5,276 matches
-
a Hortensiei Papadat Bengescu - constă tocmai în exploatarea conștientă a relației speculare. Scriitorii "de profesie" - precum Sandu (Jocurile Daniei) ori Ladima (Patul lui Procust) - stăpânesc perfect mecanismul punerii în abis, iar "diletanții" - Fred Vasilescu (Patul lui Procust) ori Emil Codrescu - experimentează și ei, în paginile jurnalului intim, paralelismul fertil dintre funcția de reflectare a oglinzii și mimesisul narațiunii. Iubirile trecute, evocate de eroul lui Ibrăileanu, nu constituie doar - cum s-a mai spus - diversele vârste ale Adelei, ci și diversele vârste
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
ar fi existat,/ nu as fi uitat actele de nastere acasă,/ nu as fi fost agresat verbal de/ gardianul instituției,/ nu as fi descoperit/ că lacrima e un vers divin,/ în cerurile căruia doar psalmiștii/ au acces" (Anul 40). Cînd experimentează cruzimile (se întîmplă să aibă și asemenea ispite!), autorul Lucianogramelor nu le poate susține pînă la capăt. Le lipsește de funcționalitate. Corespunzătoare, aparent, scopului lor, acestea se înfățișează aidoma săbiilor de scrima, cu tăișul bont: "Eu sînt domnișoara Teroare,/ femeia
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
artiști, chiar dacă au străbătut același timp, au înfruntat în mod distinct istoria și sînt radical diferiți atît că experiența imediată cît și că experiența interioară: Ion Popescu-Negreni a fost prizonier în Rusia și a cunoscut infernul siberian, Vasile Dobrian a experimentat incoerenta istoriei (și toate fracturile derivate) în cercurile avangardiste, în apropierea acelor spirite protestatare care încercau, vehement, remodelarea realului. Acestor mari deosebiri, care privesc atît viață cît și înțelegerea și expresia artistică, li se mai poate adaugă încă una: relația
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
sesiza, bineînțeles, o diferență de anvergură a gândirii, dar gradul de mobilizare intelectuală este același. După cum reiese din cele 468 de pagini de manuscris care formează caietul editat de Manuscriptum, Cristian Popescu studia atent lumea, își supraveghea propria viață sufletească, experimenta posibilitățile cuvintelor limbii române, încerca să se exprime prin intermediul unor desene, își nota titlurile unor viitoare scrieri. Caietul reprezintă documentul explorării a tot ceea ce poate deveni poezie. Nu este vorba doar de prozaica existență a familiei Popescu, a cărei convertire
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
lucrările restaurate aparțin, materialmente, unor perioade intrate demult în istoriei artei, iar ca semnificație simbolică și ca valoare artistică, patrimoniului național. Pe scurt, restauratorul lucrează în spiritul și în substanța marilor maeștri, rememorează tehnici și procedee specifice și, foarte important, experimentează dinlăuntru, din chiar intimitatea operei, gestul major și anvergura performanței. El este, în consecință, un profund cunoscător al materialelor - suport, preparații, pigmenți, aditivi etc. -, al tehnicilor, de multe ori puternic particularizate, și al intimității creatorilor investigați, al metabolismului lor artistic
Restaurare și postmodernism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17304_a_18629]
-
autorul, predomină conceptul unei Europe de state, în care națiunile vor continua, diminuate, să existe. Dar nici soluția Europei federalizate nu e de neglijat, azi, dar mai ales, în viitor. Soluția viabilă, la conflictele național existente, pare a fi cea experimentată în Europa occidentală: unitate supranațională, ștergerea frontierelor, regionalizare. Conceptul de națiune, care și-a avut epoca sa de glorie, se estompează fatal, deși își păstrează unele atuuri incontestabile. Și va apărea, în viitorul îndepărtat sau mai apropiat, și ideea unei
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
însă împăienjenirea sufletului în fantasme, după cum vom vedea), fraze care vorbesc despre un anumit tip de inteligență și de sensibilitate feminine - ușor de recunoscut în România post-decembristă. Lucidă, ironică și autoironică, tăioasă, capricioasă, cu o puternică și necenzurată inițiativă erotică, experimentînd și înscenînd minuțios, din curiozitate, sau marșînd pur inerțial la cîte o propunere întîmplătoare, Mona este o mostră a "dezordinii amoroase" care parazitează și răvășește lumea de astăzi. O lume care - așa cum vedem în "jurnalul de călătorie" - nu mai e
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
cazuri ea nu e acceptată. Aici apar două subcategorii: a femeilor care, apelînd la argumentul moral, nu au fost niciodată de acord cu această practică, si a celor care, convinse de problemă medicală, o resping după ce fie ele însele au experimentat-o, fie au tolerat-o la altele. Poziția bărbaților intervievați diferă destul de spectaculos: pentru aproape nici unul dintre cei întrebați nu e valabilă banalizarea gestului: mai toți văd în el un potențial erotic, fie explicit, si pe care il atribuie chiar
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
Iugoslaviei. În felul acesta, atât România, cât și Bulgaria, Macedonia și celelalte stătulețe din regiune vor fi elegant lăsate de-o parte: nici cu sovieticii, dar nici cu NATO! Asta în primă fază. Pentru ca ulterior vor urma binecunoscutele șantaje (momentan experimentate pe spinarea fostelor republici unionale): închiderea conductelor de gaz și petrol, renunțarea rușilor la importurile din țările vizate, ca să nu mai vorbesc de reactivarea în forță a agenților de influență și a sprijinitorilor recrutați în zilele de glorie ale KGB
Cu toate pânzele sus, spre Zona Rublei! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17911_a_19236]
-
din Kant, din Hegel, aproape cu un zel de ucenic - și, concomitent, fișe ale unor meditate lecturi moderne, Dilthey, Cassirer, Wölfflin, Simmel, prin care descoperă, cel dintîi la noi, noile orizonturi oferite de disciplină morfologiei culturii, gata să le și experimenteze (vezi admirabila sinteză despre Eminescu, la comemorarea a 50 de ani de la moarte, ba chiar unele capitole tîrzii din Istoria literaturii, precum cel dedicat lui Ibrăileanu). Treptat, vederile lui Călinescu se aliniază curentelor moderne de idei pe plan european, capătă
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
paradigmă, pare să rămînă doar cultură, în fapt tot o a-realitate sau o modalitate de a-socializare. Inapt pentru depășirea alterității, captiv nostalgic într-un trecut ce pare să se depărteze tot mai mult de adevărată figură a trecutului, experimentînd un complex eșec identitar, Dan Damiano își caută de fapt în prezent trecutul, prin grila unui esențial Mimesis, unificator și recuperator. Deși atît de ofertant că studiu de caz, social și psihologic, românul lui N. Catanoy se oprește doar la
Literatura exilului si exilul literaturii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17948_a_19273]
-
literaturii spaniole, invitîndu-l la cursurile lor și punîndu-i întrebări la care el nu ar putea în nici un caz să le răspundă pe loc, așa că inventează soluții năstrușnice, uneori de un neverosimil stupefiant, spre a se amuză dar și spre a experimenta pînă unde poate merge credulitatea englezilor în fața unui native speaker. Englezii însă nu numai că îl cred, dar chiar ajung să reacționeze la fantasticele etimologii, de pildă, cu minunarea pe care ți-o provoacă un oracol, ale cărui vorbe nu
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
a unei incandescente a discursului menținute fără întrerupere, Miron Kiropol ajunge a trata afectele într-un chip autonom, ca pe niște obiecte în sine. Încercînd a transgresa, părelnic, granițele dintre real și fantastic, rămîne de facto, în domeniul ultimului, de unde "experimentează" doar realul că pe o iluzie, ca pe o fantasma a fantasmei. Umanitatea să e fatalmente resorbită de procesul figurat, care-și are ontologia proprie. Ființă e doar fictiv tangibilă. Clamorile ei pătimașe, amintindu-l pe alocuri, pe Federico García
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
că un roman de Huxley sau Giraudoux, Monica Lovinescu n-avea deloc în tinerețe intenția să se consacre unei lupte politice și încă unei lupte politice de o viață. Era pe atunci dominată de dorința de a cunoaște și a experimenta tot ce apărea nou și interesant în spațiul culturii - în literatura și teatru, în muzică și film. Stabilită la Paris, în l947, se și apropie, de altfel, de cercurile care promovează teatrul de avangardă, scriind cronici dramatice și regizând spectacole
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
de tip ethno ce presupun gesturi și mai puțin atitudini, mai putin motivații profunde. Există și justificări. Drumul către public se obține pe cai știute, pe cai bătătorite. Puțini, în zilele noastre, își permit luxul - mă exprim astfel! - de a experimenta. M-aș suspectă de subiectivism flagrant dacă aș aprecia că prezentele componistice românești s-au situat deasupra selecțiilor internaționale. Și totuși... A fost o regie a organizatorilor? Aceasta este realitatea? Greu de dat un răspuns. Comit o judecată de gust
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
decît cele legate strict de tehnica și de construcția formei și se transformă, cu sau fără voia lui, într-un activist moral și într-un fel de "agent sanitar" al umanității. Și asta indiferent dacă rămîne fidel limbajelor consacrate sau experimentează expresii alternative și coduri noi de comunicare. În această categorie a artistului polimorf, situat la încrucișarea drumurilor estetice greu de conciliat, a mentalităților diferite, a somațiilor morale contradictorii, a opțiunilor imposibile și, finalmente, chiar a unor lumi diferite, se așază
Paradoxurile lui Bata Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17610_a_18935]
-
după niște adevăruri mult mai profunde decît îi poate oferi contemporaneitatea. Una dintre cele mai tulburătoare afirmații ale autorului înaintează ipoteza conform căreia nu mai sîntem în stare să ne trăim autentic prezentul. Vedem și descoperim numai ceea ce deja știm, experimentînd astfel un continuu trecut, castrant, dar, desigur, securizant, ratînd însă întîlnirea cu prezentul, timp și "spațiu" esențial al necunoscutului, al surprizei și, în fond, al vieții. John Fowles, Copacul, Editura Univers, 1998, preț neprecizat
Nostalgia unei mai vechi relatii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17641_a_18966]
-
aplice și în țările învinse ingineria pretins antropocentrică până la capăt. Infuzia de psihologie întunecată se adăuga propriei angoase sociale a acestor țări, generată de loviturile date sistemului preexistent. Practica stalinistă, cu marea ei rețea de nuclee publice, în care se experimenta această psihoterapie socială, risca să devină o catastrofă a conștiințelor, dacă nu ar fi fost stopată la începutul anilor ’60. În următoarele două decenii a avut loc refluxul ferm al orientării educaționale, revenindu-se în bună parte la normalitatea unui
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
mingii combinat cu bătaia ei în sol, etc. *toate exercițiile prezentate anterior se pot efectua și în alergare, realizându-se astfel purtarea mingii în diferite poziții, aruncarea și prinderea ei. Jocuri pentru dezvoltarea echilibrului (după Pangrazi, R.P., Dauer, V.P. ,1992) „Experimentează diferite moduri în care te poți echilibra pe diferite părți ale corpului. Te poți echilibra pe trei părți diferite ale corpului? Dar pe două? Dar pe una? Înșiruie trei sau patru poziții de echilibru folosind diferite părți ale corpului sau
INTERVENȚII ASUPRA DEZVOLTĂRII ECHILIBRULUI LA ELEVII DE CLASA. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mirela Damian, George Stănculescu, Cecilia Gevat, Alin Larion, Daniel Docu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_531]
-
terminasem de scris o poezie mare, pe tiparul Eminescu-Coșbuc, am ținut jurnal fără să știu că era singurul lucru pe care aș fi fost în stare să-l fac. Pe urmă, ca să „revin” la literatură, și neputând, am început să experimentez. Să inventez feluri de a scrie. Între altele, să pun unul lângă altul flașuri; imagini disparate din trecut, de peste zi, vorbe auzite, „frânturi” de gând, orice. Acum îmi dau seama că eram pe cale să-l resuscitez, după trei decenii, pe
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2507_a_3832]
-
cu extraordinara dar repetitiva lor paletă coloristică, gravurile lui Gauguin sunt mai aproape de vis, mai aproape de abstract. Delimitează un univers marcat de disperare mai degrabă decât unul dominat de peisaje idilice și nuduri voluptoase... Definesc un artist mereu gata să experimenteze, mai legat de Munch decât de confreria post-impresionistă - Van Gogh, Cézanne, Seurat - cu care numele său este îndeobște asociat. Ca și alți maeștri ai unei arte pline de subtilitate, ale cărei procedee sunt greu de controlat și cer ani de
Evenimente la MoMA by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2508_a_3833]
-
arde la mațe. După ce a pus la punct finanțele mondiale, omul a trebuit să se îngrijească și de propriul șarpe monetar, pe care l-a hrănit cu 20 de milioane de cobai. Adică niște români cu care ar vrea să experimenteze teoriile economice carteziene (pe care i le-a inspirat Cartianu în fața unei arteziene): taxa unică egală cu zero, 1,4 milioane de bugetari concediați, reducerea TVA etc. Nici nu are rost să-l sun pe Adrian Vasilescu, pentru explicații, mai
Ziare la zi: Nu-i mătase ca ariciu, nici penelist ca Patriciu. PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25327_a_26652]
-
cei mai importanți scriitori francezi ai momentului, deja deținător al unei formule literare proprii, o combinație între reportajul literar și narațiunea, semi-confesivă, scrisă la persoana I, mixaj pe care el însuși îl numește „roman non-ficțional”. După ce, la începuturi, scrie ficțiune, experimentând și încercând să inoveze cu orice preț, dar având, cu toate acestea, un ecou modest, John Updike îi remarcă, în 1986, un mic roman intitulat La moustache, despre care spune că e, pur și simplu, „uimitor”. Carrère devine, însă, cu
„Adevărul“ despre Limonov by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2443_a_3768]
-
nu le cunoșteam înainte, am început să mă documentez pentru a-mi răspunde întrebărilor pe domeniile de interes precum: sănătate, legislație, drepturile pacientului, dezvoltare și formare profesională, sau pur și simplu arța de a trăi frumos, prin tot ceea ce am experimentat sau am aflat în viața de zi cu zi . Prima idee a fost să adun cât mai multe informații (despre epilepsie) și de aici a pornit și ideea de a ne uni forțele și a înființa un ONG, o organizație
500.000 de bolnavi de epilepsie există în România. Majoritatea sunt discriminați () [Corola-journal/Journalistic/24487_a_25812]
-
ce continuă, în vremuri teribile, linia prozei interbelice, precum și o nouă arhitectură a unei proze care trebuie să transmită un text încărcat de intelectualitate, contemporan cu marile opere ale literaturii universale. În ciuda eșecului de moment, el continuă fără să cedeze, „experimentează mereu, cu o mare consecvență și încredere în propria vocație, noi posibilități de supunere a sensibilității la rigorile formei literare, reconstituind astfel elementele definitorii ale unei existențe dominate de imperativul artistic”, cum spune Alexandra Ciocârlie în una dintre cele mai
Un jurnal care își scrie autorul by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2454_a_3779]