879 matches
-
la prima impresie, genul de artist interesat de cenușiu. A devenit celebru la sfârșitul anilor '50 prin picturi elaborate cu migală, bogat colorate, reprezentând serii de semne repetate: hărți, litere, steaguri americane, numere sau ținte așteptând o săgeată. Reacție la expresionismul abstract al generației precedente, utilizând culoarea ca un obiect, similar hărților și semnelor grafice, ele au devenit în timp puncte de referință ale artei contemporane. O expoziție intitulată Jasper Johns: gri, organizată de Muzeul Metropolitan și Institutul de Artă din
Nuanțe de cenușiu by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7528_a_8853]
-
Păsări ciugulesc/ din valuri/ propria lor imagine"; "De vreme îndelungată/ corbul se hrănește/ cu mitul poetului, încât/ el însuși a devenit mit."; "Moartea?... moartea este un cristal,/ cu formă necunoscută, unde se fac/ nevăzute privirile" Dăm și o mostră de expresionism al unui urlet amânat sau dezamorsat cu riscul vieții: "Stau la fereastra aceasta,/după gratiile de sânge închegat." Biblicul rege David face elogiul înțelepciunii în detrimentul frumuseții ("Atâta frumusețe am ucis"), ceea ce ni se pare o replică la celebrul vers blagian
Înger strâmtorat by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7127_a_8452]
-
formă. Atunci când sentimentele sparg pieptul poetului, iar viziunea unește cerul și pământul, când imaginile se revarsă în cascadă, cine să se mai împiedice de-o rimă șchioapă sau de un ritm ceva mai poticnit.Viziunea poetică se balansează nonșalant între expresionism, suprarealism și un romantism hiperbolic de care nu sunt scutite nici măcar momentele de maxim intimism. Radu Ulmeanu este un revoltat - violența este o altă trăsătură unanim observată a versurilor sale - chiar dacă sursa nemulțumirii sale nu este prea ușor de depistat
Intimism viforos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7644_a_8969]
-
regizori ca Dan Pița, Mircea Danieliuc, care nu au reușit să traverseze granița dintre lumi, fatidicul an 1989. Revenirile lor au același aer datat, împiedicat, o lipsă de naturalețe la care se adaugă șarjările, exgerările inutile, prețiozitățile sau dimpotrivă un expresionism vulgarizat precum la Mircea Danieliuc. Filmul lui Gulea nu este un rebut și descoperi pasaje de cinematograf autentic, chiar dacă izolate, poate și pentru faptul că există o onestitate liminală a acestui regizor, onestitate care conferă deschidere artei sale.
Tablou de familie by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7482_a_8807]
-
răsăritean, ci și Orientul de Mijloc și Extremul Orient, mai exact acele spații spirituale nonfigurative, la limita bidimensionalului cu geometria și cu abstracția, care mizează fundamental pe semn, pe hieroglifă, pe reperul grafic ca precipitat cosmic. În acest context, însuși expresionismul său constitutiv, dar și al întregii sale generații, în care intră și Horia Bernea, și Paul Neagu, și Teodor Moraru, și chiar George Apostu, capătă o altă înfățișare și un alt înțeles. Am putea numi acest expresionism unul de tip
Expresionismul și codurile spirituale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7140_a_8465]
-
acest context, însuși expresionismul său constitutiv, dar și al întregii sale generații, în care intră și Horia Bernea, și Paul Neagu, și Teodor Moraru, și chiar George Apostu, capătă o altă înfățișare și un alt înțeles. Am putea numi acest expresionism unul de tip origenian, autocastrant, în care explozia pasională și excesul de vitalitate sînt temperate printr-o drastică intervenție chirurgicală, și anume aceea a imperativului spiritual și a potențialei trăiri de factură mistico-extatică. Iar la capătul acestui parcurs, prin lucrările
Expresionismul și codurile spirituale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7140_a_8465]
-
printr-o drastică intervenție chirurgicală, și anume aceea a imperativului spiritual și a potențialei trăiri de factură mistico-extatică. Iar la capătul acestui parcurs, prin lucrările din ultimul deceniu, în special prin Abside, prin Porți, prin Bolți, prin Tronuri etc., valorile expresionismului inițial, sălbatic și animat de impulsuri sangvine, se reformulează înlăuntrul unei subtile alchimii spirituale. Strigătul exterior se reprimă, se gîtuie, implozează și, finalmente, se sublimează în vectorii unei năzuințe interioare. Urletul inițial se resemnifică, devine contemplație și oferă rezoluția maximă
Expresionismul și codurile spirituale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7140_a_8465]
-
ŕ propos de autorul Cărții de iarnă și de rezervele mele expuse anterior, faptul că, deși definit mai degrabă drept echinoxist pursânge decât drept optzecist altoit, poetica lui e pusă, nu o dată, sub semnul unui vers prea puțin tributar episoadelor expresionismului românesc. "Nu am decât o singură prejudecată - realitatea,/ la fel cu Democrit materialistul cel care și-a scos ochii/ pentru a nu-l stânjeni în cercetările sale făcute cu ochii/ minții", scrie Ion Mureșan în cel mai des invocat dintre
Argumentul Echinox by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7149_a_8474]
-
drum,/ trecând prin dulapuri și scaune,/ prin copii și gospodine.” Evident că până la urmă: „imaginea noastră a decupat iar orașul/ și peretele opus al cârciumii și imaginea noastră/ s-a năpustit asupra noastră/ fără noi în ea.” (pp. 39-40) Existențialismul, expresionismul și celelalte etichete de care s-a prevalat o bună parte din critica noastră literară în cazul lui Ion Mureșan nu se mai justifică în cartea Alcool. Pe măsură ce-și cultivă artificiile manieriste (fiindcă despre asta e vorba, oricât
Stări de spirit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5899_a_7224]
-
schițase un tablou impresionist, în Hagi Tudose, mica sa capodoperă, prozatorul-estet urmărește instinctiv evoluția din acei ani ai picturii europene: culorile fluide sunt înlocuite de un desen colțuros, în tonalități brutale și decise; caricatura se impune pînă la hidos, iar expresionismul își face apariția. In bucățile sale antologice, Delavrancea înlocuiește abstracta „analiză psihologică" cu o invazie a concretului truculent. Vocația picturală îi rămîne întreagă, fie în regim ironic și comic, fie în regim liric. „Se scutură din salcîmi o ploaie de
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
sublimat estetic prin povestea din jurul său în care reverberează sensibilitatea particulară a monștrilor înrudiți cu cei ai lui David Lynch. În Piano Tuner, realizat după romanul lui Adolfo Bioy Casares, Invenția lui Morel, frații Quay recurg la recuzita și mijloacele expresionismului, dialogând astfel ca și Balabanov cu istoria cinematografului începând cu Le Voyage dans la Lune (1902) al lui Georges Méliès și trecând prin producțiile suprarealiste ale anilor '30, sintetizate de un fel de panopticum mirobolant. Tocmai acest dialog de la distanță
Festivalul de la Wroclaw by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6142_a_7467]
-
anii ’30 a fost decisivă pentru alegerea drumului artistic pe care îl va parcurge. Sub dublul semn al lui Picasso și Miró, Gorky a distilat fragmentarea cubistă și tensiunile suprarealiste într-un limbaj nou care a stat la baza inovațiilor expresionismului abstract. Atât de Kooning cât și Jackson Pollock îi datorează enorm, lucru încă nu pe deplin recunoscut. În anii ’40 de Kooning pictează prima dintre seriile sale de imagini feminine, culminând cu „Femeie roz”. De la un tablou la altul, siluetele
Între figurativ și abstract: Willem de Kooning by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4827_a_6152]
-
punctul de vârf al expoziției de la Muzeul de Artă Modernă. De mari dimensiuni, intitulate simplu „Femeie”, trupurile diforme cu chipuri feroce sunt inspirate atât de imaginile concepute de Picasso după despărțirea de Olga Koklova, prima sa soție, cât și de expresionismul lui Soutine și forța strigătelor mute ale modelelor sale. Sunt imagini respingătoare pictate însă cu suavitate. „Frumusețea devine iritantă pentru mine. Îmi place grotescul. E mai plin de veselie” - susține cu bravado un artist care nu mai este chiar tânăr
Între figurativ și abstract: Willem de Kooning by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4827_a_6152]
-
de Est pentru Düsseldorf, a navigat și el între două lumi, căutând să integreze modelul artistic al realismului socialist, în spiritul căruia a fost educat, cu modernismul occidental așa cum predecesorul său a combinat în pictura sa tradiția europeană și invențiile expresionismului abstract... Chiar dacă pictura lui Richter, artist mult mai interesat decât de Kooning de istorie, mituri, politică, poate apărea derutant de variată în raport cu cea a americanului, este vorba de aceeași căutare a unor noi forme de exprimare, de aceeași constantă pendulare
Între figurativ și abstract: Willem de Kooning by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4827_a_6152]
-
secțiune care ar pune în lumină cântul cultivat promovat încă de la primele ediții, anume cultura în zona expresiei vocale. Concertele formațiilor de muzică contemporană - formații românești și nu numai - acoperă și acestea un spectru stilistic foarte larg, de la neoclasicismul și expresionismul secolului XX la aspectele ce privesc natura experimentală a actului muzical. Muzica românească în concertele Festivalului este numeroasă, dar nu întotdeauna reprezentativă; lipsesc autorii pe care Enescu însuși i-a prețuit; mă refer în mod special la Constantin Silvestri, dar
A început o nouă ediție a Festivalului „George Enescu” by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5288_a_6613]
-
Caragiale, Leiba trăiește în două lumi, a cârciumii unde domnesc latențele vindicative ale mușteriilor burzuluiți și un antisemitism „istoric” asociat unei evidente tribalizări și a interiorului burghez, elegant, o grefă insolită asemeni hanului aflat departe de burg. Nebunul, personaj caracteristic expresionismului, este cel care mediază între lumi, inițiind între el și Leiba un dialog ermetic cu un puternic fundament religios. Radu Gabrea a desfăcut acest univers al lui Leiba plasându-l în orizontul cultural al unei întregi comunități ostracizate, căutând răspunsuri
Retrospectivă Radu Gabrea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5338_a_6663]
-
conduc la o reformulare majoră a cinematografiei lui Wenders, reprezintă un punct de inflexiune, o criză care se reflectă subtil în Starea lucrurilor. Regizorul Friedrich Munro (Patrick Bauchau), Fritz pentru colaboratori, nume care face aluzie la doi monștri sacri ai expresionismului german, Fritz Lang și Murnau, rămâne fără peliculă în timp ce toarnă un film eminamente american ca intrigă și concept, dar în alb negru în epoca gloriei colorului. Producătorul, Gordon (Allen Garfield), se ascunde undeva în Los Angeles de mafioții de la care
Omul cu camera by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5371_a_6696]
-
fie incluse în faimoasa expoziție pe care regimul o consacră „artei degenerate”, se reîntoarce la New York. Cvasinecunoscut, încearcă să-și reia cariera, fără prea mulți sorți de izbândă. Critica de avangardă de aici este prea înamorată de primii pași ai expresionismului abstract pentru a aprecia originalitatea operei unui creator care n-a vrut să renunțe la figurativ. Feininger este îndeobște cunoscut pentru peisajele sale semiabstracte, pictate începând cu anii ’20, cu o listă de subiecte dominată de turle de biserici sau
Între lumi: Lyonel Feininger by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5218_a_6543]
-
unui Orient vast, în care intră nu doar creștinismul răsăritean, ci și Orientul de Mijloc și Extremul Orient, mai exact acele spații spirituale care mizează fundamental pe semn, pe hieroglifă, pe reperul grafic ca precipitat cosmic. În acest context, însuși expresionismul său constitutiv, dar și al întregii sale generații, în care intră și Horia Bernea, și Paul Neagu, și Teodor Moraru, și chiar George Apostu, capătă o altă înfățișare și un alt înțeles. Am putea numi acest expresionism unul de tip
Expresionismul și codurile spirituale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6701_a_8026]
-
acest context, însuși expresionismul său constitutiv, dar și al întregii sale generații, în care intră și Horia Bernea, și Paul Neagu, și Teodor Moraru, și chiar George Apostu, capătă o altă înfățișare și un alt înțeles. Am putea numi acest expresionism unul de tip origenian, în care explozia pasională și excesul de vitalitate sînt temperate prin autoestropiere, și anume aceea a imperativului spiritual și a potențialei trăiri de factură mistico-extatică. Iar la capătul acestui parcurs, prin lucrările din ultimul deceniu, în
Expresionismul și codurile spirituale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6701_a_8026]
-
vitalitate sînt temperate prin autoestropiere, și anume aceea a imperativului spiritual și a potențialei trăiri de factură mistico-extatică. Iar la capătul acestui parcurs, prin lucrările din ultimul deceniu, în special prin Abside, prin Porți, prin Bolți, prin Tronuri etc., valorile expresionismului inițial, sălbatic și animat de impulsuri sangvine, se reformulează înlăuntrul unei subtile alchimii spirituale. Strigătul exterior se reprimă, se gîtuie, implo-zează și, finalmente, se sublimează în vectorii unei năzuințe interioare. Urletul inițial se resemnifică, devine contemplație și oferă rezoluția maximă
Expresionismul și codurile spirituale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6701_a_8026]
-
ai este acela că regizorul a practicat un mind game, s-a jucat cu o serie de posibilități, unele dezvoltân-du-le, altele abandonându-le pe parcurs, pentru ca în final să le suspende provizoriu pe toate. Dincolo de moștenirea lui Hitchcock sau a expresionismului german acolo unde el transpare stă însă și altceva, plăcerea de a întrebuința manierist o serie de modele, ca și cum ți-ai lua o mașină veche, atașându-i un motor (post)modern. Ceea ce se pierde este relevanța traumei, proiectată în ficțiune
Mind Games by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6472_a_7797]
-
a nu fi", cu care se deschide spectacolul și care se mai repetă încă de două ori, adăugînd cîte un vers nou, o idee nouă, pînă la forma finală cunoscută manifestă un soi de teatralitate acută, care însoțește drama, tragedia. Expresionismul german și estetica urîtului definesc această punere în scenă. De aici și unele excese, o anumită lipsă de măsură care, uneori, contravin rigorii construcției. Teatru-n teatru, film în film, se înregistrează tot, se proiectează și unele scene au o
Forța cuvîntului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6330_a_7655]
-
și uraniu. Sarea pămîntului" (ibidem). E la mijloc o demonie acaparantă, totalizatoare. O dilatare a ființei trupești, nesățioase pe coordonatele lumii fizice, spre a lua locul „planului divin" nesocotit. Dacă la un Ioan Alexandru, bunăoară, rebeliunea sufletului țărănesc, amestec de expresionism și socialism exacerbat în disimulare, s-a orientat izbăvitor către homo religiosus, aici nu se petrece așa ceva. Inconsecvenței congenerului îi răspunde o trufașă consecvență. Sumbru, îndărătnic, Radu Ulmeanu rămîne în postura omului „fără nimic sfînt". Amoralitatea și anafectivitatea, mereu deductibile
O superbie biologică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6343_a_7668]
-
și, totodată, o sistematizare) consistentă asupra istoriei literare postbelice, marcată, însă, pe alocuri de parti-pris-urile specifice unui adept, precum în locul în care vorbește despre existența unui model «mult mai nociv» în poezie, care «relua modelul solemn și incantatoriu, ca și expresionismul metaforic al poeziei blagiene»” (p. 162). Să repunem lucrurile în context. Pe de-o parte, cartea la care se referă Sanda Cordoș are nu mai puțin de cinci sute de pagini. Pe de altă parte, ea este nu doar o
Completări facultative by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4690_a_6015]