost principalele repere în educația normaliștilor. Câteva trăsături emblematice de personalitate trebuie să caracterizeze pe cei îndrituiți să facă educație: integritatea morală și verticalitatea caracterială, iubirea de profesie și de țară, trăinicia și exemplaritatea vieții sociale și de familie, spiritul gospodăresc, empatia și dragostea față de copii etc. Așadar, educația în școala normală trebuie să se supună unor comandamente sociale, culturale și etice, altele decât în celelalte școli. Ceea ce se petrece în vremurile tulburi ale
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cea mai mare relevanță În condițiile În care comunismul presupunea răsturnarea ierarhiei valorilor din lumea românească, a structurii ei axio-normative și o forțare a conștiinței colective identitare, un atentat la patrimoniul simbolic al leadership-ului centrat pe prestigiu, demnitate, sistem concurențial, exemplarități: „Venirea comuniștilor a fost văzută de oamenii din Teregova foarte rău. Primii membri de partid au fost niște hoți de animale veniți din Închisori În frunte cu un șef de post numit Guist Mihai... și alți oameni de nimic care
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
se integrează într-un univers fascinant, colorat de splendorile unei naturi efervescente și sacralizate sau de suflul luminos al unei meditații interiorizate, depășind spațiul și timpul. Evocarea istorică este o formă de înfrumusețare a prezentului, dându-i o notă de exemplaritate, prin invocarea unei glorii solare perene. Ioan Alexandru "Cum să vă spun", E. P. L., 1964; Viața deocamdată", Editura Tineretului, 1965; "Infernul discutabil", Editura Tineretului, 1966; "Vină", Editura Tineretului, 1967; "Vămile pustiei", 1969; "Imnele bucuriei", Editura Cartea Românească, 1973; "Imne", Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sau se extinde cosmic, ca la poeții expresioniști. Poezia lui Ioan Alexandru este o luptă permanentă în perspectiva evoluției, a fertilizării, a desfacerii spre identitatea transcendentală. Se resimte spațiul blagian, dar și cel caracteristic poeziei lui Octavian Goga. Urcarea spre exemplaritate, în mit, cu vibrații duale de pământ și cer, bogomilice, ne trimite și la Arghezi, nu numai la Blaga. Căutările noastre în drumul spre Meka nu se pot finaliza fără să plătim vamă pustiei. C. Stănescu vede în Ioan Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
troienilor înșiși, orgoliul lor de a-și pregăti singuri înfrângerea". Fiecare poartă în sine, vrea să spună poetul, "calul gând" al prăbușirii lui, instrumentul eșecului"7. Cu alte cuvinte, Adrian Păunescu desacralizează miturile, ce rămân niște povești posibile, dezbrăcate de exemplaritate pentru condiția umană. Ni se pare că Adrian Păunescu trăiește realul, posibilul, încărcat cu universul lui de povești, mituri, tradiții și credințe atât, cât și cum convine stării lui spirituale. Într-o altă dispoziție sufletească, creștinismul, motivele biblice, cele folclorice
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
tranșeele-surori/ de lângă groapa lui Isus." În "Fiți veseli", poem macedonskian, își oficiază propria înmormântare, cu ideea că moartea este inclusă, se inserează în existență. ("Ca o răscoală a gropilor"). Din mișcarea lor intimă poemele reiau ideea sacrificiului cu sens de exemplaritate. "Trimisul" este un Nastratin barbian: "Dar au căzut cu toții, spre dânsul, în genunchi/ în timp ce sta cu capul, plecat pe acel trunchi." Poezia devine expresia unei voci întunecate, pentru că moartea însăși este leacul bolilor("Perechi") Ne dăruim morții, pentru că, așa ca
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
consacrarea pe care acestea le-au dobândit în timp. Sau cu o vorbă a lui Hufnagel, "dintre obiectivările spiritului, Dilthey le preferă pe cele care deja s-au fixat, dat fiind că acestea garantează <<un grad controlabil de obiectivitate>>"139. Exemplaritatea lor le asigură un caracter paradigmatic de primă instanță (vezi I, 2). Plecând de la "caracteristicile comune" ale acestor sisteme-etalon140, Dilthey stabilește două "trăsături formale" care slujesc drept criteriu pentru includerea și a altor sisteme în domeniul filozofiei, "indiferent de obiectul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
De la început, el a ținut să-i asigure pe ascultători lume venită de oriunde că nu avea de gând să facă istoricul faptelor, nici să prezinte sistematic personalitatea eroului, ci numai să dezvăluie pe cât posibil valoarea morală a acțiunii sale, exemplaritatea ei pentru noile generații. Venim aici, declara tânărul istoric, pentru a suge puterea ce susține în lupta pentru bine și adevăr, putere ce izvorăște pe la mormântul oamenilor mari." Desigur, figura lui Ștefan se putea regăsi în sufletul colectiv, "cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
exclusiv monoteismului și evangheliilor este încarnarea Cuvîntului în omul excepțional. Din cauză că sensul acestei imagini, cea mai evoluată a relației dintre om și propria lui viziune supraconștientă, este însă efortul de autosublimare dus de eroul mitului creștin la un grad de exemplaritate valabil pentru toate perioadele trecute sau viitoare, fiecare om ar trebui în limitele propriului său elan să "încarneze Cuvîntul" prin propriul lui efort sublimant. Acest raport esențial dependent de intensitatea emoției în fața misterului este total diferit de raportul ritual obținut
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
s a remarcat, după cum am precizat în capitolul anterior, ca secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice, secția centrală și ca secretar al Comisiunii Istorice a României, unde s-a impus ca susținător al ocrotirii patrimoniului cultural românesc 6. De admirat este exemplaritatea prieteniilor durabile cu intelectualii vremii, în special cu cei ardeleni. A stabilit cu mare parte din ei, colaborări de ordin cultural și mai târziu de ordin politic. Cu Vasile Pârvan, director al Muzeului Național de Antichități și ulterior, coleg cu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
s-a remarcat, după cum am precizat în capitolul anterior, ca secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice, secția centrală și ca secretar al Comisiunii Istorice a României, unde s-a impus ca susținător al ocrotirii patrimoniului cultural românesc 6. De admirat este exemplaritatea prieteniilor durabile cu intelectualii vremii, în special cu cei ardeleni. A stabilit cu mare parte din ei, colaborări de ordin cultural și mai târziu de ordin politic. Cu Vasile Pârvan, director al Muzeului Național de Antichități și ulterior, coleg cu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
alte forme și mituri (mitul vedetei, mitul modei). Pariziana rămâne un spectacol mereu reinventat, nicicând repetabil. Importantă personalității și personajului Parizienei rezidă în valoarea de model, cultural în primul rând, dar și social, adoptat dincolo de hotarele ariei sale nemijlocite în exemplaritatea contagioasă a manifestării sale sub specie po(ï)esos. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ I. Opere literare BALZAC, Honoré de, Avant-propos, în La Comédie humaine, Gallimard, Paris, coll. "Bibliothèque de la Pléiade" BALZAC, Honoré de, Correspondance, 5 vol., Paris, 1960-1969 BALZAC, Honoré de, Illusions
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cine își alege soțul și divorțează, poate, fără îndoială, pretinde și la alegerea guvernului. Astfel, în opinia antifeminiștilor, revoluția ar da femeilor obiceiuri proaste. Femeile excepționale, care s-au strecurat printre bărbați și i-au egalat, sunt judecate periculoase prin exemplaritatea lor. Antifeminiștii au dreptate în sensul că Revoluția destabilizează căsătoria și ordinea domestică, deschizând cutia Pandorei revendicărilor politice ale femeilor. 27 Sub presiunea cerințelor zilei, legea femeii se modifică repede pe timpul Republicii a Treia. Foarte timid, femeia începe să fie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
să exercite o influență remarcabilă.48 În acest context și-a făcut simțită prezența Enrico Thovez (1869-1925) care, în pofida diferitelor interpretări ce replăsmuiau ironic scrierile și imaginea romanticului, s-a apropiat fără prejudecăți de operă lui.49 El a subliniat exemplaritatea modelului sau etic în opoziție cu lamentările consolatoare ale crepuscularilor, a readus în atenția publicului tonul lui, pe alocuri tăios și vibrant, accentuând curajul eului poetic ce avea puterea să mistuie hic et nunc convențiile de orice tip. Impulsiv și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
pe Leopardi drept zeitate protectoare. În septembrie 1937 revista a publicat un fascicol dedicat poetului recanatez, iar printre intervenții, cele semnate de Carlo Bo, Mario Luzi și Carlo Betocchi au oferit interpretări în spiritul secolului XX; propunându-și să evidențieze exemplaritatea versurilor leopardiene, ele se distanțau de tonul și subiectul analizelor rondești.122 Elaborat în primele două decenii ale secolului trecut, curentul ermetic a ajuns la apogeu în anii treizeci patruzeci și în paginile publicației florentine 'Campo di Marte', aflate sub
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
nu îi furnizează lui Eminescu idei gata elaborate, ci punctele de plecare în demersul literar și filosofic. (Numitorul comun al naturii celor două tipuri de discurs îl reprezintă cugetarea). Indiferent de ce "probleme fundamentale ale oricărei gândiri" (G. Călinescu) este vorba, "exemplaritatea, unicitatea expresiei ei poetice, rămâne oricând darul unui alt tip de raționalitate, decât cel teoretico-filosofic" (Boboc: 2002, 31). Sugestii asupra mecanismului acestui tip aparte de raționalitate ne sunt oferite tocmai de paginile prozei eminesciene: Acolo, noaptea, după ce astupam soba, citeam
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în cazul Anei Blandiana, "la această poetă de excepție și excepții, biogafia curată nu este chemată să valorifice superior o operă mai perisabilă, să-i aducă, în conștiința publicului, puncte suplimentare (cazul poeziei lui Vasile Voiculescu, bunăoară, evaluată prin prisma exemplarității omului). Iar creația de vîrf nu este menită să răscumpere o viață orientată după cursul vremilor (cazul lui Arghezi, al lui Nichita Stănescu și al altor mari poeți români, salvați de operă). Biografia și bibliografia se susțin aici reciproc și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]