332 matches
-
ale conduitei explicative, pe de o parte, cu textualitatea în care se înscrie o secvență explicativă, pe de altă parte. Dacă, de cele mai multe ori, este citat cazul relatării unei experiențe pentru a se da un exemplu de suprastructură a textului expozitiv, aceasta se întâmplă din cauza unei nefericite confuzii care apare între secvență, pe de o parte, și segmentarea unui enunț, într-un plan de text mai mult sau mai puțin fixat, pe de altă parte. În opinia mea, lucrarea lui W
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Civic..." aici cazul special al modelului Civic 1.6 Vti), apoi descrierea acțiunilor-rețetă se reia (plecând de la "întoarcerea din cursa de probă..."). Spre deosebire de ceea ce am scris în lucrările anterioare și spre deosebire de Werlich, nu îmi pare deloc necesar să consider textele expozitive care încep cu interogativul CUM ca fiind variante ale prototipului explicativ. Trebuie să spun câteva cuvinte și despre ceea ce consider ca fiind o formă specială de explicație: justificarea. Mă voi rezuma însă la a prelua ideile lui J. B. Grize
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
adaptate, ținându se cont de specificul persoanelor cu pierderi de auză cât și metode specifice. Deși sunt aplicabile toate metodele didactice, unele sunt mai adecvate grupului nostru țintă, altele necesită o atenție deosebită pentru a-și atinge scopurile educative. Metodele expozitive, de exemplu, prezintă dificultăți mari atunci când sunt utilizate în procesul instructiv-educativ al elevilor cu pierderi mari de auz. Cu toate acestea, ele nu pot fi total evitate în procesul intructiv - educativ. Atunci când sunt utilizate, trebuie să se țină seama de
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
și materiale intuitive, utilizarea unui vocabular adaptat capacității de comprehensiune a elevilor, însoțirea comunicării verbale cu alte forme de comunicare nonverbală, etc. Deasemenea, trebuie să se țină seama de condițiile unei bune labiolecturi (luminozitate, distanță, etcă. Este recomandabil ca metodele expozitive să fie utilizate mai puțin ca metode de sine stătătoare și mai degrabă, ca procedee în cadrul altor metode: demonstrația, conversația. Demontrația este larg utilizată și recomandă în procesul instruciv - educativ al elevilor cu pierderi de auz. Metoda demonstrației își atinge
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
materialului anecdotic, "ușurel" ("diversiunea picantă", "aparența de libertinaj"), care, utilizat "cu decență", poate sugera "ceva august și măreț". Mai mult, scena în cauză, de o teatralitate indiscutabilă, are într-adevăr un rol esențial în roman, pentru că face trecerea de la partea expozitivă, bazată îndeosebi pe retrospecție, la "acțiunea" propriu-zisă (de la capitolul al cincilea încolo), pregătită minuțios pentru a face cât mai dramatică inevitabila confruntare dintre cei doi amanți. 4.1.4. Peisaj elvețian sau cronica unei morți anunțate Inspirată în mare măsură
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
lui Schindler este unul din exemple. * * * S-a căzut de acord că oroarea holocaustului nu poate fi reprezentată; totuși, pe măsură ce trece timpul, nevoia de a ne asigura că ea este readusă în atenție devine din ce în ce mai acută. Filmul reprezintă un mediu expozitiv: modul său narativ este de "a arăta". Puterea de a ne afecta pe care o deține se bazează pe imagini. Filmele despre holocaust nu au prea reușit să evite capcanele reprezentării. Ele folosesc tragedia fie ca fundal, în subsidiar (Alegerea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
incisivă. Ipotezele referitoare la acest caz vor fi aprofundate în cele ce urmează. Capitolul III PROMOVAREA RULE OF LAW ÎN ROMÂNIA Reforma justiției și politicile anticorupție 3.1. Introducere În acest capitol va fi prezentat cazul României, folosind o schemă expozitivă care va fi reluată și în celelalte capitole consacrate studiilor de caz. La început, vom prezenta politica de preaderare și instrumentele utilizate în cadrul acesteia, evidențiind care sunt statele și principalele etape ale parcursului României în procesul de preaderare. Apoi, vom
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
se derulează predominant în grupuri mici; în privința metodelor folosite se constată uneori: necunoașterea metodelor noi, folosirea cu predilecție a strategiilor didactice tradiționale, a verbalismului excesiv, lipsa de stimulare a copiilor în participarea directă și activă în învățare, datorită folosirii metodelor expozitive; materialele și echipamentele care însoțesc explicațiile educatoarei și procesul de învățare al copiilor variază de la insuficiente, vechi, deteriorate, tradiționale, inadecvate vârstei, inadecvate temei studiate, până la existența unor grupe cu materiale suficiente cantitativ, folosite în condiții bune, adecvate vârstei, adecvate temei
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în general, și alcătuirea tonal-funcțională a temei de fugă, proiectate fiind, prin autosimilitate, conducțiile fluxului tematic, în prezențe explicite sau, corespunzător, în clipuri ori enunțuri sugerative de referință funcțional-acordică. Tema conține, rezumativ, formatul de sinteză al fugii bachiene, cu permutări expozitive raportate la schema generală tonal-funcțională. ► Introspecția tematică ↔ fuga, zone tonale/cadențiale Tema bachiană, evaluată prin raportare la schema formatului de sinteză, poate conține elemente melodice de referință pentru structura și componenetele de bază ale fugii. Zonele de reprezentativitate structurală, platformele
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
cu același nume, ca toate secvențele cognitive expuse să fie anunțate utilizând tehnica leit-motivului. Ceea ce - după cum vom vedea - Liviu Dănceanu și face, cu multă acribie. Înclinația autorului către introspecție îl determină să procedeze la o tratare originală, într-o manieră expozitivă bivalentă. Pe de o parte, avem de-a face cu abordări monotematice, fiecare expozeu - cu titlul precedat de leit-motivul „despre” - reprezentând un univers aparte dar, în același timp, care poate sta la baza unor eventuale - și poate, chiar necesare - dezvoltări
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
situațiile de instruire. Abordarea didacticistă este abordarea tradițională, aflată în continuu regres, în care predarea e privită ca un proces de selectare a cunoștințelor, priceperilor și aspectelor culturale de învățat și de transmitere a lor, prin intermediul unor metode și tehnici expozitive/argumentative. Profesorul controlează continuu finalitățile, vehiculând conținuturile în manieră structurată și sistematică, iar cursanții iau notițe, apoi reproduc corect și cât mai exact respectivele informații. Abordarea socratică/euristică, mult încurajată, se bazează pe punerea unor întrebări. Ea constă în adresarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
colaborare). Am preluat doar un posibil model de analiză a învățării la adulți, din perspectiva raportării la abordările-cadru în predare și în structurarea învățării, deoarece generic divizăm strategiile de predare-învățare în această manieră: strategii centrate pe profesor și predarea sa (expozitive), respectiv strategii centrate pe cursant și învățarea sa (acționale, interacționale)1. Detalii cu privire la maniera în care adulții învață au fost prezentate în capitolul anterior. De asemenea, în subcapitolul anterior, ca și din considerațiile de până acum, am putut desprinde variabilitatea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe profesor, de prezentare, informative: sunt metode de transmitere a unor cunoștințe, care le „oferă” studenților informații structurate, sistematice, prelucrate didactic. Avantajul este transmiterea unui volum mare de informații într-un timp scurt. De obicei, metodele centrate pe profesor sunt expozitive, având ca obiectiv transmiterea unui conținut prestabilit, a unui grupaj ideatic și tematic dens. Activitatea cursantului se reduce aparent la a asculta, a lua notițe și a pune întrebări. Dar receptarea presupune a fi atent la informațiile care sunt oferite
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
situațiile de instruire. Abordarea didacticistă este abordarea tradițională, aflată în continuu regres, în care predarea e privită ca un proces de selectare a cunoștințelor, priceperilor și aspectelor culturale de învățat și de transmitere a lor, prin intermediul unor metode și tehnici expozitive/argumentative. Profesorul controlează continuu finalitățile, vehiculând conținuturile în manieră structurată și sistematică, iar cursanții iau notițe, apoi reproduc corect și cât mai exact respectivele informații. Abordarea socratică/euristică, mult încurajată, se bazează pe punerea unor întrebări. Ea constă în adresarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
colaborare). Am preluat doar un posibil model de analiză a învățării la adulți, din perspectiva raportării la abordările-cadru în predare și în structurarea învățării, deoarece generic divizăm strategiile de predare-învățare în această manieră: strategii centrate pe profesor și predarea sa (expozitive), respectiv strategii centrate pe cursant și învățarea sa (acționale, interacționale)1. Detalii cu privire la maniera în care adulții învață au fost prezentate în capitolul anterior. De asemenea, în subcapitolul anterior, ca și din considerațiile de până acum, am putut desprinde variabilitatea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe profesor, de prezentare, informative: sunt metode de transmitere a unor cunoștințe, care le „oferă” studenților informații structurate, sistematice, prelucrate didactic. Avantajul este transmiterea unui volum mare de informații într-un timp scurt. De obicei, metodele centrate pe profesor sunt expozitive, având ca obiectiv transmiterea unui conținut prestabilit, a unui grupaj ideatic și tematic dens. Activitatea cursantului se reduce aparent la a asculta, a lua notițe și a pune întrebări. Dar receptarea presupune a fi atent la informațiile care sunt oferite
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lasă în umbră factorii sociali, lingvistici, ideologici și alți factori determinanți. Acest principiu introduce un punct de vedere excesiv de "estetic" în istorie, filozofie și alte discipline similare. Nu există, evident, nici un alt motiv decât accentul pus pe "stilul" și organizarea expozitivă pentru a considera că, dintre toți oamenii de știință englezi, singur Thomas Huxley este vrednic să fie citit. Potrivit acestui criteriu, cu foarte puține excepții, popularizatorii vor fi preferați marilor creatori de sisteme: Huxley va fi și trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
semnificația enunțului sau este o consecință a acesteia și ar trebui tratat separat? Chiar dacă Austin Încearcă o taxinomie a valorilor pe care le poate lua forța ilocuționară a unui act de limbaj (el identifică cinci clase: verdicve, exercitive, promisive, comportative, expozitive <ref id=”69”> Moeschler și Reboul 1999, p. 54 referință </ref>), este evidentă imposibilitatea identificării tuturor tipurilor de forțe ilocuționare și construirea unui sistem Închis, independent de context. Deoarece forța ilocuționară este marcată nu doar lingvistic, ci și prin actul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
1975, p. 16. footnote> În predarea gramaticii se folosesc atât metode comune și altor obiecte că: explicația, conversația, demonstrația, lucrul cu manualul, exercițiul, învățarea prin problematizare, instruirea programată, cât și o metodă specifică: analiza gramaticala. I. STRATEGII DIDACTICE DE TIP EXPOZITIV EURISTIC Ambele sensuri sunt necesare și indispensabile, deoarece nu totul poate fi asimilat prin căutări proprii și de multe ori nu este nevoie de așa ceva. după cum unele din obiectivele procesului de învățământ, îndeosebi cele de ordin formativ, nu pot fi
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
este scoasă în evidență prietenia adevărată. Profesorul insistă asupra următorului aspect: „prietenul adevărat este cel ce nu rămâne indiferent, ci se implică sufletește, deoarece, prietenia adevărată se vede la vreme de necaz, de cumpănă în viața cuiva.” Argumentarea este metoda expozitivă prin care se formulează un raționament, în vederea susținerii unei anumite idei în legătură cu care există sau ar putea să existe opinii diferite. În predarea religiei, prin argumentare se formează și se întăresc convingerile despre adevărurile religioase și se înlătură învățăturile greșite
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
presupune trcerea treptată prin cele patru tipuri de Învățare. Prin Învățarea istoriei elevul poate fi condus spre un dublu rezultat: unul de ordin informativ și altul de ordin formativ. În acest sens curriculumul național la istorie propune trecerea de la modelul expozitiv al prezentării informațiilor la Învățarea bazată pe activități de descoperire; de la asimilarea unui volum de informații la deținerea unor priceperi și deprinderi de orientare În paginile care conțin informații prin folosirea unei diversități de metode și procedee active În transmiterea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Rodica Focşa () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93546]
-
și procedeelor moderne cu cele tradiționale care să determine antrenarea elevilor În activitatea de Învățare constituie calea ce asigură succesul În predarea istoriei. Selectarea metodelor active nu presupune Însă renunțarea la cele tradiționale ci o diminuare a celor cu caracter expozitiv. Formalismul, verbalismul acestor metode pate fi diminuat dacă elevii vor fi solicitați pe parcursul lecției să argumenteze, compare, clasifice, ordoneze evenimentele istorice. În cadrul orelor de istorie metodele predominante sunt: explicația, conversația, demonstrația, problematizarea, Învățarea prin descoperire, modelarea. În ultima vreme se
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Simina Grigoruţă, Elena Semen () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93547]
-
elevată este „o manieră sistematică și rațională de a trata și de a rezolva probleme de natură bio-psiho-socială supuse procesului educativ-instrucțional” (Colibaba, D.E., 2007, pag. 143). Ioan Cerghit (2006, pag. 114) sistematizează metodele de instruire astfel: * metode de comunicare * orale: expozitive (narațiunea, descrierea, explicația, prelegerea); interactive (conversația, discuția colectivă, problematizarea); * scrise: lectura sau munca cu cartea; * oral vizuale: instruirea prin radio, instruirea prin televiziune, tehnicile video; * de comunicare interioară: reflecția, experimentul mintal; * de explorare * directe: observația organizată, studiul de caz, anchete
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
extrage cîteva consecințe imediate: 1) afară plouă, dar 2) mi-am luat umbrela și 3) acum nu sînt ud. Există, apoi, posibilitatea de a obține o informație prin schimbul de expresii lingvistice sau prin conversație, situație în care semnificantul denotativ (expozitiv) al unui enunț poate genera sensuri adiționale (conotative), plecînd de la contextul producerii enunțului, acestea fiind și ele referențiale. Din constatarea Aici este frig, se pot astfel infera concluzii precum: trebuie închisă fereastra, trebuie să ne mutăm în altă încăpere, trebuie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
locurile unde se realizează elaborarea, redactarea și aprobarea legilor. În realitate, cei doi termeni, parlament și adunare legislativă, sînt interschimbabili și cele două activități, dezbaterea și legiferarea, merg aproape împreună. Dacă există o pro-blemă, urmărind să menținem o anumită uniformitate expozitivă cu capitolul următor asupra guvernelor, aceasta este reprezentată de dificultatea de a formula o analiză structurală a parlamentelor (termen general care, tocmai din acest motiv, de acum va fi folosit mai ales cu referire la adunarea legislativă). Adunări elective Este
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]