645 matches
-
rolul jucat în implicarea țării în războiul antisovietic au fost judecați și executați pentru vina de a fi fost criminali de război. Ion Antonescu a fost executat pe 1 iunie 1946. În 1948, majoritatea politicienilor non-comuniști fuseseră ori întemnițați, ori exilați sau executați. În 1947 România rămăsese singura monarhie din Blocul răsăritean. La 30 decembrie 1947 regele Mihai a semnat actul de abdicare. Comuniștii au proclamat în aceeași zi instaurarea "Republicii Populare Române". Acest act politic nu era expresia unei voințe
Republica Populară Română () [Corola-website/Science/304086_a_305415]
-
decât după intervenția în forța a armatei sovietice. După revoluția din 1956, Gheorghiu-Dej a cooperat strâns cu noul conducător comunist maghiar de la Budapesta, János Kádár. Deși inițial România îl primise pe teritoriul ei pe Imre Nagy, fostul premier reformator maghiar exilat, în cele din urmă a fost nevoită să-l cedeze autorităților comuniste conduse de Kadar, de la Budapesta, pentru a fi judecat și mai apoi executat. asupra Transilvaniei și i-a denunțat pe ungurii transilvani , etichetându-i ca șovini și iredentiști
Republica Populară Română () [Corola-website/Science/304086_a_305415]
-
medic al lui Basiliskos, era frate cu unul dintre călugări și astfel, delegația a obțiunt o audiență la Basiliskos, și, cu susținerea lui Theoctistus și a împărătesei, l-au convins pe Basiliskos să-i readucă din exil pe patriarhii monofiziți exilați. Basiliskos i-a reîntronizat pe Timotei Aelurus și pe Petru Fullo, și, la îndemnul primului, a emis la 9 aprilie 475 o circulară ("Enkyklikon") episcopilor prin care le cerea să accepte ca valide doar primele trei sinoade ecumenice și să
Basiliskos () [Corola-website/Science/306606_a_307935]
-
din imperiu, a dat, conform scripturii biblice, o proclamație si in ceea ce priveste evreii antici, in care ar fi amintit in mod detaliat si recladirea Templului din Ierusalim. Cirus a permis așa numita Întoarcere în Sion (Shivat Tzion) - întoarcerea în exilaților iudei din Exilul Babilonean în Țara Israel (Eretz Israel). După cum povestește Biblia, evreii repatriați au reclădit Templul (prin 516 î.Hr.), care a devenit cunoscut ca Cel de-al Doilea Templu. Clădirea acestuia a fost de dimensiuni relativ mai mici decât
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
El îi verifica virginitatea și îi spune ei că nu este potrivită pentru „Peșteră Fecioarei”, dar că acesta va fi micul lor secret. Rămână aruncă o ultimă privire către apusul soarelui și intră în peștera. Noro se întâlnește cu tatăl exilat al Ramanei, un producător de canoe, și îi cere să-l pregătească pentru concursul Omului-Pasăre. Acesta refuză inițial pentru că din vina lui Noro fiica stă într-o peșteră din care nu are voie să iasă, dar mai târziu se răzgândește
Rapa Nui (film) () [Corola-website/Science/325217_a_326546]
-
fie cel mai bogat nobil din Anglia, după rege. Gaunt s-a bucurat de o mare influență politică în timpul vieții sale, dar după moartea sa, în 1399, proprietățile sale au fost confiscate de către Richard al II-lea al Angliei. Fiul exilat a lui Gaunt, Henric de Bolingbroke, s-a reîntors în Anglia în același an, pentru a recupera moșiile Lancaster, însă a ajuns să fie în fruntea opozanților lui Richard al II-lea, preluand controlul asupra regatului. Richard al II-lea
Casa de Lancaster () [Corola-website/Science/330578_a_331907]
-
și de un duel între Brissot și Robespierre. Brissot era susținătorul războiului: „A venit vremea”, spunea el, „pentru o nouă cruciadă: o cruciadă a libertății universale”; considera că este de datoria Franței să ajute revoluționarii din toată Europa. Distrugând centrul exilaților conservatori francezi din Koblenz, spera să restabilească ordinea. Robespierre îi era ostil. El se temea de dictatura militară și denunța idealismul lui Brissot: Robespierre, izolat, n-a reușit să convingă. Popularitatea lui în rândul clubului era scăzută și, la 20
Clubul Iacobinilor () [Corola-website/Science/322248_a_323577]
-
Prințul (7 septembrie 1879 - 15 iunie 1919) a fost membru al ramurei exilate a Casei de Braganza și ofițer în armata austro-ungară. În timpul vieții a fost implicat într-o serie de incidente, de la scandaluri sexuale la escrocherii. Numele lui complet a fost "Francisco José Maria Gerardo Jorge Humberto Antonio Henrique Miguel Henrique Gabriel
Francisco José de Braganza () [Corola-website/Science/332758_a_334087]
-
tronul Portugaliei, Miguel, Duce de Braganza și a primei lui soții, Prințesa Elisabeta de Thurn și Taxis. A fost numit după nașul său, împăratul Francis Joseph I al Austriei. Tatăl Prințului Miguel a fost șeful casei regale portugheze care era exilate. Exilul a fost rezultatul legii portugheze de exil din 1834 și constituția din 1838, prin care s-a spus că în 1828 bunicul său Miguel I al Portugaliei a uzurpat tronul Portugaliei de la nepoata sa, regina Maria a II-a
Francisco José de Braganza () [Corola-website/Science/332758_a_334087]
-
este un roman de Jules Verne apărut în foileton între 1 ianuarie și 15 octombrie 1884 în "Magasin d'éducation et de récréation", apoi în volum în același an. Romanul are la bază manuscrisul "The Southern Star Mystery" al scriitorului exilat Pashal Grousset. Acțiunea se petrece în Griqualand, în Africa de Sud, unde inginerul minier Cyprien Méré conduce studii de chimie organică asupra depozitelor de diamante. Eroul vrea să se căsătorească cu Miss Alice Watkins, dar tatăl acesteia - John Watkins - refuză, deoarece Méré
Steaua Sudului () [Corola-website/Science/318523_a_319852]
-
în așa-numita „afacere a Meditației Transcendentale”, instrumentalizată de puterea comunistă pentru a compromite mai mulți membri ai intelectualității vremii; pe lângă Pleșu, între cei vizați de acțiunea regimului comunist, se numărau sculptorul Ovidiu Maitec și scriitorul Marin Sorescu. A fost „exilat” la Tescani și i s-a luat dreptul de semnătură. i-a trimis două memorii lui Nicolae Ceaușescu, în care îi cerea acestuia reangajarea la Institutul de Istorie a Artei, și a nu fi pus la zid pentru participarea la
Andrei Pleșu () [Corola-website/Science/297564_a_298893]
-
adio că fusese luată din liberă voința și cu simțurile clare ("aus freiem Willen und mit klaren Sinnen") nu a fost întâmpinată de toți cu înțelegere, mai ales pentru că existența să materială era asigurată, altfel decât în cazul altor scriitori exilați. Distrugerea patriei sale spirituale Europa ("geistigen Heimat Europa") și lipsa de perspective decursă din această i-au cauzat însă o depresie pe care nu a putut-o depăși. Din opera literară a lui Ștefan Zweig, mai ales proza și biografiile
Stefan Zweig () [Corola-website/Science/309690_a_311019]
-
său, căpitanul Beatty, îi cere să își ardă propria casă, dar este ars de viu de Montag. Urmărit acum de forțele de ordine, Montag îi cere ajutorul lui Faber, care îl îndrumă în afara orașului, spre locul în care se află exilații iubitori de cărți. Ajuns la aceștia, Montag descoperă un grup de oameni care au memorat pe de rost cărți întregi pentru a le putea transmite mai departe din generație în generație și care speră să reușească să reclădească societatea învățând
451º Fahrenheit () [Corola-website/Science/307745_a_309074]
-
toți pretendenții la puterea supremă în stat și să distrugă toate limitările și balanțele puterii stabilite în sistemul politic sovietic, până la sfârșitul deceniului fiind capabil să-și asume puteri dictatoriale. Lev Troțki și aproape toți veteranii bolșevici au fost fie exilați, fie executați. La începutul celui de-al patrulea deceniu al secolului trecut, Stalin a lansat Marea Epurare, o serie de represiuni politice la o scară nemaivăzută. Milioane de oameni pe care Stalin sau organele locale ale puterii le-au suspectat
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
căsătorit cu un prinț catolic, Prințul René de Bourbon-Parma, la 9 iunie 1921 la Copenhaga. René era al treilea fiu al lui Robert I, Duce de Parma. Mama lui era a doua soție a Ducelui, Prințesa Maria Antonia, fiica regelui exilat Miguel I al Portugaliei. René a fost fratele împărătesei Zita a Austriei și a lui Felix, soțul Marii Ducese de Luxembourg, Charlotte. René și Margrethe au avut patru copii; În iunie 1951, Margaret călătorea în mașina condusă de soțul ei
Prințesa Margaret a Danemarcei () [Corola-website/Science/321935_a_323264]
-
furia republicanilor și a liberalilor moderați care sperau că moartea lui Franco va aduce o nouă eră în reformă. Pe parcursul acestor ani, Juan Carlos a sprijinit public regimul lui Franco. Cu toate acestea, Juan Carlos a început întâlnirea cu liderii exilați ai opoziției politice care luptau să aducă reforme liberale în țară. El a avut, de asemenea, discuții secrete cu tatăl său la telefon. Franco, la rândul său, a rămas în mare parte orb la acțiunile prințului și a negat acuzațiile
Juan Carlos I al Spaniei () [Corola-website/Science/309110_a_310439]
-
își trimite soția să negocieze termenii de pace. Isabela ajunge în Franța în martie 1325. Are ocazia să-și viziteze familia și de a scăpa de rege și Despensers și de ceea ce detestă mai mult. În Franța întâlnește un nobil exilat, pe nume Roger Mortimer, care îi împărtășește ura față de regele pederast. Se îndrăgostește de el, devine amanta lui și la îndemnul acestuia începe să adune o armată pentru a-și răsturna de pe tron soțul. Când suita Isabelei, care era credincioasă
Casa de Plantagenet () [Corola-website/Science/310961_a_312290]
-
oară la Chișinău unde Petre Leșcenco dă două reprezentații. Apoi se mută împreună cu părinții și surorile sale la București, unde se simțea mai bine decât la Riga unde, având în vedere că nu vorbea letona, exceptând contactele sale cu comunitatea exilaților ruși, avea nevoie de un translator. În 1933, înființează compania „Gheruțchi, Cavur și Leșcenco” care a deschis pe Strada Brezoianu Nr. 7 din București o mică cafenea-restaurant numită "Căsuța noastră". Capitalul necesar a fost furnizat de Gheruțchi, care primea oaspeții
Petre Leșcenco () [Corola-website/Science/319101_a_320430]
-
ca subtitlu ""Dreptate, Frăție"". În toamna lui 1849 trebuie însă să părăsească Transilvania (deoarece împreună cu Bălcescu i-a susținut pe revoluționarii unguri). Trece prin Constantinopol și ajunge la Paris spre sfârșitul anului 1850. Se stabilește la Paris împreună cu majoritatea revoluționarilor exilați. În 1851 era unul din cei trei membrii ai comitetului Societății studenților români din Paris. În 1857, apare la Paris poemul "Domnul Tudor. Episode de la revolution roumaine de 1821" și revista "Buciumul", care are mai mult un caracter politic, fără
Cezar Bolliac () [Corola-website/Science/299475_a_300804]
-
Idolul Ascuns al Imunității. Acesta, de obicei un obiect mic tipic temei generale a sezonului/locației, este ascuns în tabără sau pe Insula Exilului, iar indicii succesive cu privire la locul unde este ascuns sunt date unui jucător anume (Guatemala) sau jucătorilor "exilați" sau "răpiți". O dată găsit, jucătorul aflat în posesia lui îl poate păstra sau transfera unui alt jucător și nu poate fi furat. Jucătorul nu poate fi obligat să arate idolul altui jucător, dar îl poate utiliza ca monedă de schimb
Survivor () [Corola-website/Science/314707_a_316036]
-
dar nu obligatoriu, un mic adăpost. Principalele dezavantaje ale Exilului sunt lipsa de hrană și apă, ceea ce poate slăbi fizic jucătorul, dezavantajându-l în urmptoarele probe, și izolarea față de ceilalți jucători, ceea ce îi poate slăbi poziția strategică în cadrul tribului. Persoana exilată primește și un "premiu de consolare" - fie un indiciu pentru găsirea Idolului Imunității, care poate sau nu să se afle pe insulă, fie (ca în Survivor Gabon) puțin "comfort". Conceptul "Insula Exilului" a fost aplicat în primul sezon al Survivor
Survivor () [Corola-website/Science/314707_a_316036]
-
colaborat cu cuceritorii mauri și era o parte importantă din administrația locală. După izgonirea maurilor, regii creștini au impus evreilor religia creștină și evreii care n-au acceptat conversiunea au fost exilați din Spania și din Portugalia. Mulți dintre evreii exilați au primit adăpost în Imperiul Otoman și s-au răspândit prin ea - o parte au ajuns până la voievodatele române și au inițiat comunități evreiești la București și în alte orașe. Evreii convertiți au devenit o parte din populația locală, deși
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
regale Charn, în primul volum se menționează că are sînge de Jinn și de uriaș. După castori, ea nu are deloc sânge uman, deși are figura unei femei înalte. Când Jadis, a intrat în Narnia, după crearea ei ea fost exilata timp de 900 ani de Aslan, în nord. Apoi a pus stăpânire pe regat cu ajutorul unei armate adunate în timpul exilului. Doamna în Verde este capabilă să se transforme în șarpe (deseori și în vierme) și o face de doua ori
Cronicile din Narnia () [Corola-website/Science/307825_a_309154]
-
cele din urmă capabil de transforma Imperiul Așanti" în" protectorat al coroanei Britanice. Yaa Asantewaa a murit în exil în Seychelles pe 17 octombrie 1921. La trei ani după moartea ei, pe 27 decembrie 1924, Prempeh I și ceilalți membri exilați ai curții Așanti au primit permisiunea de a seîntoarce la Așanti. Prempeh I s-a asigurat că rămășițele lui Yaa Asantewaa și ale celorlalți Așanti exilați sunt returnate pentru o înmormântare regală. Visul lui Yaa Asantewaa pentru o țară liberă
Yaa Asantewaa () [Corola-website/Science/337674_a_339003]
-
trei ani după moartea ei, pe 27 decembrie 1924, Prempeh I și ceilalți membri exilați ai curții Așanti au primit permisiunea de a seîntoarce la Așanti. Prempeh I s-a asigurat că rămășițele lui Yaa Asantewaa și ale celorlalți Așanti exilați sunt returnate pentru o înmormântare regală. Visul lui Yaa Asantewaa pentru o țară liberă de dominația Britanică s-a realizat pe 6 martie 1957, când protectoratul Așanti și-a câștigat independența ca o parte din Ghana, prima națiune din Africa
Yaa Asantewaa () [Corola-website/Science/337674_a_339003]