207 matches
-
sticlă spartă, cuțit, armă de foc) Agresiune față de persoane sau animale 4) a dovedit cruzime fizică față de persoane 5) a dovedit cruzime fizică față de animale 6) a comis un furt înfruntându-și victima (de exemplu, agresiune pentru furtul unei poșete, extorcare de bani, jaf cu mână armată) 7) a constrâns pe cineva să aibă relații sexuale Distrugerea bunurilor materiale 8) a pus intenționat foc, cu intenția să provoace pagube importante 9) a distrus intenționat bunul altcuiva (altfel decât prin foc) Fraudă
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
efectul, răbdare! O primă obiecție a venit din partea unui autor francez care mi-e prieten, Jean-Pierre Bonafé-Schmitt, specializat în medierea în mediul școlar (Bonafé- Schmitt, 1997), care critică "viziunea inflaționistă" a violenței, noțiune în care "sunt grupate atât agresiunile fizice, extorcarea, vandalismul, cât și ceea ce numim "incivilități": cuvinte jignitoare, grosolănii de tot felul, busculade, apostrofări, umilințe". Această extindere prea mare ar face conceptul de neînțeles, prin confuzia lexicală și semantică. Regăsim acest argument în cartea unui cercetător în educație și filosof
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
legat de o anchetă de victimizare. Asta ne permite să studiem aspectul "factual", prin delictele și violențele fizice sau verbale, cât și așa-numitele violențe "morale" sau instituționale. Principalii noștri indicatori sunt așadar următorii: ▪ indicatori de victimizare și de delicte: extorcare (amenințări în școala primară), furturi, lovituri, rasism, insulte. Ansamblul acestor indicatori ne permite să construim o scară a multivictimizărilor, între 0 și 5 tipuri de victimizări suferite. Această scară compozită (constituită prin cluster analysis) este deosebit de importantă, făcând posibilă o
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
așadar elevilor o serie de întrebări despre victimizările cele mai frecvente reperate în precedentele noastre cercetări prin răspunsurile la întrebarea deschisă despre "ce fel de violență există în școala ta?". Adică despre loviturile între elevi, injurii, injurii rasiste, furturi și extorcare. Ulterior, i-am putut grupa pe elevi, prin clasificare automată, în patru categorii, după cum erau victime în mică măsură (un tip de victimizare sau mai puțin), victime a două tipuri de victimizare, victime a trei tipuri de victimizare și "supravictimizați
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
2001), cuprinzând 1 672 de elevi englezi conchid că nu există nici o diferență semnificativă între reprezentanții celor două sexe. Așadar fetele nu sunt doar victime. Participarea fetelor la acte delincvente în mediul școlar este confirmată de declarațiile de participare la extorcare, rezultate din ancheta națională asupra climatului școlar din Franța, în gimnaziile defavorizate (Debarbieux, 1999), care scoate la iveală o participare mai mică, dar demonstrată a fetelor la acte de delincvență și violență: 7,6% dintre fete spun că au participat
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ancheta națională asupra climatului școlar din Franța, în gimnaziile defavorizate (Debarbieux, 1999), care scoate la iveală o participare mai mică, dar demonstrată a fetelor la acte de delincvență și violență: 7,6% dintre fete spun că au participat la o extorcare, în timp ce băieții care se declară "extorcatori" sunt 11,5%29. Se pare deci că și adolescentele comit acte deviante sau delictuoase și sunt semnificativ mai puțin reperate și desemnate de instituțiile represive sau preventive, excepție făcând situațiile când actele lor
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
et al., 1994; Haapsalo și Tremblay, 1994, Lipsey și Derzon, 1997 etc.). Violența școlară este inegal repartizată. Astfel, cum arată anchetele noastre, cu cât indicatorii sociali ai unităților de învățământ sunt mai dificili, cu atât elevii relatează mai mult prezența extorcării. În zonele urbane cele mai sensibile din Franța periferiile marilor orașe, unde se cumulează șomajul și segregarea etnică 41,6% dintre elevii de gimnaziu și liceu spun că au fost martori la extorcări, față de 30,7% în cartierele claselor mijlocii
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cu atât elevii relatează mai mult prezența extorcării. În zonele urbane cele mai sensibile din Franța periferiile marilor orașe, unde se cumulează șomajul și segregarea etnică 41,6% dintre elevii de gimnaziu și liceu spun că au fost martori la extorcări, față de 30,7% în cartierele claselor mijlocii și în 19,2% în cartierele favorizate. Teama este și ea mai prezentă: 30% dintre gimnaziștii din cartierele defavorizate declară o violență "enormă", față de 10,3% în cartierele claselor mijlocii și 4% în
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
reală a violenței? Comparând numărul de victime din ancheta de victimizare care constituie o altă parte a chestionarului nostru, aceste victime nu sunt mai numeroase, ba chiar sunt mai puține în anumite categorii de prejudicii. Evoluția numărului de victime ale extorcării între 1995 și 1999 se traduce printr-o scădere semnificativă: 9,7% dintre elevi fuseseră extorcați în 1995, față de 7,4% în 1999. Însă victimele din 1999 dezvoltă un sentiment de insecuritate mult mai marcat decât victimele din 1995. De
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
De exemplu, sunt de trei ori mai numeroase cele care consideră că nivelul de violență este "foarte mare" în școala lor, cum arată tabelul 16. Tabelul 16. Evoluția numărului de elevi extorcați între 1995 și 1999. Gimnazii franceze defavorizate Violență extorcare 1995-1999 Foarte mult Mult Mediu Puțin Deloc Total Extorcați în 1996 12,4% 24% 25,2% 33,3% 4,7% 100% Extorcați în 1998 33% 24,5% 20,1% 14,7% 4,8% 100% Total 13,7% 19,8% 24
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o obișnuință a violenței care ar face-o să pară normală. Victimizările declarate sunt mult mai puține în Brazilia decât în Franța sau, cel mai adesea, în Anglia. Tabelul 17. Compararea victimizărilor din Franța, Anglia și Brazilia Lovituri Insulte Rasism Extorcare Franța 24,6% 75% 23% 37% Anglia 25,6% 65,7% 23% 27% Brazilia 4,8% 60% 9% 29% Surse: Debarbieux (2003), UNESCO (2004), Blaya (2001) Observatorul European al Violenței Școlare. Pe de altă parte, observațiile etnografice efectuate timp de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
colante, care să rețină, la nevoie, bucățile de sticlă. Nu mă opun a priori nici sistemelor rezonabile de filtrare la intrări sau chiar unei supravegheri video în jurul școlilor; am putut constata astfel, într-o anchetă la Mabeuge, în nord, diminuarea extorcărilor într-un colegiu foarte sensibil, ca urmare a instalării unui asemenea dispozitiv. Dar acestea nu sunt soluții în sine: ele trebuie asociate întotdeauna cu un proiect pedagogic și social care inserează printre măsurile sale o legătură cu locuitorii cartierului. Dezbaterea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
minoritate de elevi este identificată ca atare. De unde ideea foarte răspândită a unui "nucleu dur" superactiv care deține puterea în cartier și în școală. Ideea, comună de acum, este că, un mic grup de elevi controlează școala, organizând pe sub mână extorcările, traficul și violența, în legătură cu exteriorul. Acesta este un lucru înțeles de la sine pe teren, ba chiar o evidență teoretică pe care o vom pune sub semnul întrebării. Miza este importantă: este acceptabilă îndepărtarea câtorva indivizi pentru ca totul să meargă mai
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
frecvent în încăierările din curte, refuzând munca școlară, acest grup se radicalizează încetul cu încetul, simultan cu radicalizarea la mulți adulți a recurgerii la represiune și excludere și cu aprofundarea conflictelor de echipă, accentuate de suferința resimțită. Se dezvoltă o extorcare pe criterii "etnice", până la un episod final deosebit de dur. Lucrurile vor ajunge, într-adevăr, până la ceremonia "căciulii": un copil, cu căciula trasă pe ochi, va fi snopit în bătaie de un grup de elevi din aceeași clasă și va trebui
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
anchete cantitative și calitative realizate începând din 1998 (cf. Debarbieux et al., 2002), victimizarea pare să-și fi schimbat natura și intensitatea. Victimele din 2003 trăiesc o violență considerată mult mai puternică decât în 1995. Este mai ales cazul victimelor extorcării. Tabelul 37. Evoluția perceperii violenței de către elevii de gimnaziu victime ale extorcării (eșantion redresat, 1995-2003) Violență Extorcare Foarte mult Mult Mediu Puțin Deloc Total Extorcați 1995 7,8% (36) 20,3% (94) 23,9% (111) 39,7% (184) 8,4
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
2002), victimizarea pare să-și fi schimbat natura și intensitatea. Victimele din 2003 trăiesc o violență considerată mult mai puternică decât în 1995. Este mai ales cazul victimelor extorcării. Tabelul 37. Evoluția perceperii violenței de către elevii de gimnaziu victime ale extorcării (eșantion redresat, 1995-2003) Violență Extorcare Foarte mult Mult Mediu Puțin Deloc Total Extorcați 1995 7,8% (36) 20,3% (94) 23,9% (111) 39,7% (184) 8,4% (39) 100% (464) Extorcați 1993 19,8% (46) 23,7% (55) 25
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fi schimbat natura și intensitatea. Victimele din 2003 trăiesc o violență considerată mult mai puternică decât în 1995. Este mai ales cazul victimelor extorcării. Tabelul 37. Evoluția perceperii violenței de către elevii de gimnaziu victime ale extorcării (eșantion redresat, 1995-2003) Violență Extorcare Foarte mult Mult Mediu Puțin Deloc Total Extorcați 1995 7,8% (36) 20,3% (94) 23,9% (111) 39,7% (184) 8,4% (39) 100% (464) Extorcați 1993 19,8% (46) 23,7% (55) 25,9% (60) 27,6% (64
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
1% (1 144) 23,7% (2 064) 47,1% (4 108) 10% (874) 100% (8 726) Dependența este foarte semnificativă. chi = 210,32, ddl = 12, 1 p = >99,99%. Tabelul 37 arată că, dacă aproximativ 28% dintre elvii victime ale extorcării considerau violența foarte prezentă (nivelurile "foarte mult" și "mult") în 1995, acum o consideră astfel 43,5%, cu 15,5% mai mult. Nu sunt mai multe victime, ba chiar sunt mai puține, dar se produce o alunecare a răspunsurilor date
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
indentic pentru elevii care nu au fost victime, lucru care nu se întâmplă; deși se produce o ușoară creștere a sentimentului de nesiguranță la non-victime, aceasta este limitată: mai puțin de 17% dintre cei care nu au fost victime ale extorcării considerau că violența este foarte prezentă în școala lor în 1995, iar acum au ajuns la 19,5%, adică o creștere foarte limitată de 2,5%. Creșterea sentimentului de nesiguranță este legată în primul rând de intensificarea victimizărilor pentru un
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
face aici cu "fantasma insecurității". Aceste rezultate confirmă pe deplin lucrările noastre anterioare despre evoluția violenței școlare (Debarbieux et al., 1999) și despre delincvența minorilor (Debarbieux et al., 2002). La începutul cercetărilor noastre, în 1992, întâlneam mai ales cazuri de extorcare săvârșită de un elev asupra altuia. Evoluția era clară prin anii 1996-1998: extorcarea devenise mai colectivă, persecutarea unui elev de către un mic grup era mai frecventă. Aceste observații concordă întru totul cu ceea ce se știe despre evoluția delincvenței minorilor (Aubusson
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
despre evoluția violenței școlare (Debarbieux et al., 1999) și despre delincvența minorilor (Debarbieux et al., 2002). La începutul cercetărilor noastre, în 1992, întâlneam mai ales cazuri de extorcare săvârșită de un elev asupra altuia. Evoluția era clară prin anii 1996-1998: extorcarea devenise mai colectivă, persecutarea unui elev de către un mic grup era mai frecventă. Aceste observații concordă întru totul cu ceea ce se știe despre evoluția delincvenței minorilor (Aubusson de Carvalay, 1997; Mongin și Salas, 1998; Lagrange, 2001): nu atât numărul minorilor
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
16%, 34% și, respectiv, 37,5% dintre gimanziști percep o violență foarte puternică, după localizarea socială a școlii lor. Victimizările sporesc și ele o dată cu această clasificare: 5,3%, 7,6% și, respectiv, 8,7% dintre gimnaziști sunt victime ale unei extorcări percepute tot mai dur pe măsură ce crește excluziunea socială. Vrem sau nu, sociologia violență în școală rămâne, în Franța, o sociologie a excluziunii sociale, pe care nu am reușit s-o compensăm la nivelul gimnaziilor, pe când în școala elementară rezultatele sun
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și-mi aduc aminte primele cuvinte auzite în grupul de profesori pe care încercam să-i încurajez: "Aici e sinistroză". Nu era o școală sensibilă, nici măcar clasată în ZEP, dar se dezvolta aici o violență gravă, pe criterii etnice, cu extorcări din ce în ce mai brutale și agresarea fizică a profesorilor. Mecanismul incivilității acționa perfect: contestarea directorului însemna refuzul celorlalți adulți de a exercita disciplina comună, iar spațiile sociale nu mai erau spațiile nimănui, în afară de micii tirani în devenire, care-i țineau pe cei
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
occidentale, a faptului că violențele și distrugerile au fost provocate de grupurile de agitatori ai lui Voronin (puși să facă asta pentru a justifica represiunea și inventatul amestec al României). Nu în ultimul rând, se impune dezvăluirea uriașului aparat de extorcare și escrocherie al mafiei comuniste patronate de beizadeaua Oleg Voronin. Apoi ar trebui, așa cum inteligent spunea domnul Chirtoacă, mutat protestul din instituțiile publice în piață și la televiziunea aservită puterii. În fine, vor avea nevoie de răbdare și de nădejde
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pe număr de studenți, a făcut ca nivelul de calitate și exigențele academice să fie coborâte an de an (iarăși cu excepțiile, de astă dată lucrative, ale câte unui escroc universitar care face din specializarea sa îngustă un instrument de extorcare a studenților, obligați să dea șpagă la un obiect pe care nu îl înțelege finalmente nici conferențiarul în cauză), ajungându-se la situația dezastruoasă de azi. Universitățile au promovat, în spiritul general al României postcomuniste, o democrație interesată și lipsită
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]