251 matches
-
des, căci mi-aș fi pierdut toată buna opinie ce avea el de mine. A, ce câne era Milordachi! Rog să nu se supere domnul Coșbuc de acest diminutiv. El nu era un simplu câne ca toți cânii, era prototipul, expresiunea ce mai fină, cea mai perfectă a rasei prepelicarilor. Ce inteligent, ce bun caracter, ce iubitor de stăpân! Ș-apoi era frumos să-i scoți portretul. Întocmai ca la un cal arab, toate vinele corpului i se vedeau sub pielea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
He, în materie de istorisiri putea el să-mi deie multe puncte înainte. Avea un talent de a interesa pe ascultător, o căutătură în ochi, un gest, o intonațiune a voacei, care colora, sublinia înțelesul cuvintelor, o artă în alegerea expresiunelor, încât nimene din tot cuprinsul județului nu era în stare pe terenul glumelor și al păcălelelor să susție lupta cu el. Ș-apoi, ce fine erau toate aceste glume. Parcă contactul cu dânsul te rădica; parcă te molipseai de spiritul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
telegramă la Saxon, ca să ni se expeduiască sus pe munte patru sănii, pe care le-am și găsit și cu care aveam să ne scoborâm. Săniile nu erau propriu-zis sănii, ci niște schelete de sănii, reduse la cea mai simplă expresiune, și așa de ușoare, că ai fi putu rădica câte două într-o mână. Pe două tălpi era fixată o scândură pentru ședere cu o răzămătoare îngustă așazată curmeziș la spate; în loc de oiște erau două hlube 198 pentru călăuz, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
din citire lecția „Libertatea”, din aritmetică „o problemă” și din agricultură „Pomicultura”. Rezultatele obținute sunt din cele mai bune. Elevii citescă cu multă ușurință, făcând unii din ei (cei din clasa a VII-a) chiar citire expresivă. Explică cuprinsul și expresiunile neînțelese, foarte bine. La celelalte obiecte, elevii din toate clasele cunoscă materia și dau răspunsuri precise. Din cele constatate se vede că dl învățător Ilie Pintilescu, care activează și la premilitari este un învățător conștiincios. Se notează cu „Foarte bine
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
este pe de-o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte potențarea producțiunii. III.6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleași drepturi și avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus. IV. Adunarea Națională dă expresiune dorinței sale, ca Congresul de pace să înfăptuiască comuniunea națiunilor libere în așa chip ca dreptatea și libertatea să fie asigurate pentru toate națiunile mari și mici de o potrivă, iar în viitor să se elimineze războiul ca mijloc pentru
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
la cunoștința tuturor acelor națiuni. VII. Adunarea națională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români care, în acest război, și-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru, murind pentru libertatea și unitatea națiunii române. VIII. Adunarea Națională dă expresiune multumitei și admirațiunei sale față de Puterile Aliate, care, prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui dușman pregătit pe multe decenii pentru război, au scăpat civilizațiunea din ghearele barbariei. IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor națiunii române din Transilvania
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
obiectele la care trimit, în timp ce semnele sunt, prin natura lor, arbitrare. Faț de construcțiile-instrumente, care perfecționeaz confortul vieții practice, categoria celor simbolice rafineaz la infinit multiplicarea relațiilor de analogie între lucruri și fenomene și țes o rețea fr sfârșit de expresiuni a unei realitți, care crește și ea o dat cu mijloacele ei de exprimare. Arta lucreaz numai cu simboluri, neinteresându-se nici de instrumente, nici de semne, nici de concepte, iar revelarea raportului analogic cuprins în simboluri se produce instantaneu
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și reginei fie pentru a le oferi câte un dar, produs al industriei lor casnice, fie pentru a le spune fericirea lor în acea zi măreață. Vorbele lor naive nu se auzeau, dar inimile noastre înțelegeau pe ale lor și expresiunea fizionomiei, gesturile care le însoțeau, lacrimile ce-i orbeau făceau pe ale noastre să curgă. Bătrânii, mai ales, erau atingători; o lungă viață de suferință și de asuprire se încheia în ziua aceea și păreau că pășesc înaripați, cu ochii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în limbile romanice tratând evoluția limbii la modul ei specific de dezvoltare, cuvintele având o oarecare stabilitate și forță, conservatoare. Densusianu spune că aliterațiunea este un proces filologic prin care se dă formă estetică, energie și viață atâtor cuvinte și expresiuni. Ovid Densusianu, după strălucitele studii din Germania și Franța, oferă o surpriză, primul volum al Istoriei limbii române. În acest volum expune cauzele formării limbii române, a elementelor ei constitutive, a particularităților fonetice și a încadrării în ansamblul României balcanice
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
1924). Prin practica lirică el caută de fapt să demonstreze valabilitatea unui concept de poezie teoretizat de el în critica literară. Poezia solicitată de criticul și poetul Ervin este „acea operă care aduce un fond cu desăvârșire nou.", care este expresiunea prefacerilor continue a aspirațiilor spre ceva nou” poezia nu iartă nimic din ce este inutil" Opera poetică a lui Ovid Densusianu este un imn închinat voinței sforțărilor uriașe, energiei viitorului. Ilustrăm cu un fragment din Per aspera: „Urmațimă/ pe aici
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
tânguiri, exprimând dragostea ciobanului pentru tot ceea ce este strâns legat de viața lui " Densusianu conchide că atât Ciobănașul cât și Miorița se constituie ca manifestări ale „unei concepții unitare de panpsihism, cu coloratură specială în genul ei, dar caracteristică ca expresiune sufletului păstoresc " Lui Ovid Densusianu Miorița îi apare ca plăsmuire epică și urmărește reconstituirea aspectului originar al baladei, \ dincolo de forma pe care i-a dat-o Alecsandri el examinează aspectele lirice alezate peste nucleul epic de origine (conflictul tragic dintre
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
concepută ca produs al mediului pastoral strămoșesc: „E o anomalie, o contrazicere ca de o parte să credem că coborâm din strămoși plugari, iar de alta să punem în fruntea poeziei noastre rustice o baladă păstorească, să o socotim ca expresiunea cea mai înaltă a sufletului celor de la țară, creațiunea noastră clasică în gen Nu-l mulțumește variantele Mioriței găsite de ele. Obiectivul urmărit de Densusianu constă în demonstrarea faptului că balada oglindește un incident de păstorit pendulatoriu petrecut aievea pe
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
înduioșările și seninătatea lui" 3.7. Limba descântecelor După părerea lui Ovid Densusianu din punct de vedere lingvistic, „din toată literatura populară descântecele sunt acelea, care, pe lângă caracterul conservativ întrunesc cele mai multe inovațiuni”. Create de femei în mod special, vrăjile conțin „expresiuni care traduc bine aceste clocotiri ale sufletului” „Femeile, în vorbirea nestăpânită, pasionată, și mai ales când e vorba să-și exprime o pornire, o izbucnire, o răzbunare, găsesc expresiuni foarte vii, foarte plastice " Tocmai de aceea descântecele și vrăjile „prezintă
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
întrunesc cele mai multe inovațiuni”. Create de femei în mod special, vrăjile conțin „expresiuni care traduc bine aceste clocotiri ale sufletului” „Femeile, în vorbirea nestăpânită, pasionată, și mai ales când e vorba să-și exprime o pornire, o izbucnire, o răzbunare, găsesc expresiuni foarte vii, foarte plastice " Tocmai de aceea descântecele și vrăjile „prezintă multă imaginație și derivațiune, cu bogăția de cuvinte pe care nu le întâlnim în altă parte atât de mult ca aici” Descântecele și vrăjile, alcătuiesc obiectul vastului studiu Limba
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
alte discipline, noematologia, pornind de la următoarele considerente: "Graiul este un mijloc de înțelegere mutuala. O înțelegere mutuala se opera însă nu numai prin sensul cel expres care constituă obiectul semasiologiei, ci mai mult încă printr-un sens ascuns, lăsat fără expresiune, subînțeles, care se manifestă mai cu deosebire în sintaxa. Dindată ce după morfologie sau după lexiologie noi punem doctrina separată a semnificațiunii, care resultă d'a-dreptul din studiul formelor gramaticale și al cuvintelor, urmează dara că după sintaxa să
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
semnificantul (latura materială), iar sensul este semnificatul. Ce facem însă cu forma, care, fără îndoială, are de-a face și ea, destul de mult, cu semnificantul? Ideea latentă este, după Hașdeu (1882a, p. 28 și 31), fie "sensul ascuns, lăsat fără expresiune", fie "sensul lipsit de forma". Deci, rezultă că forma este expresia sonoră, adică semnificantul. Mai are atunci rost să luăm în calcul atât sonul, cât și forma când vorbim de cuvinte? Are rost, dar numai în partea inițială a discuției
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
chiar împărțirea în cinci nu e completă. Graiul este un mijloc de înțelegere mutuala. O înțelegere mutuala se opera însă nu numai prin sensul cel expres care constituie obiectul semasiologiei, ci mai mult încă printr-un sens ascuns, lăsat fără expresiune, subînțeles, care se manifestă mai cu deosebire în sintaxa. Din data ce după morfologie sau după lexiologie noi punem doctrina separată a semnificațiunii, care resultă d'a-dreptul din studiul formelor gramaticale și al cuvintelor, urmează dara că după sintaxa
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
naționale în sânul unui grup dialectal, ba până și grupurile dialectale ne sunt cunoscute mai adesea prin vreun singur dialect, răsfrânt și acela numai în oglindă cea înșelătoare a limbei literare; unde limba onomastica e redusă la cea mai mica expresiune; unde studiul circulațiunii elementelor linguistice, în loc de a ne lumină, adesea ne rătăcește. Calea cealaltă șanț limbile moderne" (Hașdeu, 1881/1984, pp. 84-85). Pentru o metaforă similară, vezi Robins, 2003, pp. 265-266. [2] Hașdeu era foarte atent la termenii utilizați; vezi
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
este principala cale de comunicare, cu o nuanțare specială atunci când se pune problema transferului de cunoștințe științifice. Fr. Bacon afirma: "Lectura face un om cultivat, conversația un om prompt, iar scrisul un om exact", iar M. Eminescu: "...alegerea și cursivitatea expresiunii și exprimarea vorbită sau scrisă este un element esențial, era chiar un criteriu al culturii". Dincolo de simpla comunicare a ideilor, cuvintele au misiunea de a ne permite să ne apropiem, să transformăm singurătatea în comunitate. În științele exacte, termenii experiență
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
urmat de nume propriu nu desemnează cu adevărat o pluralitate de persoane, ci una singură, într-un discurs modalizat ,vag", voit imprecis: ,Poporul român circumscrie cu predilecție, din modestie și din precauțiune, cele ce are de spus, fie că întrebuințează expresiuni cu conținut cît mai larg, fie că adaugă în vorbire particule care slăbesc preciziunea frazei. Deși țăranul are bunăoară intenția să meargă la jude, întrebat fiind unde merge, el va răspunde sau Ťpînă la judeť, ca și cînd s-ar
Alde noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11369_a_12694]
-
În articolul de pe prima pagină a „Înfrățirii” - intitulat „D. Nicolae Titulescu, cetățean de onoare a municipiului Timișoara. O satisfacție pentru opinia publică bănățeană - Cuvântul dlui șef primar Aug. Coman” - era inserată argumentația primului edil: „Domnilor V-am chemat, să dați expresiune conștiinței primatului valorilor superioare într-un caz care depășește, ca importanță și proporții, cadrele reduse ale intereselor colective din capitala Banatului. Dar solemnitatea la care ați fost chemați depășește prin semnificația ei și solemnitățile similare, cari au avut până acum
Agenda2005-37-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284186_a_285515]
-
Creangă, cu limba lui... neaoșă (Râde) a fost cel care m-a impresionat cel mai mult și care a pătruns în inima mea... Mergând mai departe, ajungeam la scriitorii care erau atunci apreciați. Dar scriitorul care a rămas pentru mine expresiunea sublimă nu numai a graiului românesc, dar și a sufletului românesc, este Mihail Sadoveanu. Am avut cinstea să-l cunosc și - cum am amintit acuma de curând, în ședința Academiei Române - în timpurile de prigoană, când coreligionarii mei au suferit mult
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
noi, o a doua ediție precum și alte opere de Rebreanu. Actualmente eu lucrez la o Istorie a literaturii române, carte ce va apărea cât de curând și vă voi trimite și cartea mea, Deliorman. Vă rog, scumpe Maestre, să primiți expresiunea celor mai profunde stime ce v-o port, Cavit Yamaç Cavit Yamaç, ,Servetifünun Gazeteri", Istanbul, Turcia." Scrisoarea este în măsură să ne furnizeze date extrem de importante despre cei doi traducători și despre activitatea lor în Turcia. Faptul că au făcut
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
așa de necontestabil însă, dînsul a dovedit și lipsă de orice cultură serioasă. Așa de pildă, el nu ș-a dat seamă că nu se poate drena decît puroiul din buboaie infecțioase sau apa stagnantă din mlaștini și că deci expresiunea de "talent drenat" e foarte puțin măgulitoare... Din această cauză, retorul nostru a fost silit să-și mărginească cîmpul de exerciții oratorice și s-a specializat în chestii de "trădare națională"... Nu poate vorbi decît dacă are la îndămînă vreun
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
a "Săptămînii Cărții" merită, și azi, atenție, aplicînd sugestiile regale de atunci: Aici cred că intervine rolul statului. Va trebui să găsim un sistem - poate fiscal - prin care să se încurajeze pînă la extrem, prin care să putem - întrebuințînd o expresiune care place în timpul nostru - degreva cartea bună iar, pe de altă parte, să putem pune bariere, încărcînd-o cu impozite, cărții proaste. Acesta cred că va fi singurul mijloc prin care se va putea lucra cu eficacitate, fără a se stînjeni
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]