371 matches
-
() a fost pseudonimul jurnalistei americane Elizabeth Jane Cochran. Ea a rămas celebră pentru două realizări: un ocol al Pământului similar celui făcut în romanul lui Jules Verne de personajul Phileas Fogg, și un expozeu în care s-a prefăcut nebună pentru a studia din interior un ospiciu. Ea a fost și industriașă și a activat în organizații de caritate. S-a născut la 5 mai 1864 sub numele de Elizabeth Jane Cochran, în Cochran
Nellie Bly () [Corola-website/Science/324126_a_325455]
-
de douăzeci de foi în limba latină. Ceremonia oficială de învestitură și de promovare solemnă în gradul de "Magister" are loc pe 12 iunie. Decanul ține un discurs privitor la o problemă de limbă ebraică iar noul Magister face un expozeu în latină la capătul căruia mulțumește comunității științifice pentru bunăvoința de a-i fi deschis porțile cunoașterii. În urma disertației "Principiorum primorum cognitionis metaphysicae nova dilucidatio" i se acordă, la 27 septembrie 1755, "venia legendi". Kant devine așadar Privatdozent, adică un
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
si cercetător la Institutul de Chimie Fizică al Universității Albert-Ludwig din Freiburg. Aici, sub îndrumarea Prof. Herbert Zimmermann, a studiat în cadrul tezei sale de doctorat cu subiectul: Măsurători RMN ale schimburilor cinetice intramoleculare. În această perioadă a asistat la un expozeu inaugural al directorului sau de teza Hans-Heinrich Limbach despre lucrările viitorului laureat al premiului Nobel, Paul Lauterbur, în domeniul imagisticii prin rezonanță magnetică (IRM). Între 1982 și 1983, lucrează că și cercetător post-doctoral la Universitatea din Zürich unde a făcut
Jürgen Hennig () [Corola-website/Science/328097_a_329426]
-
viață bună; În al doilea caz, dreptatea se bazează pe o concepție anume. În termeni filosofici, această opoziție fundamentală s-a tradus adeseori prin dihotomia dintre teoriile liberale și cele perfecționiste. Nu inteționăm să facem aici inventarul acestor teorii. Totuși, expozeul nostru se articulează În jurul acestei opoziții, care este de natură să explice diferențele de abordare În ceea ce privește problema diferenței colective. Credem totuși că este oportun să Începem cu o discuție prealabilă asupra noțiunii de dreptate socială. Vom vedea că aceasta nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
știe că, între Kant și Hamman, Nae Ionescu prefera și iubea pe cel din urmă." Întors în țară, publică, împreună cu Raul Vișan, traducerea Criticii rațiunii pure. Volumul este prefațat de Nae Ionescu ("Notă introductivă asupra Rațiunii practice") și cuprinde un expozeu despre "Viața lui Kant" semnat de C. Rădulescu-Motru. Volumul va fi recenzat de Noica în Revista Fundațiilor Regale din iulie 1935: "Orice traducere nouă din Kant este binevenită. Traducerea Criticei rațiunei practice însă nu mai putea întîrzia multă vreme. Trebuie
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]
-
anului 2005, pe 24 aprilie, la reuniunea omagială dedicată, la împlinirea unei frumoase vârste, Profesorului C.D. Zeletin, prestigios om de știință și artist, Președintele de onoare al Societății noastre. Fost student al celui sărbătorit, Gil a susținut atunci un strălucit expozeu intitulat Dialogul artelor cu știința, la fel de original în formă, ca și în conținut. În trista împrejurare în care ne aflăm astăzi, publicăm mărturiile, oficiale și personale, legate de personalitatea celui dispărut și de șocul provocat de prematura sa plecare, mărturii
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Ființa muzicală, 5. Oglinzile sferice, 6. Stil și maniera, 7. Îl prinde, nu îl prinde. Toate aceste demonstrații pornesc de la premize pertinente și subtile reușind să se îmbine într-un amplu silogism de o precizie excepțională. Părăsind cu regret amplul expozeu literar al lui Theodor Codreanu care mai are și meritul de a fi scris într-un cod atrăgător și de o claritate cristalină, ne propunem să întârziem asupra capitolului al X-lea intitulat Caragiale abisal (deoarece acesta e titlul cărții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și Venus și Epicur!), personajul pare cu toate acestea să fi fost oricum, numai glorios nu... Pentru că Lucrețiu se face luntre și punte ca să-i ofere, sub forma care îi pare a fi cea mai plăcută prietenului său - poemul -, un expozeu asupra doctrinei lui Epicur, iar acest politician veros refugiat la Atena după o tenebroasă afacere de corupere a unor consuli și a unor auguri plănuiește să construiască taman pe ruinele Grădinii un fel de proiect imobiliar menit să șteargă orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Căci, de la începutul și până la sfârșitul fiecărei plimbări, Diogene propune o inițiere a individului care se convertește la doctrina lui Epicur. Primele porțiuni ale zidului sunt consacrate fizicii. Propilee ale sistemului, și îndeosebi ale eticii la Epicur, ele constituie un expozeu clasic asupra a ceea ce se știe despre doctrină: atomii, vidul, mișcarea, simulacrele, reducerea fenomenelor meteorologice și naturale la niște combinatorici de particule. Nimic deosebit, în afara precizării că teoria declivității există și la Magistrul însuși. Nu la Democrit, la Epicur. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
în nicio limbă, vreo istorie a filosofiei hedoniste! Pentru repere și câteva jaloane, a se citi textul lui A.-J. Festugière, „La doctrine du plaisir des premiers âges à Epicure”, pp. 81-116, reluat în Etudes de philosophie grecque, Vrin. 1971. Expozeul este succint, dar permite o utilă vedere de ansamblu. Asupra eudemonismului antic, cu câteva pasaje extrem de cursive, din păcate inutil moralizatoare uneori, și asupra hedonismului lui Aristip, a se consulte Léon Robin, La Morale antique, PUF, 1963, îndeosebi paginile 32-33
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
un tip isteț de la Daily Mirror a scris despre Sheba că e „o bombă pieptoasă“. (Toți cei care au văzut-o chiar și în treacăt știu că e plată precum câmpurile din Fenland.) Iar ieri, ziarul Sun a produs un expozeu asupra soțului Shebei în care se pretindea că Richard, care predă Teoria Comunicării la City of London, e un „prof trendy care face seminarii sexy despre cum ar trebui citite revistele porcoase“. Până la urmă, totuși, nu e nici măcar neglijența sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
mai diferite, reeditând superba carieră a unui alt termen drag generației optzeciste: text, textualism, textuare). Chiar și un simplu dicționar uzual (Petit Robert, 1978) consacră nenumărate accepții ale termenului discurs: „conversație”, „dialog”, „întrevedere”, „exercițiu oratoric în fața unor persoane”, „alocuțiune”, „conferință”, „expozeu”, „proclamație”, „speech”, „apologie”, „elogiu”, „panegiric”, „rechizitoriu”, „expozeu”, „tratat” (Discurs asupra metodei de R. Decartes), orice enunț lingvistic observabil etc. Rezumându-ne fie și la enumerarea amalgamată de mai sus, vom observa că toate sinonimele discursului definesc o trăsătură esențială: emisie
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
alt termen drag generației optzeciste: text, textualism, textuare). Chiar și un simplu dicționar uzual (Petit Robert, 1978) consacră nenumărate accepții ale termenului discurs: „conversație”, „dialog”, „întrevedere”, „exercițiu oratoric în fața unor persoane”, „alocuțiune”, „conferință”, „expozeu”, „proclamație”, „speech”, „apologie”, „elogiu”, „panegiric”, „rechizitoriu”, „expozeu”, „tratat” (Discurs asupra metodei de R. Decartes), orice enunț lingvistic observabil etc. Rezumându-ne fie și la enumerarea amalgamată de mai sus, vom observa că toate sinonimele discursului definesc o trăsătură esențială: emisie verbală adresată unei persoane sau mulțimi concrete
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
se modifică. începe să se renunțe la metodele greoaie ale exprimării scolastice. Răsfoirea Expunerii în rezumat a teologiei a lui Toma d’Aquino permite oricui să constate în ce măsură curgerea lină a gândirii fluide poate fi stânjenită de arhitectura carcerală a expozeului: aceasta îngreunează, încetinește inteligența, apasă asupra ei; ea este încorsetată în întrebări, articole, obiecții, refutații, răspunsuri, soluții; fiecare dezvoltare a ei este îngrădită de o logică în trei timpi; sunt citate abundent autoritățile - Biblia, Aristotel - pentru a justifica și legitima
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
din perioada imperială. Cu niște limite, desigur, pentru că Montaigne nu ia apărarea celor care legitimează durerea pretinzând că ea ne permite să ne măsurăm și să ne exercităm puterile. Eseurile abordează în mai multe rânduri și problema sinuciderii. în vălmășagul expozeului în care putem citi tezele celor vechi, întâmplări cu eroi ai morții voluntare precum și poziția oficială a Bisericii, surprindem în cele din urmă și simpatia lui Montaigne pentru opțiunea stoică: a-ți decide sfârșitul este un lucru bun pentru că este
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și Venus și Epicur!), personajul pare cu toate acestea să fi fost oricum, numai glorios nu... Pentru că Lucrețiu se face luntre și punte ca să-i ofere, sub forma care îi pare a fi cea mai plăcută prietenului său - poemul -, un expozeu asupra doctrinei lui Epicur, iar acest politician veros refugiat la Atena după o tenebroasă afacere de corupere a unor consuli și a unor auguri plănuiește să construiască taman pe ruinele Grădinii un fel de proiect imobiliar menit să șteargă orice
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Căci, de la începutul și până la sfârșitul fiecărei plimbări, Diogene propune o inițiere a individului care se convertește la doctrina lui Epicur. Primele porțiuni ale zidului sunt consacrate fizicii. Propilee ale sistemului, și îndeosebi ale eticii la Epicur, ele constituie un expozeu clasic asupra a ceea ce se știe despre doctrină: atomii, vidul, mișcarea, simulacrele, reducerea fenomenelor meteorologice și naturale la niște combinatorici de particule. Nimic deosebit, în afara precizării că teoria declivității există și la Magistrul însuși. Nu la Democrit, la Epicur. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în nicio limbă, vreo istorie a filosofiei hedoniste! Pentru repere și câteva jaloane, a se citi textul lui A.-J. Festugière, „La doctrine du plaisir des premiers âges à Epicure”, pp. 81-116, reluat în Etudes de philosophie grecque, Vrin. 1971. Expozeul este succint, dar permite o utilă vedere de ansamblu. Asupra eudemonismului antic, cu câteva pasaje extrem de cursive, din păcate inutil moralizatoare uneori, și asupra hedonismului lui Aristip, a se consulte LĂon Robin, La Morale antique, PUF, 1963, îndeosebi paginile 32-33
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Jaspers, Karl, Texte filosofice, traducere de George Purdea Goethe-Institut, fondat de Ministerul German al Afacerilor Externe, București, Editura Politică, 1986. Jung, Gustav Carl, Amintiri, vise, reflecții, traducere de Daniela Ștefănescu, București, Editura Humanitas, 2010. Kierkegaard, Søren, Boala de moarte. Un expozeu de psihologie creștină în vederea edificării și a deșteptării, traducere din germană, prefață și note de Mădălina Diaconu, București, Editura Humanitas, 2006. Kierkegaard, Søren, Jurnalul seducătorului, traducere din daneză de Kjeld Jensen și Elena Dan, București, Editura Scripta, 1992. Lama, Denys
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
III, București, Editura Minerva, 1983, p. 73. 73 Max Blecher, Vizuina luminată. Jurnal de sanatoriu, ed. cit., p. 30. 74 Franz Kafka, Procesul, traducere de Gellu Naum, București, Editura RAO, 2007, p. 1. 75 Søren Kierkegaard, Boala de moarte. Un expozeu de psihologie creștină în vederea edificării și a deșteptării, traducere din germană, prefață și note de Mădălina Diaconu, București, Editura Humanitas, 2006, p. 3. 76 Max Blecher, op .cit., p. 1. 77 Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., p. 28
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de decizie interpretativă. Sade lasă azi loc unor comentarii literare savante, după ce a fost vreme îndelungată prizonier în infernul bibliotecilor. Totuși, în ciuda acestei recentei canonizări, textele lui sunt încă pasibile de un consum pornografic din partea cititorilor care sar peste lungile expozeuri filozofice pentru a se concentra asupra scenelor de gen. Momentul în care a apărut Le Roi des fées nu este indiferent. Publicarea sa este contemporană cu apariția unei pornografii audiovizuale de masă, cu ceea ce noi am numit "regim de tranziție
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
concepe salvarea individului prin rațiune și credință, aflându-și tihna, după căutări neobosite, în dogma creștină, ceea ce poate explica și de ce proza ascetului jansenist de la Port-Royal a înrâurit multă vreme nu numai cultura franceză. Volumul Varia italica (1975) conține scurte expozeuri atestând aceeași tendință de integrare a unui creator în ritmurile ideilor epocii, completate cu evocări analitice (Cesare Pavese, Giorgio Bassani, Antonio Gramsci ș.a.) și investigații comparatiste, de cele mai multe ori binare (italiană-germană și italiană-franceză). Scrise într-o formulă stilistică necăutată, studiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
nevoie să observe ce se petrece în jurul său, să învețe să judece lumea pe cont propriu. La rîndul său, Păstorul se încadrează și el în acest mod îndătinat de gîndire și de mișcare. Se poate spune că lipsesc datele „concrete”, expozeul de cuvinte. Ele există, numai că trebuie să ne deprindem a le descifra din formele de viață ale mocanilor. Păstorul a fost selectat ca și Nechifor Lipan, de mentalul colectiv, după aceeași tehnică a transformării numelui în renume, ca breasla
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fără rost”), afirmând că întreaga lui operă literară este străbătută de „răceală”. Pe Tudor Arghezi l-a apreciat, în 1926, considerând că are „vederi noi”, dar despre Flori de mucigai a scris negativ. B.-D. era un critic cu un expozeu informat, care înțelegea motivațiile curentelor moderne (a scris despre expresionism), dar gustul său era al unui clasicizant și al unui moralist. Interesul lui s-a îndreptat însă către istoria literară, ca o consecință a înclinației spre istorie în general. Primul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
s( utilizeze schemă "dezorganiz(rîi sociale" pentru a interpreta acest univers, așa cum au f(cut-o dealtfel (i al(i autori de monografii din Chicago. Cît(m extrasul urm(tor subliniind c(: 1) construc(ia textului opereaz( o distinc(ie (ntre expozeul general al lui Cressey (i notele de observa(ie ale unor anchetatori. Acest mod de redactare, separînd analiza (i datele, va deveni uzual pentru acest gen de muncă (vezi capitolul IV); 2) observatorul, foarte prezent (n aceste note, nu ((i
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]