315 matches
-
din vest și est, occidentale și orientale, reprezintă în critica românească oricât de fals ar suna afirmația în gura noastră o anume inovație. De fapt, alții ar trebui să aducă aceste dovezi. Procedăm, în ce ne privește, doar printr-un expedient total nedorit și în disperare de cauză. Dacă prestigiul criticii românești, de tip teoretic, de idei, este atât de mic, aceasta se datorește și faptului că impresionismul dominant a disprețuit, bagatelizat, negat radical orice altă orientare și cu atât mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
esență, din punctul de vedere al revistelor amintite, radical exclusă. Nu intrăm însă în detalii. Ne interesează doar o tipologie culturală și descifrarea, deocamdată schematică, a unor mecanisme de o evidentă complexitate. Deci: ambiguitatea, mod de existență? De supraviețuire? De expedient? Sau toate la un loc? Răspunsurile nu pot fi decât strict punctuale și contextuale. Adică în fiecare caz în parte. Suprapunerea de planuri a fost atât de mare și adesea inextricabilă, încât orice soluție doar în alb și negru trece
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
De asemenea, și ca un mod specific de a rezolva o situație culturală esențială sau o gravă criză istorică. Enciclopedismul personalităților invocate, ca și al celor din sfera lor de influență, a fost, în primul rând, o necesitate, aproape un expedient, înainte de a defini o vocație propriu-zisă. Un astfel de reflex ni se transmite și nouă, celor din perioada actuală. Se poate deci vorbi, în cazul iluștrilor predecesori, aproape de un enciclopedism fără voie. Neexistând nimic anterior în spatele lor, decât un gol
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
intuitive. Exemplare pentru o astfel de ieșire din dilemă sunt câteva considerații ale unora dintre cei mai importanți filosofi cu contribuții remarcabile în domeniul eticii și al filosofie în general. Voi cita in extenso două comentarii care ajung la acest expedient al salvării teoriei în condițiile în care teoria duce la consecințe ce nu pot fi intuitiv acceptate. Strategia folosită este aceea a minimalizării pierderilor de tip intuitiv. Primul.este un fragment dintr-o lucrare a lui Grice: "O consecință inevitabilă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nu e mai niciodată total; părțile ei disfuncționale devin de obicei ruine și caverne la limita salubrității, în care vechea versiune a locuirii se refugiază. Povestea cu mareea de anxietate ce paralizează în întregime funcționarea unei lumi e doar un expedient euristic, o ficțiune simplificatoare; nu cred că există sentimente fundamentale, capabile să măture totalitatea unei lumi cu vâltoarea lor, ci numai afecte specifice și diverse, vizând în exclusivitate fragmente ale ei; n-ai văzut cum și tsunami-ul japonez a
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
sacerdotul neîntreruperii. Fără îndoială că mă iubea în felul lui, mai cu seamă în măsura în care mă complăceam să rămân în culise. Știi cum e când deranjezi un om din treabă și el se întoarce către tine, te măsoară, și caută un expedient capabil să-i redea solitudinea. Momentul intervenției tale reprezintă pentru el o pierdere calculată; eu nu mă număram printre chestiile de interes major, ci treceam mai degrabă drept o perturbație cu care-și negocia în pierdere tihna. Ținea atât la
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fiecărui oștean înarmat din pântecul lui, săptămână de săptămână un avatar eviscerat până la inocență al primului cal ar fi așteptat, docil, să fie primit în cetate - desigur, o strategie nejustificat de costisitoare și impractică în condițiile lumii arhaice, mai favorabile expedientelor sângeroase. Dar, într-o societate a abundenței, prin suficiente eforturi de reproducere, calul de lemn ar fi deschis și fără conținutu-i homicid porțile cetății prin medierea inimilor traficante clandestin de expectative: urmat, la intervale regulate, de o serie de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
atâta pasiune, măcar ulterior umilita-i ureche de artist să se împărtășească din neomeneștile armonii astfel stârnite. Căuta el inspirație, sau vindicație? O prelungire, sau un sfârșit patimii sale? Căci pretinsa-i dorință de perfecțiune artistică nu era decât un expedient mizer pentru a-și înșela disperarea adâncă. În forul lui interior - nu mai puțin labirintic decât proaspăta-i creație arhitecturală - îi venea greu să admită că nu mai putea trai fără tremurul trupului reginei adus la incandescență. Morbiditatea fetișismului nu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
întrebă ea, depărtându-se de însoțitor c-o fluturare caducă de mână. "Un om ori învățat până la nesimțire cu furtunile, ori îndeajuns de simțit ca să le ocolească" găsi în pripă un răspuns. Pe Rică îl cantonase într-a doua categorie, expedient ca mai toate deciziile ce pecetluiesc soarta întâlnirii cu necunoscutul. Fu pentru prima dată când împărțirea lumii în fraieri și șmecheri pe harta căpitanului Rică se dovedi izbitor de neadecvată experienței. Linia despărțitoare mai trebuia strașnic ondulată, răsfirată și, eventual
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
miezul nopții, se sustrase fără melodramă companiei. Răvășit cum se simțea, avea nevoie de un întreg lan de ovăz spre a se tolăni. Nu dormi decât chinuit, și asta și-n următoarele două-trei nopți. Motivul tulburării însă îi scăpa. Ca expedient, recurse la explicația cea mai simplă și mai la îndemână, după care blonda l-ar fi stârnit carnal din cale afară fără însă a finaliza lucrurile. Nu trebuia fugit de ea, ci înspre ea, își zise. Cum nu reușise s-
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de idei este imposibilă, absurdă, ridicolă, ideologiile, teoriile politico-sociale n-au valoare, n-au tradiție. Sunt preferate relațiile personalizate, discursul subiectiv, nu confruntarea Între principii. totul În societatea românească e improvizație, cârpeală, „fuserie”, „brambureală”. Ne conduce legea minimului efort, soluția expedientului, se preferă improvizația șmecherească În „proporții de masă”, rezolvarea care costă cât mai puțin posibil, strategia hei-rup-ului, munca În asalt. Iar dacă cineva se angajează În proiecte durabile, este blamat, respins, Împiedicat să continue, marginalizat, ca un corp străin. Dar
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cum îi mor, rînd pe rînd, copiii și nepoții. Mai ales războaiele continue, construcțiile, pensiile și gratificațiile de tot felul au ruinat finanțele. Reformele fiscale recomandate de Boisguilbert și de Vauban au fost zadarnice și regele trebuie să recurgă la expediente: emisiuni de rente cu dobînzi foarte mari pentru stat, împrumuturi forțate, loterii, crearea de funcții și mai ales manevre monetare (vreo patruzeci între 1685-1710). Nimic nu împiedică însă creșterea deficitului. În 1715, la moartea lui Ludovic al XIV-lea, încasările
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
1879- 1881, eram un simplu copist la Ministerul de Instrucție, de unde primeam 88 de lei lunar. Cu ce să plătești chiria, cu ce să mănânci, cu ce să te îmbraci, cu ce atâtea și atâtea? Rezultatul era o viață de expediente, de împrumuturi la cămătari, neîndeplinire de angajamente către proprietar, birtaș etc. Pe lângă fiecare minister foiau un număr de cămătari care ne împrumutau - cu leafa pe o lună, niciodată mai mult - și cu dobânda de 2 lei la napoleon opriți dinainte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
din partea Americii, cum o faceți, este un act curajos, căci înseamnă că mai sînt oameni clarvăzători și mai sînt speranțe de îndreptare. America trebuie să facă o politică realistă. Are oamenii, are mijloacele, are totul pentru aceasta. Înșelătoarea politică de expedient de pînă acum oboseala spirituală în a recunoaște tocmai ceea ce poate ajuta mai mult la dezlegarea gravelor probleme -, duce la mortala primejdie a consolidării imperialismului barbar. Credința în dezintegrarea tiraniilor, ca despre o înlănțuire istorică, poate fi o dorință destul de
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
te mai poate abate, nu te poate transforma în instrumentul organelor de anchetă. A doua este a lui Alexandru Zinoviev și se manifestă printr-o totală neadaptare la sistem. Ești un marginal, un paria, trăitor de azi pe mîine din expediente, la periferia societății. Zurbagiul, eroul lui Zinoviev, "s-a proiectat (în stil existențialist) odată pentru totdeauna cîine de pripas, capră rîioasă, călugăr, bandit, cerșetor, smintit, nebun, pentru (întru) libertate". O astfel de poziționare te imunizează, nu poți fi supus presiunilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Dobrușa, hoții au prădat 5 oameni și 3 jidovi. Dela Căprești la Telenești trecem prin Prodăneștii Noi. La Prodăneștii Vechi răzeși e satul de naștere a lui Alecu Donici. La Căprești Ovrei foastă colonie agricolă. Astăzi trăește obișnuit, din vechile [expediente.] Prodăneștii Noi, sat urât rusesc. La Telenești. Apus de soare. 30 Iulie. Nume de pe-aici: Plămădeală, Lapte Dulce, Iapă-scurtă, Șapte Frați, Copii mulți, Bou Negru, Bou Roș. Minunate seri la Telenești. Broscărie. Aici începe codrul Orheiului. Iarmarocul din Telenești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ne pun pe gânduri. Când se găsesc într-o societate ce ne e zugrăvită atât de delicată, de nobilă și de cuviincioasă, atâtea aventuri scandaloase, atâtea rușinoase dezordini, atâtea căsnicii prost alcătuite, atâtea averi ce nu se susțin decât din expediente maloneste, mari seniori care cumpără fără a plăti, care promit fără a-și respecta cuvântul, care împrumută fără a restitui, care se pleacă la genunchii miniștrilor și metreselor acestora, care trișează la cărți ca d. de Cessac, care trăiesc pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cum am putut. Zicală din popor PÂNĂ ÎN AJUN DE A MĂ ÎNSURA, AVEAM SĂLAȘUL NOSTRU de existență boemă fără tată, fără mamă, fără un dumnezeu pe lume, nici stăpân, trăind unii dintre noi din slujbulițe mă runte, alții din expediente și mai mărunte, dar cultivând cu toții acea flacără a tinereții noastre dacă nu chiar studioasă, dar sincer preocupată și, de aceea, neconducând la nimic În viață, ci cu singurul folos al unui liber și continuu exercițiu pe seama nu știu cui, al facultăților
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
S-admirăm încă arhitectura veche, albă, simplă, distinsă, care exprimă gustul roznovănesc; căci fațada de după transformare, încărcată și pretențioasă, n-o va înlocui cu glorie niciodată. De altfel "Palatul princiar" organizat și pregătit anume de primăria fostei capitale, printre alte expediente menite să readucă ceva din vechea strălucire a orașului, n-a fost reședință princiară decât cu numele, după cum, pe vremea strălucirei sale, nici vechiul lui proprietar, candidat la scaun de domnie și potrivnic al Unirii, n-a fost prinț decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de foame în lumea a treia, si nu numai. Dincolo de aceste pericole, presupunând că ele ar putea fi depășite, problema eliminării deșeurilor nucleare, industriale sau menajere, este - pe zi ce trece - mai alarmantă. Nu le putem face să dispară prin expediente al căror caracter ascuns devine azi criminal și trebuie denunțat ca atare. Megapoli, bogați ori săraci, de la Tokio până în Lagos, nu știm ce fac cu deșeurile menajere și, cu atat mai mult, nu știm că elimina atâtea deșeuri gazoase toxice
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
care 1/2 din ei cu o stare sub medie; 25% meseriași din care 5% cu stare materială mediocră iar restul sub medie; 4% liber profesioniști cu stare materială medie; 8% podgoreni cu stare materială medie; 5% trăiesc din diferite expediente, și au o stare materială rea; 8% fără nici un fel de profesie și mijloc material din care să-și tragă existența. La aceștia se mai adaugă și cei veniți din Transnistria (subl.ns.)”. Mulțumit sau nu, Terdiman Își informase ștabii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
reproductivitate” care are o cu totul altă semnificație. Deci, partidul comunist le impusese evreilor „reproductivizarea” care, mai pe șleau și mai pe românește, Însemna punerea la treabă serioasă, productivă, a evreimii ce a supraviețuit de-a lungul timpului din diverse expediente, cunoscute fiind mai mult ca „gheșefturi”. Partidul voia ca toată populația României, numai cu excepția noilor stăpâni roșii și a ciurdei lor de activiști plus țiganii nomazi, să pună osul la treabă pentru reconstrucția țării ruinate literalmente de război. Ceva mai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
materială mediocră, din care ½ cu o stare proastă; 25% meseriași din care 5% cu o stare materială mediocră iar restul chiar proastă; 4% liber profesioniști cu o stare materială medie; 8% podgoreni cu stare materială medie; 5% trăiesc din diferite expediente, situația materială rea; 8% fără nici un fel de profesie și fără mijloace materiale de unde să-și tragă existența”. Autorul raportului mai constatase că „Din mijlocul acestei populații avem 10% care actualmente sunt pensionarii cantinei pe care am creat-o, iar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
rostit tov. Nusem dacă nu cumva, după ce i-au dispărut din cap gărgăunii socialismului o va fi șters prea puțin protocolar acolo de unde tocmai venise. b.m. De necrezut! Evrei la muncă necalificată! Se pare că traiul provenit din diversele expediente din trecut se cam dusese de râpă odată ce unii chiar au trecut la munca de jos. Evident, fusese vorba de cei care nu reușiseră să absolve mai mult de patru clase primare la Școala israelito-română „Cultura” din Huși. Oricum
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a făcut casă lângă biserica din Gulia. În toate încrengăturile lui, neamul Stupcanu avea o fire ușoară. Îi plăceau spectacolele: cântau și glumeau, erau gălăgioși, sportivi și amatori de viață fără complicații. Mulți au rămas burlaci sau au trăit din expediente. La un revelion, părintele Teoctist a fost adus în casa noastră de către sora sa, duduia Sofica, prietena mamei. I-a fermecat pe toți cu năzdrăvăniile sale. Cu o voce baritonală, cânta meșteșugit romanțe și cântece de lume. Căsătorită Geanău, altă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]