659 matches
-
-și conservă În chip firesc reperele tradiționale de bază, - nu Însă, cum preciza autorul unor articole din revista Punct, și „interpretarea” veche: are loc, altfel spus, o remodelare a „obiectelor” tradiționale În tiparele noii sensibilități, Îmbogățite cu date inedite. Dacă extensiunea universului imaginar spre toposurile „metropolitane” era o noutate relativă (simbolismul familiarizase publicul cu ea), mai șocantă putea să apară introducerea În relația metaforică vizînd, bunăoară, „sentimentul naturii” sau erosul, a unor termeni mai mult sau mai puțin prozaici, din sfera
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
corelație, reușita fiind direct proporțională cu rezistențele obiective Învinse”. Or, Încercînd să degajăm ceva din toposurile imaginarului lui Voronca, ne-au Întîmpinat la tot pasul figuri ale Însumării, etalării, succesiunii de elemente „văzute” de ochiul-ecran, Întemeiate tocmai pe multiplicare și extensiune ca și nelimitată, a cîmpului vizual-imaginativ. În versurile de dinainte de Colomba exigența programatică a „expresiei plastice, stricte și rapide” apare astfel ilustrată În modul cel mai direct În construcția poemului prin juxtapunere (de unde impresia de independență a fiecărei unități textuale
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sprijinire a persoanelor aflate În dificultate etc.), și mai puțin prin implicarea școlilor obișnuite 1. În cazul elevilor cu deficiențe senzoriale sau fizice, considerați ca fiind normal dezvoltați din punctul de vedere al potențialului intelectual, adaptarea curriculară se realizează prin extensiune, adică În curriculumul comun tuturor categoriilor de elevi sunt introduse o serie de activități suplimentare specifice, care vizează cu precădere anumite aspecte legate de demutizare, Însușirea unor limbaje specifice (dactileme, alfabetul Braille, limbajul semnelor etc.), orientare spațială, activități de socializare
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
create pornind de la istoria industrializării europene. Marginile muncitoare sunt percepute aproape exclusiv din unghiul restrictiv al rezistenței la dominația capitalistă (străină colonială sau postcolonială) și la proletarizare; diferitele fațete ale solidarităților familiale, tribale sau etnice, pe de o parte, și extensiunea slabă a muncii salariate și raporturile sale cu diversele forme ale micii producții de piață sau de economie rurală, pe de altă parte, îi incită pe cercetătorii obsedați de chestiunea unei conștiințe de clasă imposibil de surprins 18. Chestiuni similare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ruptură care au ajutat la elucidarea conjuncturii respective. Deoarece capitalismul nu mai cunoaște limite, este de dorit ca situațiile să fie înglobate prin analiză, încercându-se restituirea singularităților care nu se lasă reduse la diviziuni paradigmatice, ci se manifestă în extensiuni diferențiate ale complexității lumii. Piața și mimurile ei Mondializarea este într-adevăr în centrul tuturor dezbaterilor actuale: ea iradiază cotidianul atât prin mitologizările ei, cât și prin constrângerile care apasă înainte de toate asupra domeniului muncii și al angajării. Teatralizată în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
simplă juxtapunere în care clivajul "apropiat" / "îndepărtat" se poate reproduce, eventual transformat într-o sciziune între diversele avataruri ale "modernului" și ale "tradiționalului". Se face astfel o economie a implicațiilor epistemice ale acestor evoluții, care pot apărea atunci ca simple extensiuni sau aplicații ale disciplinei. Această situație nu este lipsită de urmări, așa cum constata M. Kilani în 1992: "Mișcarea de "repatriere" a antropologiei în societatea ei de origine se complace în general într-un soi de "efect etnografic". Postulând a priori
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Prelipceanu D. (1989 apud Tudose 2002), stabilește criteriile de clasificare a teoriilor psihopatologiei: concepția psihiatrică inițială, care diferențiază teoriile intrinseci domeniului psihiatric (ca organismul, orgadinamismul, psihanaliza, antipsihiatria) de cele extrinseci acestui domeniu (psihologice, ca behaviorismul sau sociologice, ca teoriile sociogenetice); extensiunea domeniului psihiatric a avut în vedere teorii care pretind că studiază totalitatea psihismului sau numai un sector patologic al acestuia. Acest criteriu permite validarea teoriilor psihopatologice în funcție de sectoarele de patologie psihică efectiv studiate; criteriul sincronic sau diacronic al abordării explicativ
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
activității economico-sociale.<footnote Ghe. Crețoiu ș.a., Economie politică, 1993, București, Casa de Editură și Presă „Șansa” SRL, p. 37. footnote> Evoluția economiilor naționale (de tip capitalist) s-a desfășurat și continuă să se realizeze pe două direcții corelate: a) În extensiune și b) În intensiune. Procesul de „extindere” a sensului activității economice are loc prin tot mai larga transformare a „economiei” de către noi și noi tipuri de activități societale. Dacă În epoca „industrialismului clasic”, producția și, În general, economia (serviciile legate
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
la celălalt și atunci apar discrepanțe Între performanțele cognitive (apreciate cu mai multă exigență) și cele practice (mult mai aproximative). Aceasta conduce la o relativă depreciere educațională a performanțelor obținute În activitățile de practică productivă. Printr-un interesant fenomen de extensiune a percepțiilor sociale apar și tendințe de apreciere generală a performanțelor instructiv-educative actuale ca fiind În scădere; performanțele actuale ale unui segment instructiv educativ ar fi mai mici actualmente decât În urmă cu o perioadă de timp (de regulă cea
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
sau Persus. Teatrul roman a preluat masca teatrală de la etrusci. Astfel, primul sens al cuvântului persoană a fost acela de mască, de „costumație”, prin care actorii teatrului antic Întruchipau sau simbolizau pe cineva de pe scenă. Al doilea sens, obținut prin extensiune, se referă la rolul social Îndeplinit de cineva În teatru sau În viață, la funcțiile și obligațiile sociale pe care cineva și le asumă (exteriorizarea, manifestarea publică a persoanei). Un al treilea sens vizează chiar actorul Însuși, care joacă rolul
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
să-și recapete sensurile seci, lipsite de orice expresivitate, ale articolului de dicționar. Sinucigașul violentează și, În cele din urmă, anulează Însăși motivația scrierii jurnalului. Tot statisticile (dar și simpla observație psihologică) arată că jurnalul se dorește o formă de extensiune a dialogului: cu existentul, cu alteritatea, cu identitatea. Un dialog amânat, de multe ori, Însă prin aceasta nu mai puțin autentic. Funcția compensatorie a jurnalului intim acționează și În zona dialogului absent. Incomplet și ezitant, cenzurat de durata și frecvența
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
asemenea autobiografiei, o sinteză, sacrificând instantaneitatea ambiției de a instaura o permanență. Un modus vivendi care să Împace fragmentarismul și discontinuitatea cu vocația Întregului și a necontenitului. A concluziei extrase din premise fragile, completând prin imaginație figura retorică a elipsei. Extensiuni temporale Nefiind, În cele din urmă, decât o formă deschisă, o potențialitate, jurnalul intim Încorporează și calitățile unui obiect temporal 63. Adică el nu este o simplă componentă a textului, ci un obiect care conține În sine o extensiune temporală
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
elipsei. Extensiuni temporale Nefiind, În cele din urmă, decât o formă deschisă, o potențialitate, jurnalul intim Încorporează și calitățile unui obiect temporal 63. Adică el nu este o simplă componentă a textului, ci un obiect care conține În sine o extensiune temporală. Ca și obiectele temporale husserliene, jurnalul intim e produs de o impresie originară. Dar momentul inițial, un prezent aproape insesizabil, se transformă În trecut În chiar clipa definirii, a particularizării sale. Însă, odată scris, acest trecut, acest proaspăt trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Aristotel, Kant, Hegel. Estimînd că un fenomen poate fi considerat ca pură posibilitate, existență reală (actualitate) sau lege (generalitate), Peirce stabilește trei categorii fundamentale ("logico-faneroscopice") pentru orice "faneron" (fenomen): Firstness, Secondness, Thirdness (Primi-tate, Secunditate, Terțitate). Conceptul de faneron are o extensiune extrem de vastă: de la senzație și percepție la emoție, amintire, număr sau obiect. Aceste categorii sînt produsul unei analize a condițiilor necesare elaborării unei gîndiri adevărate, mai precis eficace (pragmatismul lui Peirce). logica materia fenomenului (dpdv metafizic) mod de a fi
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
significatum (Morris, 1946) semnificat (Saussure) conotație (Stuart Mill) imagine mentală (Saussure, Peirce) conținut (Hjelmslev) stare de conștiință (Buyssens) B semn (Peirce) obiect (Peirce) simbol (Ogden-Richards) A C denotatum (Moris) vehicolul semnului (Morris) Bedeutung (Frege) expresie (Hjelmslev) denotație (Russell) representamen (Peirce) extensiune (Carnap) semă (Buyssens) semnificant (Saussure) (cf. și U. Eco, 1988: 39) Într-o perspectivă diacronică îl putem situa pe Ferdinand de Saussure în contextul psihologiei asociaționiste și al sociologiei lui Durkheim (G. Mounin îl considera pe Saussure homme de son
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
EXPRESIE (opus lui conținut) Teoria lui Hjelmslev numește expresie ceea ce Saussure denumește semnificant. Planul expresiei este în relație de presupoziție reciprocă cu planul conținutului; distincția între aceste două planuri ale limbajului este logic anterioară divizării fiecaruia în formă și substanță. EXTENSIUNE (opus lui intensiune) În logica tradițională se înțelege prin extensiune ansamblul obiectelor reale sau ideale cărora li se aplică un element al cunoașterii (concept sau propoziție). Distincția extensiune / comprehensiune (modern intensiune) corespunde cuplului sfera/conținutul noțiunii (germ. Umfang și Inhalt
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Saussure denumește semnificant. Planul expresiei este în relație de presupoziție reciprocă cu planul conținutului; distincția între aceste două planuri ale limbajului este logic anterioară divizării fiecaruia în formă și substanță. EXTENSIUNE (opus lui intensiune) În logica tradițională se înțelege prin extensiune ansamblul obiectelor reale sau ideale cărora li se aplică un element al cunoașterii (concept sau propoziție). Distincția extensiune / comprehensiune (modern intensiune) corespunde cuplului sfera/conținutul noțiunii (germ. Umfang și Inhalt) sau denotație/conotație (J.S.Mill). Extensiunea unui termen este numărul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
planuri ale limbajului este logic anterioară divizării fiecaruia în formă și substanță. EXTENSIUNE (opus lui intensiune) În logica tradițională se înțelege prin extensiune ansamblul obiectelor reale sau ideale cărora li se aplică un element al cunoașterii (concept sau propoziție). Distincția extensiune / comprehensiune (modern intensiune) corespunde cuplului sfera/conținutul noțiunii (germ. Umfang și Inhalt) sau denotație/conotație (J.S.Mill). Extensiunea unui termen este numărul de indivizi conținuți în gen, iar intensiunea numărul calităților comune indivizilor genului. FORMĂ (în corelație cu substanța) În
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
tradițională se înțelege prin extensiune ansamblul obiectelor reale sau ideale cărora li se aplică un element al cunoașterii (concept sau propoziție). Distincția extensiune / comprehensiune (modern intensiune) corespunde cuplului sfera/conținutul noțiunii (germ. Umfang și Inhalt) sau denotație/conotație (J.S.Mill). Extensiunea unui termen este numărul de indivizi conținuți în gen, iar intensiunea numărul calităților comune indivizilor genului. FORMĂ (în corelație cu substanța) În accepția lui Saussure, termenul formă, sinonim cu structură se opune substanței ca realitate fonică sau semantică nestructurată; forma
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
societăți date. Aceste reprezentări nu configurează raporturile reale care guvernează existența indivizilor, ci raporturi imaginare. INDICIAL Semn aflat în raport de contiguitate cu obiectul (fumul față de foc, urma pașilor pe nisip, temperatura simptom al bolii etc.). INTENSIUNE ( în corelație cu extensiune) În logică se înțelege prin intensiune mulțimea caracteristicilor (proprietăți, determinări) care aparțin unui concept și/sau care îl definesc. Ca organizare a calităților subiacente conceptului, intensiunea se opune extensiunii care prezintă ansamblul obiectelor la care se aplică conceptul respectiv. INTERTEXTUALITATE
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pe nisip, temperatura simptom al bolii etc.). INTENSIUNE ( în corelație cu extensiune) În logică se înțelege prin intensiune mulțimea caracteristicilor (proprietăți, determinări) care aparțin unui concept și/sau care îl definesc. Ca organizare a calităților subiacente conceptului, intensiunea se opune extensiunii care prezintă ansamblul obiectelor la care se aplică conceptul respectiv. INTERTEXTUALITATE Orice text se situează la răspîntia mai multor texte pe care le reia, le accentuează, le condensează (Philippe Sollers Théorie d'ensemble). Noțiunea de intertextualitate definită de Julia Kristeva
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
obiectul); 2. (În lingvistică) Studiul semnificației (toate chestiunile legate de polisemie, sinonimie, antonimie, definire). 3. (În logică) Termenul semantică a fost introdus de Tarski (1936) pentru a desemna interpretarea unui sistem formal (sintactic). Principalele categorii ale semanticii logice sînt: intensiunea, extensiunea, adevărul, semnificația. SEMIOLOGIE (gr. semeion = semn; logos = discurs). În concepția lui F. de Saussure semiologia reprezintă "studiul semnelor în cadrul vieții sociale"; în acest caz lingvistica este o ramură a semiologiei. Paradoxul subliniat de la început de Saussure este că, deși ramură
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de faptul că dincolo de simple imagini reprezentaționale (non)verbale, există anumite semnificații sociale, culturale și politice. ÎI.4.b.1. Doi "lupi" politici românești Cele două instanțe metafictive politice constituie reprezentarea nonverbală și verbală a contracandidatului, fiind transferul semiotic de la extensiunea către intensiunea conceptului de lup: * pe de o parte, este imaginea prototipica a lupului politic generic, adaptată la contextul spațial și temporal cultural (campania electorală din 2000 pentru funcția de primar al capitalei; creator Corneliu-Vadim Tudor); * pe de altă parte
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
practica educațională a demonstrat eficiența utilizării mai multor tipuri de curriculum: curriculum obișnuit, curriculum obișnuit parțial adaptat, curriculum obișnuit adaptat, curriculum special. Curriculumul adaptat este În strânsă legătură cu noțiunea de curriculum diferențiat. Adaptarea curriculumului se poate realiza prin: a) extensiune; b) selectarea unor conținuturi din curriculumul general; c) accesibilizarea și diversificarea componentelor curriculumului general; d) folosirea unor metode și procedee didactice și a unor mijloace de Învățământ preponderent intuitive; e) folosirea unor metode și procedee de evaluare a evoluției și
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
pe calculator; - instruirea asistată de calculator; - învățarea electronică (e-learning). C. Cucoș (1996) avansează următoarea clasificare a metodelor de învățământ: a. din punct de vedere istoric: - metode tradiționale, clasice: expunerea, conversația, exercițiul; - metode moderne: algoritmizarea, problematizarea, instruirea programată etc.; b. în funcție de extensiunea sferei de aplicabilitate: - metode generale: expunerea, prelegerea, conversația; - metode particulare sau speciale: exercițiul moral, exemplul moral, aprobarea, convorbirea morală; c. după modalitatea principală de prezentare a cunoștințelor: - metode verbale, bazate pe cuvântul scris sau rostit; - metode intuitive, bazate pe observarea
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]