5,999 matches
-
în materie fiscală (modificarea unor cote de impozitare, restricții privind cheltuielile publice etc.) - anexele la proiectul legii bugetului: taxe și resurse de natură nefiscală, structura cheltuielilor pe agenții guvernamentale, structura veniturilor pe diferite categorii de impozite, bugetele unor fonduri speciale extrabugetare; - referințele documentare privind tipul de fundamentare a bugetului, indispensabile fondului legislativ în etapa de examinare și dezbatere a actelor din buget, cu scopul aprobării proiectului de lege privind bugetul de stat; împreună cu documentele enumerate, proiectul de buget se transmite pentru
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
de regulă, neconcurențial 41. Resursele instituțiilor publice se împart în venituri proprii, venituri primite ca alocații de la buget și subvenții pentru activități de autofinanțare (finanțarea de bază este garantată prin resursele de la buget). Veniturile proprii ale instituțiilor publice sunt venituri extrabugetare reprezentate de: taxe; încasări din vânzarea unor publicații, chirii; venituri din prestații editoriale; valorificarea unor produse din activități proprii sau anexe; încasări din prestarea unor servicii medicale, de învățământ, formare profesională și orice alte servicii în conformitate cu specificul activității. Instituțiile publice
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
a conflictelor din unitatea școlară. • Rezolvă rapid, transparent, obiectiv și eficient conflictele dintre elevi, cadre didactice și nedidactice, părinți. III. Resurse financiare și materiale Funcția de proiectare • Elaborează proiectul de buget și proiectul de achiziții al unității școlare. • Identifică surse extrabugetare de finanțare. Întocmește documentația pentru construcții școlare și reparații. Funcția de organizare • Repartizează bugetul primit, conform legii, pe capitole și articole bugetare. • Procură fonduri extrabugetare și le repartizează conform priorităților. • Repartizează mijloacele fixe și obiectele de inventar conform planificării. Funcția
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
de proiectare • Elaborează proiectul de buget și proiectul de achiziții al unității școlare. • Identifică surse extrabugetare de finanțare. Întocmește documentația pentru construcții școlare și reparații. Funcția de organizare • Repartizează bugetul primit, conform legii, pe capitole și articole bugetare. • Procură fonduri extrabugetare și le repartizează conform priorităților. • Repartizează mijloacele fixe și obiectele de inventar conform planificării. Funcția de conducere operațională • Răspunde de realizarea execuției financiare. Asigură realizarea planului de achiziții. • Răspunde de alocarea burselor și distribuirea alocațiilor de stat pentru copii sau
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
inventar conform planificării. Funcția de conducere operațională • Răspunde de realizarea execuției financiare. Asigură realizarea planului de achiziții. • Răspunde de alocarea burselor și distribuirea alocațiilor de stat pentru copii sau a celorlalte forme de ajutor stabilite de lege. • Asigură utilizarea fondurilor extrabugetare conform priorităților stabilite în proiectele și programele unității de învățământ. • Asigură condițiile necesare referitoare la iluminat, încălzire, alimentare cu apă, canalizare, pază. Funcția de control/evaluare • Răspunde de încheierea exercițiului financiar. Evaluează realizarea planului de achiziții și a celui de
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
în proiectele și programele unității de învățământ. • Asigură condițiile necesare referitoare la iluminat, încălzire, alimentare cu apă, canalizare, pază. Funcția de control/evaluare • Răspunde de încheierea exercițiului financiar. Evaluează realizarea planului de achiziții și a celui de utilizare a fondurilor extrabugetare. Răspunde de întocmirea documentelor și a rapoartelor tematice curente. Funcția de motivare • Oferă cadrul logistic (spații, aparatură, expertiză, consultanță) pentru acțiuni organizate de instituțiile și autoritățile cu care se află în raport de colaborare. Funcția de implicare/participare • Asigură implicarea
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
publice - sume alocate din bugetele prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice (bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor de sănătate, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele locale, bugetele instituțiilor publice finanțate din venituri extrabugetare, fonduri externe acordate României, credite garantate de stat sau autorități publice). Întreprindere publică - persoana juridică ce desfășoară activități economice și asupra căreia se exercită direct sau indirect, ca urmare a unor drepturi de proprietate, a participațiilor financiare sau a regulilor
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
în parlament - nemulțumirile publicului și ale personalului medical erau atât de mari, încât schimbarea de sistem era văzută ca singura rezolvare a crizei. Teoretic, noile mecanisme de finanțare urmăreau creșterea resurselor (prin sporirea contribuțiilor, dar și prin atragerea unor venituri extrabugetare) și realizarea într-un grad mai mare a obiectivelor de sistem. Obiectivele sistemelor sanitare sunt: accesul universal și echitabil la un pachet rezonabil de servicii de sănătate, libertatea opțiunilor pentru consumatorii și furnizorii de servicii, dar și utilizarea eficientă a
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
sistemului sanitar rămâne principala problemă care trebuie rezolvată, dacă va continua reforma. Prin privatizarea medicilor de familie și a specialiștilor de la nivelul secundar, sistemul s-a fragmentat, ceea ce a permis apariția competiției și a responsabilității contractuale. A crescut ponderea veniturilor extrabugetare legitime (obținute, de pildă, prin vizitele la domiciliu) și s-a obținut autonomia managerială în ceea ce privește investițiile făcute în cabinete. Risipa resurselor rămâne la un nivel ridicat, din cauza lipsei mecanismelor moderne de control legate de indicatori de performanță, controlul fiind în
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
transmisie care trebuiau doar să se conformeze regulilor. În primii ani ai perioadei postdecembriste, s-a renunțat la finanțarea unităților de învățământ de la bugetele locale și ale ministerelor (altele decât cel al Învățământului). În termeni reali, ponderea surselor bugetare și extrabugetare a scăzut progresiv (Dogaru și Măntăluță, 2001). O nouă etapă este marcată de apariția Legii învățământului (nr. 84/1995), care conține elemente de progres și de stabilizare a sistemului de învățământ și care oferă fundamentul primelor măsuri de descentralizare propriu-zisă
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Părinților, agenții economici), astfel că integrarea școlilor și liceelor în comunitățile locale se realizează din punct de vedere financiar. Același ordin arată că descentralizarea și autonomia instituțională sînt reglementate în școli și licee în planul curriculum-ului, al folosirii resurselor extrabugetare și al angajării propriului personal didactic. Dincolo de acestea, care sînt în esență măsuri administrative necesare, realizarea parteneriatelor funcționale presupune însă un sistem de activități științific elaborate, cuprinse într-un plan pe termen scurt (1 an) și mediu (3 ani), cu
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
școlile în raporturile cu administrația locală, cu comunitatea locală, stabilesc modul de utilizare a echipamentelor și a altor resurse școlare, adoptă și aplică prevederile regulamentelor financiare și contabile, identifică și monitorizează investițiile, dezvoltă și aplică strategii pentru obținerea de venituri extrabugetare etc. În administrarea școlii directorul este ajutat de directori adjuncți, Consiliul profesoral, Consiliul de administrație, contabilul șef416. Dacă sistemul educațional depinde în cea mai mare măsură de stat, politica educațională stabilește legile, reglementările, mijloacele, structurile, relațiile, programele, funcționarea, bugetul acestuia
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
1 din legea 87/1994 defineste evaziunea fiscală ca sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor și a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare. Evaziunea fiscala este rezultanta defectelor și inadvertențelor unei legislații imperfecte, a metodelor defectuoase de aplicare, precum și legiuitorului care prevede o fiscalitate excesiva. Un premier român a cerut combaterea evaziunii fiscale printr-un pachet legislativ: "Cine nu aplică măsurile guvernului pleacă
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
metodele alternative de evaluare, astfel: • Autoevaluarea; • Exerciții de comunicare, de folosire a tehnicilor de comunicare eficientă, de negociere; • Dezbaterea; • Analiza modului de prevenire sau de rezolvare a unui conflict; • Eseuri; • Proiecte (revista „Alternativa”); • Portofoliu „Medierea conflictelor”; • Proiect educațional cu finanțare extrabugetară „Astfel despre conflicte”. 69 CONCLUZII Este firesc ca într-o societate în care există în mod evident o mare nevoie de educație, fiecare școală să răspundă prin activități care au ca țel transformarea unui număr cât mai mare de elevi
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
pentru formarea profesională a salariaților, cheltuieli care se deduc din impozitul pe profit sau din impozitul pe venit. Instituțiile finanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale pot finanța cheltuielile cu formarea profesională a salariaților din surse bugetare sau extrabugetare, potrivit bugetelor proprii; - Legea nr. 76/2002 prevede că finanțarea programelor de formare profesională organizate de ANOFM se face din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pe baza indicatorilor stabiliți prin planul național de formare profesională. Serviciile de formare profesională se asigură
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru formarea profesională a salariaților, cheltuieli care se deduc din impozitul pe profit sau din impozitul pe venit. Instituțiile finanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale pot finanța cheltuielile cu formarea profesională a salariaților din surse bugetare sau extrabugetare, potrivit bugetelor proprii; - Legea nr. 76/2002 prevede că finanțarea programelor de formare profesională organizate de ANOFM se face din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pe baza indicatorilor stabiliți prin planul național de formare profesională. Serviciile de formare profesională se asigură
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
socială a absolvenților; b) propune măsuri pentru școlarizarea elevilor din învățământul obligatoriu și încadrarea în muncă a absolvenților; c) propune unităților de învățământ discipline și domenii care să se studieze prin curriculumul la decizia școlii; d) identifică surse de finanțare extrabugetară și propune Consiliului de administrație al unității, la nivelul căreia se constituie, modul de folosire a acestora; e) sprijină parteneriatele educaționale dintre unitățile de învățământ și instituțiile cu rol educativ în plan local; f) susține unitățile de învățământ în derularea
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
legii. Statul îi sprijină material, cu precădere pe elevii care obțin performanțe, rezultate foarte bune la învățătură sau la activități artistice și sportive, precum și pe cei cu situație materială precară. (3) Elevii pot beneficia de suport financiar și din sursele extrabugetare ale unităților de învățământ de stat. Art.99. (1) Conducerile unităților de învățământ sunt obligate să pună, gratuit, la dispoziția elevilor, bazele materiale și bazele sportive pentru pregătirea organizată a acestora. (2) Elevii pot fi cazați în internate și pot
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
este necesară determinarea prealabilă a criteriilor și standardelor de performanță. Acest sistem de evaluarea performanțelor este eficace deoarece, odată proiectat, implementat, explicat, utilizat și discutat cu toții produce următoarele rezultate: se iau decizii care au afectat direct: promovări, prime din surse extrabugetare, nominalizări pentru instruire, etc.; evaluații știu unde se situează, ce trebuie să facă pentru a-și îmbunătății performanțele, ce posibilități de avansare în carieră au, etc. Pentru evaluarea progresului copiilor se folosesc multe strategii, modalități ale căror beneficii se văd
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
optic și 50 de canale purtătoare de semnal video (definiție tehnică) au ajuns să ne condiționeze viața. În schimb, am laptop cu DVD player. Actuala prietenă a fratelui meu filmează din când în când pe la nunți, să scoată un ban extrabugetar. I-am cerut acum ceva vreme, din arhiva personală, un film cu și despre „țopi“ și „țoape“. Fiind o fată foarte isteață, a înțeles rapid dimensiunea „à la Kusturica“ a cererii mele. La început m-am distrat, apoi m-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
București, orașelor și comunelor, de către organul local ales al acestora; ... c) bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetele de la lit. a) și b), catre organul ierarhic al acestora; ... d) bugetele instituțiilor publice care se finanțează integral din mijloace extrabugetare, de către organul de conducere al instituției respective, cu avizul organului ierarhic. ... Bugetele de la lit. b) - d), precum și bugetele tuturor agenților economici, sistemelor de asigurări sociale și ale altor unități, care, potrivit legii, au obligația de a întocmi bugete, se vor
LEGE Nr. 10 din 29 ianuarie 1991 LEGE privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107489_a_108818]
-
să introducă modificările corespunzătoare în bugetele acestora și în structura bugetului administrației centrale de stat, fără afectarea echilibrului și rezervei bugetare. Articolul 35 Acordarea de subvenții din bugetul administrației centrale de stat unor instituții publice care realizează, potrivit legii, venituri extrabugetare ori altor instituții, asociații sau persoane juridice, altele decît cele de stat, se stabilește prin lege și se aprobă, în fiecare an, prin legile bugetare. Articolul 36 Sumele încasate din vînzarea sau din valorificarea materialelor rezultate în urmă demolării, dezmembrării
LEGE Nr. 10 din 29 ianuarie 1991 LEGE privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107489_a_108818]
-
de lege. Capitolul 4 Finanțele instituțiilor publice Articolul 66 Finanțarea cheltuielilor de funcționare și investiții ale instituțiilor publice se asigura astfel: a) integral din bugetul administrației centrale de stat sau bugetele locale, după caz, în funcție de subordonarea acestora; ... b) din veniturile extrabugetare și subvenții acordate acordate de la bugetul administrației centrale de stat sau bugetele locale, în funcție de subordonare; ... c) integral din veniturile extrabugetare; ... d) din veniturile extrabugetare cu destinație specială pentru anumite cheltuieli stabilite de lege a se finanța din aceste venituri. ... Articolul
LEGE Nr. 10 din 29 ianuarie 1991 LEGE privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107489_a_108818]
-
astfel: a) integral din bugetul administrației centrale de stat sau bugetele locale, după caz, în funcție de subordonarea acestora; ... b) din veniturile extrabugetare și subvenții acordate acordate de la bugetul administrației centrale de stat sau bugetele locale, în funcție de subordonare; ... c) integral din veniturile extrabugetare; ... d) din veniturile extrabugetare cu destinație specială pentru anumite cheltuieli stabilite de lege a se finanța din aceste venituri. ... Articolul 67 Instituțiile publice mai pot folosi pentru desfășurarea și lărgirea activității lor mijloace materiale și bănești primite de la persoane juridice
LEGE Nr. 10 din 29 ianuarie 1991 LEGE privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107489_a_108818]
-
bugetul administrației centrale de stat sau bugetele locale, după caz, în funcție de subordonarea acestora; ... b) din veniturile extrabugetare și subvenții acordate acordate de la bugetul administrației centrale de stat sau bugetele locale, în funcție de subordonare; ... c) integral din veniturile extrabugetare; ... d) din veniturile extrabugetare cu destinație specială pentru anumite cheltuieli stabilite de lege a se finanța din aceste venituri. ... Articolul 67 Instituțiile publice mai pot folosi pentru desfășurarea și lărgirea activității lor mijloace materiale și bănești primite de la persoane juridice și fizice, prin transmiterea
LEGE Nr. 10 din 29 ianuarie 1991 LEGE privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107489_a_108818]