KorAP: Find »[drukola/base=extensor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...18 >

437 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702

1. flexor al halucelui, 2. flexor plantar al piciorului, 3. supinator-pronator al piciorului, 4. rol important în ridicarea și menținerea calcaneului în această poziție (mers pe vârfuri), 5. susține bolta plantară în ortostatism. MUȘCHII PICIORULUI - MUȘCHII REGIUNII DORSALE MUȘCHIUL SCURT EXTENSOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. La nivelul falangei proximale a halucelui. Prin nervul peronier profund. Extensor al falangei proximale. MUȘCHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală

ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER (2010) [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
vârfuri), 5. susține bolta plantară în ortostatism. MUȘCHII PICIORULUI - MUȘCHII REGIUNII DORSALE MUȘCHIUL SCURT EXTENSOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. La nivelul falangei proximale a halucelui. Prin nervul peronier profund. Extensor al falangei proximale. MUȘCHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - tuberculul medial al calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei plantare. * falanga proximală a halucelui, * sesamoidul medial. Prin nervul plantar medial. 1. abductor

ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER (2010) [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694

astfel că În condițiile de activitate continuă În forță repetată, se verifică forța localizată pe segmente, regiuni ale corpului sau o treime din Întreaga musculatură a corpului etc. Modele operaționale pentru dezvoltarea forței: Centura scapulo-humerală și brațe a. Exerciții cu extensoare. - anteducții și retroducții ale brațelor din diverse poziții (fetele În sfoară sagitală-laterală). Aceleași exerciții dar cu variate mișcări de trunchi. b. Exerciții cu săculețe de nisip sau manșete de nisip - 45% din greutatea corporală la băieți și la fete 10

Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
cu săculeții de nisip la picioare, 6-8 % fetele, 12-14% băieții din greutatea corporală. b. Fandări, ghemuri - „Împușcă cioara” c. Îndoiri și Întinderi ale gambei d Ridicări pe vârfuri Abdomen a. Culcat dorsal - diverse mișcări de picioare cu: banda de cauciuc extensor la glezne săculeți de nisip b. Așezat - diverse mișcări de trunchi cu extensor la brațe sau gantere mici colac de nisip pe torace, talie c. Atârnat - variate mișcări de picioare cu săculeții la glezne Spate a. - culcat facial pe sol

Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
b. Fandări, ghemuri - „Împușcă cioara” c. Îndoiri și Întinderi ale gambei d Ridicări pe vârfuri Abdomen a. Culcat dorsal - diverse mișcări de picioare cu: banda de cauciuc extensor la glezne săculeți de nisip b. Așezat - diverse mișcări de trunchi cu extensor la brațe sau gantere mici colac de nisip pe torace, talie c. Atârnat - variate mișcări de picioare cu săculeții la glezne Spate a. - culcat facial pe sol extensii pe ladă - cu extensor - gantere mici - săculeți de nisip Se mai pot

Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
nisip b. Așezat - diverse mișcări de trunchi cu extensor la brațe sau gantere mici colac de nisip pe torace, talie c. Atârnat - variate mișcări de picioare cu săculeții la glezne Spate a. - culcat facial pe sol extensii pe ladă - cu extensor - gantere mici - săculeți de nisip Se mai pot face exerciții izotonice și cu rezistența cu partener la aparate și pe aparate. 4.3.4. Detentă Detenta (forța explozivă) este rezultanta combinării forței cu viteza cu condiția ca forța maximă să

Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843

să fie prezentă în antrenamentul sportiv împreună și cu celelalte componente ale acestuia. La copii și juniori (la grupele de 9-11 și 12-15 ani), este foarte important să nu lipsească exercițiile pentru dezvoltarea fizică armonioasă, cu accent pe dezvoltarea musculaturii extensoare a spatelui și tonifierea articulațiilor și ligamentelor coloanei, și pe educarea vitezei și îndemânării și mai puțin pe dezvoltarea forței și rezistenței. În cadrul pregătirii fizice, accentul trebuie să cadă pe unele aspecte specifice stabilite ca obiective operaționale pentru fiecare aptitudine

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

se descrie fosa olecraniană (fossa olecrani); - între trohleea și codilul humeral se descrie șanțul condilo-trohleean, mai evident anterior; -epicondilul humeral (epycondilis lateralis) reprezentat de tuberozitatea externă a humerusului pe care se inseră mușchii epicondilieni: al doilea radial extern, scurtul supinator, extensor comun al deaetelor de la doi la cinci, extensor propriu al auricularului, cubitalul posterior, anconeul; -epitrohleea humerală (epycondilis medialis) este tuberozitatea internă a humerusului pe care se inseră mușchii epitrohleeni: rotundul pronator, marele palmar, micul palmar, cubitalul anterior, flexorul comun superficial

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
și codilul humeral se descrie șanțul condilo-trohleean, mai evident anterior; -epicondilul humeral (epycondilis lateralis) reprezentat de tuberozitatea externă a humerusului pe care se inseră mușchii epicondilieni: al doilea radial extern, scurtul supinator, extensor comun al deaetelor de la doi la cinci, extensor propriu al auricularului, cubitalul posterior, anconeul; -epitrohleea humerală (epycondilis medialis) este tuberozitatea internă a humerusului pe care se inseră mușchii epitrohleeni: rotundul pronator, marele palmar, micul palmar, cubitalul anterior, flexorul comun superficial al deaetelor de la doi la cinci și inconstant

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
această suprafață se observă creasta lonaitudinală care împarte zona în două: una situată deasupra, pe care se realizează inserția mușchiului cubital - posterior și una externă, subîmpărțită în mai multe zone ce corespund mușchilor: scurt supinator, luna abductor al policelui, scurt extensor al policelui, luna extensor al policelui, extensor propriu al indexului; -fața internă proeminentă în porțiunea superioară unde se aăsește mușchiul flexor profund al deaetelor și înaustă, rotunjită în porțiunea inferioară unde este în raport cu pielea; -marainea externă, laterală sau interosoasă (marao

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
creasta lonaitudinală care împarte zona în două: una situată deasupra, pe care se realizează inserția mușchiului cubital - posterior și una externă, subîmpărțită în mai multe zone ce corespund mușchilor: scurt supinator, luna abductor al policelui, scurt extensor al policelui, luna extensor al policelui, extensor propriu al indexului; -fața internă proeminentă în porțiunea superioară unde se aăsește mușchiul flexor profund al deaetelor și înaustă, rotunjită în porțiunea inferioară unde este în raport cu pielea; -marainea externă, laterală sau interosoasă (marao interossea) este ascuțită la

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
împarte zona în două: una situată deasupra, pe care se realizează inserția mușchiului cubital - posterior și una externă, subîmpărțită în mai multe zone ce corespund mușchilor: scurt supinator, luna abductor al policelui, scurt extensor al policelui, luna extensor al policelui, extensor propriu al indexului; -fața internă proeminentă în porțiunea superioară unde se aăsește mușchiul flexor profund al deaetelor și înaustă, rotunjită în porțiunea inferioară unde este în raport cu pielea; -marainea externă, laterală sau interosoasă (marao interossea) este ascuțită la acest nivel aăsindu-se

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
policelui și mai lată inferior unde se inseră mușchiul pătrat pronator; -fața posterioară (Fiaura 34) este mai rotunjită superior unde este acoperită de mușchiul scurt supinator și mai plană în zona inferioară unde se inseră mușchii luna abductor și scurt extensor al policelui; -fața externă rotunjită prezintă în porțiunea mijlocie a amprentă ruaoasă pentru inserția tendonului inferior al mușchiului rotund; -pronator, iar porțiunea inferioară vine în raport cu tendoanele celor doi mușchi radiali externi; -marainea anterioară denumită și rădăcina inferioară a tuberozității bicipitale

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
ligamentul lateral al articulației pumnului și pe a cărei bază se găsește tendonul lungului supinator; -fața anterioară este plană și este locul pentru inserția mușchiului pătrat pronator; -fața posterioară prezintă două șanțuri; - unul intern, larg prin care trece tendonul mușchiului extensor propriu al indexului și extensorul comun al degetelor; - unul extern prin care trece tendonul mușchiului lung extensor al policelui; fața internă prezintă o mică fațetă articulară pentru mica cavitate siamoidiană a radiusului. Vascularizatia radiusului este realizată prin intermediul arterei radiale. Nervul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
și pe a cărei bază se găsește tendonul lungului supinator; -fața anterioară este plană și este locul pentru inserția mușchiului pătrat pronator; -fața posterioară prezintă două șanțuri; - unul intern, larg prin care trece tendonul mușchiului extensor propriu al indexului și extensorul comun al degetelor; - unul extern prin care trece tendonul mușchiului lung extensor al policelui; fața internă prezintă o mică fațetă articulară pentru mica cavitate siamoidiană a radiusului. Vascularizatia radiusului este realizată prin intermediul arterei radiale. Nervul interosos anterior, ram din nervul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
este plană și este locul pentru inserția mușchiului pătrat pronator; -fața posterioară prezintă două șanțuri; - unul intern, larg prin care trece tendonul mușchiului extensor propriu al indexului și extensorul comun al degetelor; - unul extern prin care trece tendonul mușchiului lung extensor al policelui; fața internă prezintă o mică fațetă articulară pentru mica cavitate siamoidiană a radiusului. Vascularizatia radiusului este realizată prin intermediul arterei radiale. Nervul interosos anterior, ram din nervul median este răspunzător de inervatia radiusului (3, 10, 11, 18, 20). SCHELETUL

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
porțiuni: una posterioară, pe care alunecă tendoanele mușchilor peronieri și alta, anterioară, aflată în raport direct cu pielea; ^medială, pe care se află creasta interosoasă care subîmparte această față într-o porțiune: - orientată spre anterior, pe care se inseră mușchiul extensor comun al deaetelor, peronier anterior și extensorul propriu al deaetului mare; - orientată spre posterior, pe care se aăsește aambierul posterior; - posterioară, convexă, ruaoasă pe care se inseră flexorul propriu al deaetului mare. Marainile peroneului sunt: -anterioară (creasta peroneului) se bifurcă

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
mușchilor peronieri și alta, anterioară, aflată în raport direct cu pielea; ^medială, pe care se află creasta interosoasă care subîmparte această față într-o porțiune: - orientată spre anterior, pe care se inseră mușchiul extensor comun al deaetelor, peronier anterior și extensorul propriu al deaetului mare; - orientată spre posterior, pe care se aăsește aambierul posterior; - posterioară, convexă, ruaoasă pe care se inseră flexorul propriu al deaetului mare. Marainile peroneului sunt: -anterioară (creasta peroneului) se bifurcă în partea inferioară; a fost descrisă la

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
sens invers celor dim membrana interosoasă. Raporturile articulației sunt: 1. anterior cu marainea ulnară a mușchiului flexorului propriu al policelui, flexorului comun profund al deaetelor, 2. antero-inferior cu mușchiul pătrat pronator, 3. posterior și lateral extern cu mușchiul scurt supinator, extensor propriu al policelui, abductorul luna al policelui. 3. Articulația radio-cubitală inferioară Este o articulație trohoidă, uniaxială. Suprafețele osoase sunt reprezentate de: - la nivelul epifizei distale cubitale (capului cubital): două suprafețe articulare mici, una lateral-extern și alta inferior, - la nivelul epifizei

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
ale ultimelor vertebre toracale, lombare și la nivelul crestei sacrale; - inferior: ajunge pe creasta iliacă și pe marginea posterioară a osului coxal. Marginea laterală a fasciei toraco-lombare servește pentru inserția mușchiului marele dorsal; vârful este acoperit de mușchiul trapez. MUȘCHIUL EXTENSORUL COLOANEI VERTEBRALE (m.erector spinae) Al treilea plan muscular de la nivelul coloanei vertebrale este reprezentat printr-un complex muscular care ocupă șanțurile costo-vertebrale. Masa musculară, în totalitatea ei, participă la extensia capului și a trunchiului precum și în asigurarea menținerii poziției

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
de partea care a intrat în acțiune), oblicul inferior al capului (m. obliquus capitis inferior)(cel mai puternic rotator al capului, întoarce fața de aceeași parte cu mușchiul care a realizat contracția), oblic superior al capului (m. obliquus capitis superior)(extensor al capului, înclină capul lateral, rotește capul și duce fața de partea care a intrat în contracție); 4. mușchii sacro-coccigieni (m. sacrococcygeus): se dispun de la osul sacrum la coccis. MUȘCHII TORACELUI (musculi thoracis) Mușchii peretelui antero-lateral al toracelui sunt reprezentați

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
terminală: cele trei porțiuni se inseră printr-un tendon comun pe fața posterioară și pe cele două margini ale olecranului. Raporturi: - proximale cu mușchiul deltoid care-l acoperă; - între mușchi și humerus trec nervul radial și vasele brahiale profunde. Acțiunea: - extensor al antebrațului față de braț; - tensor al capsulei articulației scapulohumerale; - extensor și adductor al brațului prin intermediul capului lung. Inervație este din nervul radial. FASCIA BRAȚULUI (fascia brachii) Fascia brațului este localizată sub piele, are formă cilindrică acoperind musculatura brațului în întregime

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
pe fața posterioară și pe cele două margini ale olecranului. Raporturi: - proximale cu mușchiul deltoid care-l acoperă; - între mușchi și humerus trec nervul radial și vasele brahiale profunde. Acțiunea: - extensor al antebrațului față de braț; - tensor al capsulei articulației scapulohumerale; - extensor și adductor al brațului prin intermediul capului lung. Inervație este din nervul radial. FASCIA BRAȚULUI (fascia brachii) Fascia brațului este localizată sub piele, are formă cilindrică acoperind musculatura brațului în întregime. Proximal continuă fasciile mușchilor marele pectoral, infraspinos, deltoid și cu

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
mușchilor flexor ulnar al carpului și flexorul profund al degetelor. Acțiunea este de pronator al mâinii și a antebrațului. Inervația este din ramura interosoasă a nervului median. REGIUNEA POSTERIOARĂ Musculatura posterioară a antebrațului este formată din două planuri: - planul superficial: extensorul degetelor, extensorul auricularului, extensorul ulnar al carpului [i anconeul; - planul profund: lung abductor al policelui, scurt extensor al policelui, lung extensor al policelui [i extensorul propriu al indexului. MUȘCHIUL EXTENSOR AL DEGETELOR (m. extensor digitorum) Originea este pe: - epicondilul lateral

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
ulnar al carpului și flexorul profund al degetelor. Acțiunea este de pronator al mâinii și a antebrațului. Inervația este din ramura interosoasă a nervului median. REGIUNEA POSTERIOARĂ Musculatura posterioară a antebrațului este formată din două planuri: - planul superficial: extensorul degetelor, extensorul auricularului, extensorul ulnar al carpului [i anconeul; - planul profund: lung abductor al policelui, scurt extensor al policelui, lung extensor al policelui [i extensorul propriu al indexului. MUȘCHIUL EXTENSOR AL DEGETELOR (m. extensor digitorum) Originea este pe: - epicondilul lateral, - ligamentul colateral

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]