571 matches
-
care și-l acorda țările din centrul și estul Europei una alteia. Există, în fond, un aer comun care poate aspiră spre statutul de identitate regională și care, în afară de-a fi promovat în țările vestice sub eticheta de exotism, cu variațiile specifice, poate constitui premisa unui cîmp cultural local, informat nu doar de importul de modele vestice, ci și de aportul propriu. Poate că prin asemenea schimburi culturale se nuanțează puțin situația actuală, în care orice cititor mediu poate
11 poeți maghiari contemporani by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5513_a_6838]
-
în așa fel încît să-i simțim apropiați, să-i înțelegem în umanitatea lor. Putem înțelege mai bine spiritul în care au fost interpretate de Petru Creția personajele biblice dacă ținem seama de definiția pe care cărturarul a dat-o exotismului. Nu evocarea unor lumi îndepărtate în spațiu și timp este, după Creția, exotismul, ci spiritul în care ele sunt gândite. Nu aparțin exotismului aceia „pentru care interesant e omul în universalitatea sa (și) peisajele și obiceiurile de departe... sunt doar
Petru Creția – interpret al Bibliei by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/4500_a_5825]
-
lor. Putem înțelege mai bine spiritul în care au fost interpretate de Petru Creția personajele biblice dacă ținem seama de definiția pe care cărturarul a dat-o exotismului. Nu evocarea unor lumi îndepărtate în spațiu și timp este, după Creția, exotismul, ci spiritul în care ele sunt gândite. Nu aparțin exotismului aceia „pentru care interesant e omul în universalitatea sa (și) peisajele și obiceiurile de departe... sunt doar un fel de a afirma interioritatea generică a dramei umane”2, unitatea umanității
Petru Creția – interpret al Bibliei by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/4500_a_5825]
-
interpretate de Petru Creția personajele biblice dacă ținem seama de definiția pe care cărturarul a dat-o exotismului. Nu evocarea unor lumi îndepărtate în spațiu și timp este, după Creția, exotismul, ci spiritul în care ele sunt gândite. Nu aparțin exotismului aceia „pentru care interesant e omul în universalitatea sa (și) peisajele și obiceiurile de departe... sunt doar un fel de a afirma interioritatea generică a dramei umane”2, unitatea umanității. În interpretarea lui Creția, Ruth sau Iona sunt tot atît
Petru Creția – interpret al Bibliei by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/4500_a_5825]
-
surse (nemenționate ca atare), rotunjind astfel portretul fiecăruia; personajul devine viu în imaginația noastră, și nu o pură abstracție asociată unui nume. 1 Cinci cărți din Biblie, traduse și comentate de Petru Creția, București, Ed. Humanitas, 1995, 2009. 2 Despre exotism, în volumul Petru Creția, Epos și logos, București, Editura Univers, 1981, pp. 216-217.
Petru Creția – interpret al Bibliei by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/4500_a_5825]
-
sînt descrise cu umoare mucalită, tot ce cade sub privirea autorului căpătînd o tentă de iremediabilă comicărie. Sub imperiul glumei, aberațiile își pierd asprimea și devin simpatice în latura lor caraghioasă, comedia umană de sorginte românească fiind un bazar de exotisme care stîrnesc zîmbetul. Bucureștiul, cu lumea lui picarescă și sicarescă, de aventurieri și de tîlhari cu ștaif monden, se preschimbă sub înrîurirea poantei în scena unui spectacol hazos. În loc să te cutremuri, te amuzi. Efectul e de bagatelizare a unor întîmplări
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
Celui qui vous doit sa nouvelle vie" sau "votre fils spirituel"5. Scriind în franceză, Panait Istrati n-a abandonat limba maternă, ci a glisat ceea ce îi era mai specific și intraductibil în noua limbă și a atras eticheta de exotism lingvistic istratian. Nerenunțarea la fondul ancestral lexical și la sonoritățile pe care le vehiculau cuvintele românești seamănă cu o marcă originală, inimitabilă. Autoarea tezei de doctorat consideră "vocea maternă" de două ori pierdută: "par la mort et par toute l
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
pe măsură însă ce scopurile sale materiale sunt atinse, Omar începe să-și piardă vederea. Glisarea repetată între lumea aceasta și cealaltă, lăsată în urmă la Yazd și Teheran, se face firesc, dar parcă abia înapoi pe terenul așa-numitului exotism care a consacrat-o își dă autoarea măsura întregului talent: aici, unde dervișii nu sunt îngropați, ci se transformă în abur parfumat care stăruie în aer înaintea nopților cu lună plină (cum se întâmplă cu Yassin, tatăl lui Shams, bunul
Lumile lui Omar cel orb by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3631_a_4956]
-
poeme Daruri. Un dans al morții (1999) apărea deodată cu microromanul De ce fierbe copilul în mămăligă - din care respiră, de asemenea, o poezie aparte. Fără ecouri notabile. În schimb, proza fascinează de la bun început întreaga lume literară. La mijloc, dincolo de exotismul biograficului și subtilitățile absurdiste, se găsea metafora. O forță asemănătoare cu plonjările interstițiale ale Hertei Müller. De aici și fascinația tinerei Aglaja pentru laureata Nobel. Avem, pe de-o parte, istoria unei răzvrătite; o ființă autodidactă, un cetățean al lumii
Ziduri paradoxale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3184_a_4509]
-
fiind îmblînzită de o viziune clară. De aceea, pe cît de monstruos e în erudiție, pe atît de atent e să nu se lase înghițit de ea. La mijloc e un imbold de a compensa luxurianța unor detalii de un exotism cras cu o dorință de acuratețe ce-l împinge spre ordonarea luxurianței după criterii precise. Impresia pe care o lasă e cea a unui spirit la care puzderia cunoștințelor ascultă de o rigoare de tip speculativ. Înainte de a fi savant
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]
-
darul detaliului semnificativ, ochiul ei atent surprinde incidente, siluete relevante din Cartierul Chinezesc. Amestecul de culoare și sunet, bine dozat, caracterizează pasajele descriptive din povestirile ei. Pe de altă parte, Sui Sin știe să treacă dincolo de suprafața caracterizată cu ajutorul pitorescului exotism chinezesc. Sui Sin Far pune în evidență marile probleme ale acestei Chine în diasporă care a fost patria ei. Inegalitatea dintre bărbat și femeie, analfabetismul, sărăcia, cutumele milenare care duc la stagnare socială sunt problemele care îi obligă pe unii
Sui Sin Far - Lin John () [Corola-journal/Journalistic/2926_a_4251]
-
scrierile timpurii tinerii furioși n-aveau cum s-o influențeze. La sosirea în Anglia, Doris Lessing era deja autoarea cărții invocate, The Grass Is Singing (Iarba cântă), precum și a unei serii de povestiri cu temă africană. Nici formula narativă, nici exotismul inerent nu amintesc cu nimic de clocotitorul urbanism din cărțile lui Braine, Sillitoe ori Storey. Experiența ei scriitoricească se recunoștea, mai degrabă, în complexele de vinovăție ale unei întregi literaturi a Sudului american - dar, deocamdată, fără tenta experimentalistă a lui
Despărțirea de Doris Lessing by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3029_a_4354]
-
predictibili și „angajați”, promovați nu numai de Pif, ci de o întreagă industrie a benzii desenate a anilor ’70. Hugo Pratt a știut, de la bun început, să arunce în direcția cititorului câteva nade extrem de eficace. E vorba, mai întâi, de exotismul radical al geografiei în care se desfășoară acțiunea aventurilor, și, în al doilea, de limbajul intens colorat de referințe livrești, oculte sau paradoxale. „Prozei” adeseori terne a unor Roger Lecureux și Jean Ollivier (principalii scenariști ai revistei), Pratt îi opunea
Prima întâlnire cu Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2981_a_4306]
-
a ei... un bine neales". Apetența filozofică se regăsește și în studiile de istorie literară ale lui Petru Creția. Astfel, recunoaștem interesul pentru conceptul de înstrăinare atît în studiul său despre epigrama greacă tîrzie cît și în magistralul eseu Despre exotism (1974, republicat în vol. Epos și logos). Petru Creția identifică în epigrama greacă din secolele IV-V d. Cr. componentele alienării ,,exprimate ca meditație lirică și deloc ca expresivitate filozofică specializată" - printre care înstrăinarea de propriul trecut. El constată la
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
componentele alienării ,,exprimate ca meditație lirică și deloc ca expresivitate filozofică specializată" - printre care înstrăinarea de propriul trecut. El constată la Palladas (360-430 d. Cr.) prima atestare printr-un cuvînt (allotriothentes) a ideii de înstrăinare sau alienare. În eseul Despre exotism demersul este fenomenologic: Petru Creția nu procedează inductiv, de la formele atestate istoric ale exotismului la concept, ci pornește de la definirea esenței exotismului pentru a cerceta apoi în ce măsură realizările concrete ale acestuia epuizează ,,universalitatea virtuală a conceptului". Nu descrierea sau evocarea
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
înstrăinarea de propriul trecut. El constată la Palladas (360-430 d. Cr.) prima atestare printr-un cuvînt (allotriothentes) a ideii de înstrăinare sau alienare. În eseul Despre exotism demersul este fenomenologic: Petru Creția nu procedează inductiv, de la formele atestate istoric ale exotismului la concept, ci pornește de la definirea esenței exotismului pentru a cerceta apoi în ce măsură realizările concrete ale acestuia epuizează ,,universalitatea virtuală a conceptului". Nu descrierea sau evocarea unor lumi și locuri îndepărtate în spațiu sau timp este, ne arată Creția, exotismul
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
360-430 d. Cr.) prima atestare printr-un cuvînt (allotriothentes) a ideii de înstrăinare sau alienare. În eseul Despre exotism demersul este fenomenologic: Petru Creția nu procedează inductiv, de la formele atestate istoric ale exotismului la concept, ci pornește de la definirea esenței exotismului pentru a cerceta apoi în ce măsură realizările concrete ale acestuia epuizează ,,universalitatea virtuală a conceptului". Nu descrierea sau evocarea unor lumi și locuri îndepărtate în spațiu sau timp este, ne arată Creția, exotismul, ci spiritul în care ele sînt gîndite. Aceia
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
exotismului la concept, ci pornește de la definirea esenței exotismului pentru a cerceta apoi în ce măsură realizările concrete ale acestuia epuizează ,,universalitatea virtuală a conceptului". Nu descrierea sau evocarea unor lumi și locuri îndepărtate în spațiu sau timp este, ne arată Creția, exotismul, ci spiritul în care ele sînt gîndite. Aceia pentru care ,,interesant e omul în universalitatea sa, peisajele și obiceiurile de departe... sînt doar un fel de a afirma interioritatea generică a dramei umane". În sensul acesta nici Melville, nici Stevenson
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
Aceia pentru care ,,interesant e omul în universalitatea sa, peisajele și obiceiurile de departe... sînt doar un fel de a afirma interioritatea generică a dramei umane". În sensul acesta nici Melville, nici Stevenson, nici Kipling sau Joseph Conrad nu aparțin exotismului. Esența exotismului este insatisfacția cu lumea proprie, imaginarea unor alte locuri și lumi, ,,în fond fictive și ele", întru căutarea unor false compensații, identificarea lui étranger cu étrange, ,,transformarea lui altunde și altcînd într-un altcum după care tînjește plictisul
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
care ,,interesant e omul în universalitatea sa, peisajele și obiceiurile de departe... sînt doar un fel de a afirma interioritatea generică a dramei umane". În sensul acesta nici Melville, nici Stevenson, nici Kipling sau Joseph Conrad nu aparțin exotismului. Esența exotismului este insatisfacția cu lumea proprie, imaginarea unor alte locuri și lumi, ,,în fond fictive și ele", întru căutarea unor false compensații, identificarea lui étranger cu étrange, ,,transformarea lui altunde și altcînd într-un altcum după care tînjește plictisul". Exotismul este
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
Esența exotismului este insatisfacția cu lumea proprie, imaginarea unor alte locuri și lumi, ,,în fond fictive și ele", întru căutarea unor false compensații, identificarea lui étranger cu étrange, ,,transformarea lui altunde și altcînd într-un altcum după care tînjește plictisul". Exotismul este o formă a înstrăinării, pentru că este înstrăinarea de propria lume și, în ultimă analiză, o negare a unității umanității. Moartea exotismului stă într-o atitudine mai matură a spiritului, care opune falselor compensații ,,compensații reale înăuntrul umanului considerat ca
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
compensații, identificarea lui étranger cu étrange, ,,transformarea lui altunde și altcînd într-un altcum după care tînjește plictisul". Exotismul este o formă a înstrăinării, pentru că este înstrăinarea de propria lume și, în ultimă analiză, o negare a unității umanității. Moartea exotismului stă într-o atitudine mai matură a spiritului, care opune falselor compensații ,,compensații reale înăuntrul umanului considerat ca totalitate și unitate" și propune atașamentul de lumea proprie, dar nu ca ,,finit opac și ostil în particularitatea lui oricărui alt finit
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
nu ca ,,finit opac și ostil în particularitatea lui oricărui alt finit", ci ca ,,universal concret", ca deschidere spre alte lumi în ,,libera ordine universală a unui singur viitor omenesc". Petru Creția divulgă încercarea, ce apare uneori, de anexare la exotism a însăși culturii antice grecești: ,,Pentru mulți textele grecești au o grandoare misterioasă, ca niște texte sacre, depozitare auguste și inepuizabile ale întregului uman". Refuzul unei asemenea anexări definește spiritul în care au fost întreprinse studiile clasice ale lui Petru
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
grecești au o grandoare misterioasă, ca niște texte sacre, depozitare auguste și inepuizabile ale întregului uman". Refuzul unei asemenea anexări definește spiritul în care au fost întreprinse studiile clasice ale lui Petru Creția. Nu întîmplător o pagină din eseul Despre exotism este reprodusă la începutul studiului despre Homer (Ahile) din ultima carte antumă a lui Petru Creția (Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare, 1997). Este vorba de atitudinea empatică, de retrăire a valorilor lumii antice, de reconstituire a psihologiei personajelor lui
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
ori pe Filip, cu florile lui, trece în visul lui Carol, care parcă vede aievea năruita casă de plăceri, cu grecul omorît în torturi de foștii-i efebi, arzînd în fumuri pestilențiale, duhori de roze descompuse. Un tablou post-simbolist, de exotism răvășit de-o stranie morbidețe. Scene de port, lumi amestecate, sub aceeași ,învățătură" a valsului cu moartea, din nou explicit, din nou supărător. Din nou discuții. Și ieșirea mortului din ladă, un leu împăiat colonizat de molii, fostul gadget al
Cal de poștă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11115_a_12440]