407 matches
-
organizația ca pe un sistem, integrând furnizorii și clienții. Aplicarea calității Înseamnă și satisfacerea necesităților clientului intern. Deținerea poziției de lider În privința prețurilor. Calitatea costă, dar non-calitatea este și mai scumpă. Dacă atenția trebuie să fie centrată asupra necesităților și expectativelor clientului, acestea vor fi mai bine Îndeplinite dacă costurile transferate clientului vor fi mai mici. Această reducere a costurilor permite concurarea pe piață cu șanse reale de succes. Este, deci, necesară cuantificarea costurilor non-calității. În cazul Administrației Publice, reducerea este
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
plece pe câmpul de luptă. Sfârșitul lumii părea apropiat în ochii unui Eliyahu Capsali, care privește din Creta această confruntare, sau ai unui Iosif Ha-Cohen, care scrie în Italia istoria regilor Franței și a sultanilor otomani. În acest context de expectativă febrilă, personaje ca David Reuveni și Solomon Molko puteau să apară și să canalizeze o întreagă fervoare mesianică subterană, construind proiecte fantastice care urmăreau o rearanjare politică și convertirea papei. Iacov Berav a putut, de asemenea, să repună în uz
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
luminos, aici sau în lumea cealaltă. De asemenea, ritualizarea rememorării dezastrelor traversate dezamorsa dimensiunea lor afectivă și le introducea în cotidianul rugăciunii, dând astfel sens ființei evreiești. Ritualizarea instaura o legătură indestructibilă între un trecut de suferință, un prezent de expectativă și un viitor de speranță. Istoriografia de suferință care apare în secolul al XIX-lea a ajutat la crearea unei identități colective când legăturile cu comunitatea de apartenență slăbeau. Ea contribuia, de fapt, la instaurarea și structurarea unei noi comunități
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
dar numai în favoarea lui. Pentru că el descoperă un al treilea fel de viață care recuză opoziția dintre plăcere și reflecție și presupune amestecul celor două, apoi își mărturisește preferința pentru această opțiune, lăsându-l pe Protarh să se marineze în expectativă, înainte de a constata ralierea lui cu arme și bagaje. Formularea acestei alternative îl constrânge pe filosoful hedonist să apere teza unei vieți de plăceri care exclude orice reflecție - capcană eficace și redutabilă, în care adversarul său, evident, cade... Stăpân pe
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
dreptate: totul era cum trebuia să fie. Conform normelor, ori singurei norme. S-a uitat la peretele pictat, apoi s-a Întors spre musafirul lui. Markovic era foarte serios, dar nimic din el nu amenința, nici nu reacționa. Stătea În expectativă, liniștit. Cuviincios. - Înțelegi ca și mine, domnule Faulques? - Perfect. Desigur, a comentat croatul, era mai amuzant, ori mai emoționant, să omori dintr-o ură mare și solidă. Mai satisfăcător și banal. Cu sânge cald, chiuind de bucurie, În timp ce-
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
principii fundamentale: - aderarea personalului la scopul și obiectivele organizației; - subordonații își pot asuma răspunderi sporite în cazul unui management participativ; - valorificarea imaginației, a creativității și spiritului inovator al întregului personal; • tipul laisser-faire (permisiv, indiferent) - se caracterizează prin atitudini de ezitare, expectativă, neutralitate față de problemele manageriale și situațiile conflictuale din cadrul organizației. Nu intervine în relațiile interindividuale tensionate, preferă să amâne luarea deciziilor, nu are inițiativă și lasă ca lucrurile să se desfășoare de la sine, acționând doar când apar blocaje și când, de
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
multe indicii cu privire la acțiunea politică. În anul 1848, cînd valul revoluționar european părea să răstoarne toate regimurile politice, Marx s-a dovedit mai degrabă ezitant, îndemnînd pe muncitori la răbdare. Unii dintre urmașii săi socialiști au continuat această linie de expectativă (atendiștii), la ei raportîndu-se diferite alte orientări. Semnificativ pentru ceea ce înseamnă Internaționala a II-a este chiar faptul că la înființare, în 1889, la Paris, s-au desfășurat în paralel două congrese ale mișcării muncitorești care nu se recunoșteau reciproc
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
socialiști între care și Kautsky, Internaționala reprezintă un instrument util pe timp de pace, dar nu și în timp de război. Devine deci o chestiune urgentă, aceea de a nu face nimic și de a nu întreprinde nici o inițiativă. Această expectativă este unanim criticată de partizanii unei neutralități active a Internaționalei (elvețieni și italieni), de socialiștii revoluționari (Lenin), și, în sfîrșit, de susținătorii Uniunii sacre (germani, belgieni și francezi). La inițiativa lui Vanderverde, socialiștii țărilor aliate sînt invitați la Londra, în
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Rezistenței. Au existat și alte cazuri similare, la fel de complexe, dar mai puțin vizibile, iar pentru o bună parte din acestea, istoria încă se mai scrie. Este sigur însă că, într-o mare măsură, numeroși socialiști au dus o politică de expectativă, dacă nu de colaborare și de complezență față de Statul francez și chiar de ocupantul nazist. Toți vor plăti scump, o dată cu Eliberarea. Dacă ar fi, într-adevăr, inutil să minimalizăm criza trăită în acești tragici ani de socialismul francez, ar fi
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
ocupantul nazist. Toți vor plăti scump, o dată cu Eliberarea. Dacă ar fi, într-adevăr, inutil să minimalizăm criza trăită în acești tragici ani de socialismul francez, ar fi, de asemenea, greșit dacă am vedea în această tendință colaboraționistă sau numai de expectativă doar singura sa compozantă: mulți militanți și în primul rînd, principalul responsabil al SFIO, refuză această orientare. Întemnițat de guvernul de la Vichy, Léon Blum se dedă la o critică severă a atitudinii de "constrîngere și de echivoc" a partidului său
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
unele din partidele sale, secțiunile unei ISM care nu mai există decît pe hîrtie, se reconstituie rapid prin participarea la luptele Rezistenței, apoi printr-un număr mare de epurări, în scopul de a se debarasa de elementele conciliatoare sau de expectativă față de ocupant. Asemenea operații nu se realizează atît de ușor, îndeosebi în Franța, unde reorganizarea SFIO se face cu o rigoare exemplară care nu are echivalent în nici un alt partid francez. În toată această parte a Europei, chiar înainte de Eliberare
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
rămîne în mod fundamental neschimbată, chiar dacă aceste "tresăriri" au fost privite ca fiind de bun augur. Revolta lucrătorilor berlinezi, precum și represiunea ce a urmat începînd cu 16 iunie 1953 nu fac decît să întărească această neîncredere și această atitudine de expectativă și de ezitare care blochează orice evoluție a IS. Cu toate acestea, divergențe de analiză, referitoare la consecințele unor asemenea evenimente își fac repede apariția în rîndurile sale. Pentru SPD, zilele de la Berlin reprezintă o primă "victorie decisivă" a democrației
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
țara lui, preferând să se ocupe de trecutul acesteia. A scris și o vastă istorie a Rusiei, în spirit mesianic, cea care l-a impresionat și pe Kogălniceanu. Spre deosebire de alți contemporani, Karamzin a adoptat de la început o atitudine de calmă expectativă, de lucru metodic, de construcție monumentală, așa cum apare vasta-i sinteză istoriografică. Alte figuri prezentate în volum completează tabloul unei Rusii agitate, nervoase, dar încă inaptă să pună la lucru ideile Revoluției Franceze. Cunoscutul scriitor și opozant A. Radiscev, diplomatul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
comme à nous. Rompre l'illusion qu'on peut échapper au temps: ni en amont, ni en aval , ni dans l'éternité d'une immortalité. Pourtant, la fin du film, comme celle du récit, laisse spectateur et lecteur dans l'expectative et le doute puisqu'aux côtés de Matei, mort et gelé dans son corps d'homme de 70 ans, on retrouve une roșe et dans le film l'on entend une nouvelle voix off, qu'on ne parvient pas à
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
de așteptare, însă, după haine, putem ghici că personajul este Milos. În film, s-a eliminat partea pregătitoare din piesă: intrarea în mașină, scoaterea periei. Explicația ar ține de natură limbajului cinematografic și, respectiv, a celui teatral. Prelungirea stării de expectativa este rezolvată în teatru (piesă și transpunere scenica) prin multiplicarea acțiunilor care au loc în afara sferei vizuale a spectatorului: Milos a intrat în mașină, dar spectatorul nu mai are certitudinea că acesta se va întoarce. În film, panoramarea în plan-detaliu
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
timp, în noua conjunctură internațională România putea acționa în vederea modificării poziției sale internaționale. Generalizarea conflictului 35 din Balcani și implicațiile sale pentru țara noastră au fost dezbătute pe larg de către factorii de decizie de la București . Astfel, România a adoptat tactica expectativei, a neutralității și s a străduit să evite transformarea teritoriului său în teatru de război. Exista primejdia ca Rusia să profite de situație pentru a anula clauzele Tratatului de la Paris din 1856, ce retrocedau țării noastre cele trei județe din
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
timp, în noua conjunctură internațională România putea acționa în vederea modificării poziției sale internaționale. Generalizarea conflictului 35 din Balcani și implicațiile sale pentru țara noastră au fost dezbătute pe larg de către factorii de decizie de la București . Astfel, România a adoptat tactica expectativei, a neutralității și s a străduit să evite transformarea teritoriului său în teatru de război. Exista primejdia ca Rusia să profite de situație pentru a anula clauzele Tratatului de la Paris din 1856, ce retrocedau țării noastre cele trei județe din
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
empiric, într-o viață de succes profesional pe Wall Street, îl determină să comită primul gest imprudent din întreaga sa carieră acela de a nu-l concedia pe Bartleby. Datorită curiozității întrucîtva perverse, avocatul îi acordă o a doua șansă. Expectativa lui generoasă nu aduce însă revelații semnificative. Relația cu Bartleby ajunge, inevitabil, o încordare patetică, tensiunea dintre cobai și experimentator. Copistul repetă la infinit, asemenea unei mașinării stricate, propoziția "aș prefera să nu", exasperîndu-și colegii de birou, dar și incitîndu-l
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
face ca sufletul meu să sufere la fel de mult ca trupul". Presentimentul unei boli subtile, infinit periculoase face inevitabil consultul medical (18 mai). Remediul: "Trebuie să fac dușuri reci și să iau bromură de potasiu". Anxietatea îndelung distilată răbufnește; starea de expectativă, de întâmpinare a unei primejdii indefinite, dar iminente devine tot mai puternică (25 mai). Somnul este întrerupt de vise îngrozitoare, asemănătoare, ca forță de persuasiune, coșmarelor recurente din proza lui Edgar Lucas White: "un coșmar mă bântuie. Știu că sunt
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
atunci variațiile experienței sunt generate exclusiv de succesiunea nocturn-diurn. Cred, de aceea, că ar fi vorba despre o stranie prozopopee a nopții, a cărei fenomenologie obscură amenință, în timp ce prozopopeea subsecventă a zilei se configurează în jurul unui "elan ascensional". Starea de expectativă se nutrește din sine, înfometată de propria consistență, precum i se întâmplă unui celebru personaj balcanic din poezia lui Ion Barbu: "Uneori, șuierăturile surugiilor sau vorbele lor îngânate de-a încălecare erau socotite de el ca semnaluri... Îngrozit, își zicea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
căsuțe de bârne, ceva din ograda lui moș Dănilă, drumul satului și adâncitura Iablanicioarei, iar încolo aripele negre ale pădurilor de brad, aruncând umbre adânci pe fânețele înflorite și gurile de secure ale Scripetelui, mușcând din cerul albastru". Interstițiul de expectativă aproape lirică este pulverizat de violența invaziei, introdusă abrupt în tablou: "În această pace adâncă, în această fântână dintre munți, plină de chipul și de aleanul soarelui, pocni strigătul deznădăjduit: "Fugiți! fugiți! vin turcii!..."". Teribila veste se materializează subit și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pendulează între erotism și pornografic, mai ales dacă acceptăm definiția (fotografică) a lui Roland Barthes, potrivit căreia "eroticul este un pornografic deranjat, fisurat" (2009: 41), i.e. exclus de pe traiectoria sa denotativă. Dacă următorul capitol este unul care condensează starea de expectativă a protagoniștilor, partea a paisprezecea surprinde starea de surescitare care-i învăluie pe cei trei bărbați rămași la conac (Pașchevici, Nazarie și Panaitescu). Nici unul dintre ei nu are curajul să-și mărturisească deschis frica, însă fiecare caută, instinctiv, compania celorlalți
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
poate de o sterilă sațietate, roșul de sânge și vin al buzelor și floarea prinsă în păr nu mai reprezintă acordul unui ludic plasirist, campestru. Tumultul carnasier, febricitat al corpurilor care aglomerează scena camuflând corpul victimei intră în contrast cu aerul de expectativă dezolată a vampirului izolat. În cronica pe care i-o face lui Theodor Pallady cu ocazia expoziției de Ateneu din 1913, Arghezi sesizează poate cel mai bine dimensiunea simbolistă a erotismului figurilor feminine ale lui Pallady și ambiguitatea care o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
început în noaptea de 14 15 august și își urmează cursul. Declarația de războiu contra Austro-Ungariei a fost trimisă în seara de 14 august la orele 9 la Viena. În noaptea de 14-15 august trupele noastre au atacat frontiera Austro-Ungariei”. Expectativa luase sfârșit. Având în vedere contextul politicomilitar internațional, extrem de nefavorabil României, putem aprecia că decizia a fost una deosebit de riscantă. La sfârșitul acestui război, România urma să fie Mare, sau să nu mai fie deloc. Participarea României la Primul Război
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fundamentale: aderarea personalului la scopul și obiectivele organizației; subordonații își pot asuma răspunderi sporite în cazul unui management participativ; -valorificarea imaginației, a creativității și spiritual inovator al întregului personal. tipul laisser - faire Ăpermisiv, indiferent ) se caracterizează prin atitudini de ezitare expectativă, neutralitate față de problemele manageriale și situațiile conflictuale din cadrul organizației. Nu intervine în relațiile interindividuale tensionate, preferă să amăne luarea deciziilor, nu are inițiativă și lasă ca lucrurile să se desfășoare de la sine, acționănd doar cănd apar blocaje și cănd, de
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3090]