327 matches
-
adevăr care urmează să fie demonstrat) care include generalități despre "politica municipalităților americane" și "americani"; expose-ul conține dovezi fenomenologice precum faimosul "Big Mitt Ledger", Steffens obținând, astfel, în final dovada că primarul este mituit (Autobiography 381). La acest nivel modul expozitiv și cel argumentativ se află angajate într-un transfer, dar substanța verificabilă a expose-ului este preponderent de natură expozitivă, astfel încât se plasează în modelul de informație al lui Schudson. Jurnalismul de senzație și cel de investigație pot să ocupe din
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
precum faimosul "Big Mitt Ledger", Steffens obținând, astfel, în final dovada că primarul este mituit (Autobiography 381). La acest nivel modul expozitiv și cel argumentativ se află angajate într-un transfer, dar substanța verificabilă a expose-ului este preponderent de natură expozitivă, astfel încât se plasează în modelul de informație al lui Schudson. Jurnalismul de senzație și cel de investigație pot să ocupe din punct de vedere modal un spațiu în afara granițelor jurnalismului literar de tip narativ atunci când sunt preponderent discursive. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
presupune trcerea treptată prin cele patru tipuri de Învățare. Prin Învățarea istoriei elevul poate fi condus spre un dublu rezultat: unul de ordin informativ și altul de ordin formativ. În acest sens curriculumul național la istorie propune trecerea de la modelul expozitiv al prezentării informațiilor la Învățarea bazată pe activități de descoperire; de la asimilarea unui volum de informații la deținerea unor priceperi și deprinderi de orientare În paginile care conțin informații prin folosirea unei diversități de metode și procedee active În transmiterea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Rodica Focşa () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93546]
-
sa de fundal (controlorul său pe linia unei eficiențe aplicative de sine). În această pliere pe contururile ei destinale, conștiința de sine vădește o predispoziție în fond consubstanțială cu tehnicile adoptate de vizarea obiectivității, preluând atuul simetriei metodologice în desfășurarea expozitivă de sine care este evoluția pe plan teoretic. De aceea, ea oferă în primul rând pragmatismul subiectiv al întreprinderilor cognitive (rădăcina lor procedurală și concret-actantă) și în al doilea rând setul de concluzii generale și speciale care fac din activitatea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
idee prezentă la mulți gânditori, nu poate fi decretată de la centru. Inițiativa trebuie să fie locală și abia apoi aceasta trebuie sprijinită de la nivel central. "În comunități restrânse și concrete se va lucra activ, metoda nu va fi niciodată pur expozitivă. Ea va consta din citiri în comun, și din discuții în jurul unei biblioteci constituite, nu cum se face de obicei, din volume trimise după liste tipice și generale, ci dintr-o însumare de opere, după nevoi resimțite și declarate" (Vianu
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
scenei, a jocului în care se transformă orice act pentru că este privit, a felului în care se decupează inclusiv spațial un fragment de actualitate, este împărtășită de toți, indiferent de calitatea de actor sau spectator. Cu cît vom considera natura expozitivă a spațiului arătat, "en vedette", al scenei, sub lumina nefirească a rampei, cu atît ne vom supune regulilor vizuale ale etalării, deplierii, afișajului. Expositions, le numește Philippe Hamon; în "vitrina" realului, nu toate lucrurile ocupă același loc. Îl cuceresc sau
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
locurile unde se realizează elaborarea, redactarea și aprobarea legilor. În realitate, cei doi termeni, parlament și adunare legislativă, sînt interschimbabili și cele două activități, dezbaterea și legiferarea, merg aproape împreună. Dacă există o pro-blemă, urmărind să menținem o anumită uniformitate expozitivă cu capitolul următor asupra guvernelor, aceasta este reprezentată de dificultatea de a formula o analiză structurală a parlamentelor (termen general care, tocmai din acest motiv, de acum va fi folosit mai ales cu referire la adunarea legislativă). Adunări elective Este
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
ce deschide și dă titlul plachetei Spre Cetatea zorilor reia motivul infinitei aspirații, în timp ce altele (Trandafirii galbeni, Buchetul, Garoafa roză) relevă tehnica și substanța „romanțelor” minulesciene. Un efort de individualizare se constată în Poemul oglinzilor, în care însă alunecarea spre expozitiv parnasian și declamație erodează efectul. Aceeași propensiune e vizibilă și în ciclurile „vitrinelor”, din Altare nouă, și al „străzilor”, din Fericirea celorlalți, în care mai apar motivul orașului provincial, câteodată în note bacoviene, și accente de satiră socială. Prezent și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286537_a_287866]
-
reține, este Alexe, omul lui Dumnezeu, posibil vag reflex al faimoasei Cănuță, om sucit de I. L. Caragiale, cu un personaj becisnic și abulic, oropsit de bizare fatalități. Registrul narativ merge de la inofensiv-glumeț până la tragic-tenebros. Personajele au o psihologie „primară”, analizată expozitiv și insuficient, într-un limbaj sărac, pedestru, inadecvat. O proză mediocră despre o omenire mediocră, caracteristică reperabilă și în alte scrieri ale lui Ș. În epoca realismului socialist prozatorul se va adapta fără dificultăți la exigențele oficialității (Pâinea inimii, I-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
gândea el exista deja într-un sistem complet și recunoscut, și că lui nu-i rămâne decât s o preia ca atare și s-o aplice în interpretările și lucrările lui. Studiul despre Husserl poate că nu depășește, ca lucrare expozitivă, nivelul unei lucrări oarecare de seminar, dar aplicarea fenomenologiei în interpretarea operei lui Proust, făcută prima oară de Camil Petrescu într-o vreme când critica europeană nu se gândea în legătură cu Proust decât la Bergson, e un fapt de cultură mai
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
modernizat, iar cele moderne s-au integrat sistemului metodologic. O altă posibilitate de clasificare, împărțirea metodelor de învățământ în pasive și active, pierde din rigurozitate dacă ne gândim la tendințele și posibilitățile de utilizare a celor din prima categorie (metodele expozitive) pe un suport problematizat: o explicație, o povestire poate fi folosită cu ușurință și de către elevi, pe baza observațiilor, a cunoștințelor sau a experienței dobândite în particular sau în școala. Demonstrația, metodă relativ pasivă (dacă se rezuma la ilustrarea unor
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
fi dobândite prin activități de descoperire. Domeniul În care atitudinea creatoare a Învățătorului este cel mai mult solicitată În vederea valorificării resurselor lecției de istorie este, desigur, cel al metodelor. În acest sens, fără a neglija potențialul formativ oferit de metodele expozitive, considerăm că există multe altele care trebuie să-și găsească locul În desfășurarea lecției de istorie. Gândirea critică este necesar a fi dezvoltată pentru a nu forma o atitudine exaltată, deformată de genul: „unitatea - visul de veacuri al poporului român
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Marcela Gorgan () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93541]
-
raportarea la un context mai larg. Registrul stilistic propriu scrierilor memorialistice sau discursului istoric este foarte curând bruiat de elementele unei retorici grandilocvente, propriu unui discurs politic avântat. Cuvântul „a sugruma” induce acest efect patetic, descărcarea afectivă improprie discursu- lui expozitiv inițial indică dubla măsură și hibridizarea sa. O temă îndelung vehiculată în epocă este aceea a „măririi și decadenței” speculând un întreg curent de idei, dar și o sensibilitate finiseculară din care originează estetic deca- dentismul. Formula transcrie viziunea unui
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
etc. metode de explorare observația, modelarea etc. metode bazate pe acțiune jocul didactic, jocul de rol etc. metode de raționalizare 152 a conținuturilor/operațiilor algoritmizarea, instruirea programată, instruirea asistată de calculator etc. canalul comunicativ 153 metode verbale de comunicare orală: * expozitive * conversative * problematizante expunerea, povestirea, expunerea cu oponent, descrierea, explicația etc. conversația, dezbaterea, discuția, asaltul de idei etc. problematizarea metode verbale de comunicare scrisă lectura sau lucrul/activitatea cu cartea etc. metode de comunicare audio-vizuală instruirea prin filme, instruirea prin televiziune
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
lectura, expunerea, brainstormingul, interpretarea literară, analiza literară etc. metode comune studiului limbii și literaturii române conversația, exercițiul, problematizarea, dezbaterea, învățarea prin descoperire, învățarea prin acțiune, demonstrația, jocul didactic, rezumatul, algoritmizarea 157 etc. gradul de implicare a copilului în activitate metode expozitive/ neparticipative/pasive expunerea, explicația, demonstrația etc. metode active/participative exercițiul, conversația, brainstormingul, lucrul cu cartea, problematizarea, jocul didactic etc. forma de organizare a activității metode individuale exercițiul, algoritmizarea, expunerea etc. metode de grup metoda proiectelor, jocul didactic etc. metode frontale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
particularităților de vârstă ale subiecților cu care se lucrează (așadar, prin accesibilizarea ca formă și conținut a elementelor expuse). Expunerea poate fi valorificată în etapa preșcolarității pe secvențe reduse, cu precădere ca premise pentru desfășurarea activităților ulterioare; pot fi prezentate expozitiv, de exemplu: aspecte privind viața și opera unui scriitor (Ion Creangă, Mihai Eminescu) elemente care caracterizează un anumit element al naturii (fenomen, viețuitoare); aspecte care vizează un anumit obiect cu elementele sale componente (carte, jucărie, joc) etc. ( Cel mai frecvent
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
a copilului" (Rădulescu 1999: 62). 253 Ezechil 2003: 132-133, Kelemen 2006: 407. 254 Ezechil 2003: 133. 255 Pentru detalii, vezi Cucoș 2001: 218-221. 256 Strategii inductive (folosite cu precădere în activitățile cu preșcolarii)/deductive/analogice/transductive/mixte; algoritmice/semi-algoritmice/nealgoritmice; expozitive; euristice, bazate prioritar pe acțiunea de cercetare a elevilor, de manifestare a personalității elevilor; de evaluare etc. Cucoș 2001: 282-283, Albulescu-Albulescu 2000: 95, Moale 2005: 13 etc. 257 Am optat pentru această sintagmă terminologică, sinonimă cu activitatea-lecție pentru a sublinia
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
educațională, reprezentările sunt foarte variate și în legatură directă cu câmpul psihopedagogic, înspecial: 1. Didactice: sunt incluse aici opiniile, percepțiile, imaginile și atitudinile educatorului față de: • Proiectare: - obiective; - conținuturi; - timp și, evident, relațiile dintre acestea trei; • Strategie: preferința pentru o metodă - expozitive; - conversative; - demonstrative; - explicative; - acționale sau combinațiile alternative dintre acestea; • Interacțiuni: - raport: - autoritarist; - directiv (autoritar); - alternant (în raport de obiective, dar... armonios și eficient); - permisiv (accent pus pe munca independentă); - laissez-faire; - decizia: - elevii au dreptul la decizie; - numai cadrul didactic; - ambivalență
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
dar că ele pot deveni realități efective oricând. Cartea este defalcată în două părți distincte: în prima dintre acestea autorul zugrăvind un tablou critic asupra societății engleze contemporane cu el, pentru ca, în cea de-a doua, cu un caracter profund expozitiv, să fie prezentată maniera de organizare socială a unui stat așezat într-un loc imaginar, insula Utopia. Utopia apare ca o construcție statală de tip familial, în care familiile sunt grupate în triburi, iar fiecare trib este condus de un
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Emile stabilește și principalele reguli consensuale sau principii în activitatea prestatorului de educație, precum: principiul exemplului personal, principiul echilibrului între excesul de severitate și excesul de indulgență. Pedagogul francez propunea ca în actul predării profesorul să nu uzeze de metodele expozitive/explicative, sugerându-ne că beneficiul suprem al instrucției îl constituie metoda sugestiei și problematizării: ,,Talentul învățătorului este să facă pe elev să iubească învățătura. Ca s-o iubească, nu trebuie să rămână spiritul lui așa de pasiv, în tot ce
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
discontinuității. În acest spirit de analiză pot fi decriptate trei tendințe majore de abordare: a. gândirea pedagogică magistrocentristă, caracteristică secolelor XVII-XIX, recomanda un scenariu didactic-educativ rigid, în care esențială era autoritatea profesorului, transmiterea unidimensională a cunoștințelor, predominanța metodelor verbale și expozitive; o asemenea tendință n-a însemnat altceva decât ,,identitatea între codul emițătorului și codul receptorului”, având efecte negative în plan moral, ,,elevul fiind considerat doar un obiect care trebuie modelat din exterior”; b. gândirea pedagogică psihocentristă, caracteristică cumpenei de veac
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
astăzi pași importanți pentru încurajarea creativității. Există însă destul de mulți dascăli care sunt reticenți la aplicarea noului. Printre practicile contraindicate putem aminti câteva: prezentarea informațiilor “de-a gata” în dauna acțiunii de descoperire a cunoștințelor, tendința de a folosi metode expozitive, excesiva apelare la expunerea problematicii de către cadrul didactic, limitarea libertății de comunicare a copiilor, descurajarea nonconformismului, rigiditatea stilului de predare, directivismul, uniformizarea și lipsa tratării diferențiate, accentul pus pe cantitate și nu pe calitatea reproducerii conținuturilor, lipsa de flexibilitate, evitarea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurora Maria GĂINESCU, Florentina GENERALU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93134]
-
cetățeni! -stadionul conține un enunț exercitiv, anunță un drept, un privilegiu: Vă recomand acest oraș! -stadionul conține un enunț comisiv, promite: Vă veți distra de minune! -stadionul conține un enunț comportativ, o laudă: Bine ați venit! -stadionul conține un enunț expozitiv, relatează: Aici sunt oameni bogați și puternici! Corpul sportivului se mișcă în spațiu și are ideea de timp, corpurile suporterilor se comportă simulând vibrațiile din arenă. Probele sportive conțin elemente ale conștientizării timpului, elemente vizibile prin transformările stadionului. Persistența numelui
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
recentă sau moderne - descoperirea, problematizarea, expunerea însoțită de mijloace tehnice, modelarea, simularea, asaltul de idei, studiul de caz, algoritmizarea, instruirea programată; * în funcție de modalitatea principală de prezentare a cunoștințelor: a) metode de comunicare orală bazate pe cuvântul scris sau rostit; * metode expozitive - povestirea, expunerea, prelegerea, explicația, descrierea; * metode interogative - conversația euristică; * metode care presupun discuții și dezbateri - problematizarea, brainstormingul; b) metode bazate pe contactul cu realitatea - bazate pe observarea directă, concret-senzorială a obiectelor și fenomenelor realității sau a substitutelor acestora: demonstrația, modelarea
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
presupun discuții și dezbateri - problematizarea, brainstormingul; b) metode bazate pe contactul cu realitatea - bazate pe observarea directă, concret-senzorială a obiectelor și fenomenelor realității sau a substitutelor acestora: demonstrația, modelarea, experimentul; * după gradul de angajare a elevilor la lecție: a) metode expozitive sau pasive - pun accent pe memoria reproductivă și ascultarea pasivă; b)metode activ participative - favorizează activitatea de explorare personală și interacțiunea cu ceilalți colegi; După același criteriu, unele lucrări de specialitate disting trei tipuri de metode: o centrate de pe elev
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]