17,388 matches
-
la masa constantă, se introduc 25 ml suc de analizat, se evaporă până la uscare pe o baie de apă și apoi se carbonizează cu precauție. Pentru a împiedica umflarea în timpul carbonizării se adaugă câteva picături de ulei. Masă carbonizata se extrage cu apă, iar reziduul rămas se calcinează până când nu mai conține puncte negre. După răcire se introduce într-o capsula extractul, apoi se evaporă, se calcinează ușor și se cântărește. După răcire se introduce în capsula extractu, apoi se evaporă
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
în evidență discret pe sub nas de un contur negru ce, fără îndoială, era pufulețul de la mustăcioara ce marca devenirea întru vârstă și funcție a Marfei Stanilova. Atunci, Ivan Mihailovici se ridica de la biroul său, mergea la un fișet, descuia lacătul, extrăgea un dosar, mergea la alt fișet, repeta operațiunea până când găsea de cuviință - ce fericit a fost când și-a dat seama că asta e în voința și decizia lui, dar pe la a treia votcă și-a zis "și dacă este
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
schimbat. S-a instalat într-un fel de modă din care nimeni nu poate ieși. Moda agresivității permanente. Azi toată lumea simte nevoia să fie agresivă. Continentul, țara întreagă, orașele, străzile, casele, sunt pline de agresivi. Se confundă dinamismul cu agresivitatea. Extrasă din adâncuri ancestrale, agresivitatea pare a fi devenit, a fi redevenit, singura formă de supraviețuire. Cel din urmă ins, care văzut de la distanță ar putea părea cumsecade și la locul lui, până nu te agresează într-un fel ori altul
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
instrumental. Ex. nr. 1: George Enescu - Suita I pentru orchestră, op. 9, partea I Preludiu la unison, m. 1-3; MOTIVUL I Acest motiv muzical enescian, poate fi derivat/dedus din diverse formule melodice specific bizantine. În exemplul următor, care este extras din muzica de cult bizantin, notele de pasaj încarcă salturile intervalice, conducând linia melodică spre o particularitate vocalică: mersul treptat. Ex. nr. 2: Motivul muzical enescian poate fi derivat/dedus din melosul bizantin<footnote I. Popescu-Pasărea Axion Duminical, gl. VIII
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Preludiului linia melodică enesciană pierde din agilitatea instrumentală și începând cu măsura 102 se configurează într-un mers treptat cu salturi intervalice din ce în ce mai rare, amintind de melopeea bizantină. Ex. nr. 27: George Enescu -Preludiu la unison, m. 102-109 Exemplul următor, extras din creația cultică a lui Ion Popescu-Pasărea, chiar dacă are o desfășurare melodică doar aproximativ asemănătoare cu fragmentul de mai sus, impune aceeași atmosferă religioasă care îndeamnă la reculegere și rugăciune. Ex. nr. 28: Măsurile 102-109 din Preludiu corespondență în muzica
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
cuvântul subliniat cu dialectice. Ce-o fi avut elevul Mircea Eliade cu Hegel, să-i combată dialectica? Tot e bine că nu a apărut materialist dialectice. Ar fi fost de tot hazul! Și culmea... ironiei. Citatul cu cuvântul buclucaș este extras din primul volum al Scrierilor de tinerețe, intitulat Cum am găsit piatra filozofală... Dar autorul articolului din Dicționar uită să facă trimiterea respectivă. Păcat! Și-ar fi dat seama și-ar fi îndreptat tacit cele două erori la care m-
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
că natura și dimensiune. La pielea de oaie, porc și vacă și de asemeni la om, am identificat câteva tipuri de colagen (tipul I, care este predominant, tipul ÎI, III și IV). Cea mai importantă materie din care se poate extrage colagen , pentru a-l utiliza că biomaterial e pielea animalelor. Cât despre biocompatibilitatea față de om a biomaterialelor din colagen de oaie, se pare că acestea sunt mai bune decât biomaterialele realizate din colagen extras din pielea de vacă. Se produc
CONTRIBUTIA LA DEZVOLTAREA BAZEI BIOMATERIALELOR HIDROLIZA COLAGENULUI DIN PIELE DE OAIE, PENTRU APLICATII BIOMEDICALE by CORINA ALBU () [Corola-journal/Science/84125_a_85450]
-
importantă materie din care se poate extrage colagen , pentru a-l utiliza că biomaterial e pielea animalelor. Cât despre biocompatibilitatea față de om a biomaterialelor din colagen de oaie, se pare că acestea sunt mai bune decât biomaterialele realizate din colagen extras din pielea de vacă. Se produc biomateriale neprelucrate că: gelurile de colagen, soluțiile de colagen și colagen hidrolizat. Lucrarea prezintă procesul hidrolizării pielii gelatina de oaie în mediu acid și alcalin, trecând prin toate valorile de pH, la diferite temperaturi
CONTRIBUTIA LA DEZVOLTAREA BAZEI BIOMATERIALELOR HIDROLIZA COLAGENULUI DIN PIELE DE OAIE, PENTRU APLICATII BIOMEDICALE by CORINA ALBU () [Corola-journal/Science/84125_a_85450]
-
îmi confirma caracterul evocator al piesei astfel: „Cum nu am text acolo, [caracterul ei] e sugerat. Cum e sugerat? Prin faptul că am un citat în această piesă care e perceptibil mai mult sau mai puțin, dar e perceptibil - unde extrag o melodie folosită de Monteverdi în «Sonata sopra Santa Maria ora pro nobis». Deci Monteverdi scrie o lucrare dedicată Sfintei Fecioare Maria. Și de aia piesa mea se cheamă Axion, folosit însă în sens bizantin, și nu în sens occidental
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
concepută ca dorință<footnote Platon, Fedon, 74D-75B apud C. W. Macleod, „The Preface to Gregory of Nyssa's «Life of Moses»”, în Journal of Theological Studies, n. s. 33, 1982, p. 191. footnote>; dar i-a rămas Sfântului Grigorie să extragă întreaga bogăție din ideea aceasta<footnote C. W. Macleod, op. cit., p. 191. footnote>. Este bine cunoscut faptul că Sfântul Părinte Grigorie insistă asupra marii diferențe dintre Creator și creatură. Noțiunea platoniană a participării (μετοχή, μετουσία) este cea care, mai presus
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
αγάπη) este dispoziția interioară (ενδιάθερος) spre ceea ce este dorit (πρòς τò καταθύμιον)”<footnote De animo et resurrectione, P.G. XLVI, col. 93 C. Această formă de traducere (cf. cu On the Soul and Resurection, trad. William Moore and Henry Austin Wilson, extras din Nicene and Post-Nicene Fathers, seria a II-a, vol. 5, Ed. Philip Schaff Și Henry Wace, 1893, http://www.newadvent.org/fathers/2915.htm 16.04.2005) o găsim preferabilă celei din „Despre suflet...”, p. 60: „iubirea este legătura
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Viorica Teișanu ne-a oferit copiile unui set de scrisori autografe ale marelui dirijor, adresate soțului ei (mângâiat cu apelativul „Lubache”), în perioada anilor 1945 - 1969. Atât eu, cât și posesoarea documentelor, am publicat - după moartea lui Ionel Perlea - unele extrase din corespondența cu Nicolae Lubomirov, însă importanța acestor scrisori pentru viitoarea monografie (anunțată de compozitorul Theodor Grigoriu, executorul testamentar al întregii sale moșteniri artistice, aduse din America la București) m-a determinat să le public în integralitate. Departe de a
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
în care cortina cade: îi amintim pe Ernani, Gilda, Leonora, Violetta, Boccanegra, Riccardo, Carlo, Aida, Radames, Otello.... Și, în general, uverturile și preludiile instrumentale fixează această atmosferă. Amintim în mod deosebit Otello, lucrare extrem de dramatică, ale cărei prime acorduri sunt extrase din Credo-ul demonic al lui Iago. Credem că linia este directă de la acest opus la Tosca lui Puccini, unde nu se mai poate vorbi de uvertură sau preludiu căci cortina se ridică imediat după primele acorduri care îl evocă
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
sens. „Gongul” așteptat va bate astfel nu doar cât pentru un ciclu secvențial ci cât pentru întreaga operă, a cărei sonoritate va fi percepută ca auzire de sens, dincolo de concretitudinea ei fenomenală. Dar, ca dintr-un lucru să se poată extrage (releva) sensul, trebuie ca acel lucru să fie reperat ca simbol și petrecut apoi prin gândire, care, la rândul ei, este condiționată de limbaj<footnote Expresia „repede ca gândul”, indicând un aspect de aproape instantaneitate și anulare a distanței discursiv-parcusive
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
și dinamică cu totul nepotrivite (din fericire, în ultimele decenii au apărut tot mai multe ediții corecte și sigure ale acestor Sonate). Iată deci, că referirea la text nu este chiar certă. Pentru a pătrunde gândul compozitorului, edițiile trebuie comparate, extrăgând ceea ce le este comun. Și încă nu putem fi siguri. Chiar edițiile Urtext (text original) au proliferat și, surprinzător, nu coincid întru totul! Presupunem că editorii s-au bazat pe manuscrise sau copii diferite, de vreme ce apar diferențe între Urtext-uri, care
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
problema „maidanezilor”, CFR-ul, modificarea Constituției, libertatea presei, integrarea în Europa, chestiunea ungurească, chestiunea evreiască, pericolul rusesc, Basarabia, problema „cadavrului din debara”, Ortodoxia românească, în sine și în context, Catedrala Mântuirii Neamului, corupția din justiție etc. Răspunsurile „intervievatului” sunt fragmente extrase din textele sale apărute în publicațiile Federațiunea, Convorbiri Literare, Curierul de Iași (1870-1877), Timpul (1877-1883) și din manuscrisele publicate postum. Această piesă de teatru nu intenționează să impresioneze prin ceva ce ține strict de rigorile scenei. Ea are, mai degrabă
Jurnaliști UZPR în Agora: Miron Manega, dramaturg al lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93916_a_95208]
-
i-au citit publicistica în „Opere complete”. Spectaculozitatea acestui interviu (în măsura în care este, într-adevăr, spectaculos) nu stă în meritul autorului (subsemnatul, adică), ci în forța răspunsurilor lui Eminescu. Care sunt, așa cum am precizat la început, riguros documentare, căci au fost extrase din publicistica marelui poet. Sensul demersului de față este, cu alte cuvinte, acela de a restitui conștiinței publice, într-o sinteză scenică, anvergura și adâncimea gândirii eminesciene, atât de ocultată, deformată sau demonizată prin stereotipuri și clișee ideologice, în funcție de interesele
Jurnaliști UZPR în Agora: Miron Manega, dramaturg al lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93916_a_95208]
-
în calitate de cantautor, cântăreț, compozitor de muzică, om de teatru. Foarte puțini știu însă că am scris 6 cărți sau că am făcut roluri de teatru și film în seriale de televiziune . Fiecare își găsește un domeniu din care sa ma extragă. Însă foarte , foarte puțini oameni știu toate fetele mele. Nu mă deranjează acest lucru , fiindcă vorba lui nea Iancu: Eu fac din toate câte nimic. Rep. Cum ai vrea să te știe publicul din Calgary ? Bună întrebare fiindcă aș dori
Cheia vieții este arta de a fi / interviu cu Ioan Gyuri Pascu [Corola-blog/BlogPost/93915_a_95207]
-
-și aplece urechea și să-și rețină trăirile firești, egoiste, în fața vocilor milioanelor de semeni răzbătând din colbul istoriei ultimului veac, analizând cu migală și un echilibru exemplar faptele individuale și colective, fenomenele în ansamblul și desfășurarea lor, pentru a extrage învățăminte utile pentru cei de azi și mai ales pentru cei de mâine. Cercetătorul a fost dublat mereu de manager, cu o strădanie consecventă de a crea o școală de istorie contemporană la Iași (capitală până atunci a studiilor dedicate
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
deodată ca pe un poem cu mai multe uși deschise la limita lumilor Sitalcas de dimineață îmbrac șalul oriental, acopăr cu el frigul, umerii mei, apoi intru la ora de anatomie și mătur și mătur etherul, pentru dansul cu săbii extrag din lumină un singur radical atomii de wolfram, pământurile rare pe care le transform, numai la solstiții, în ochii mei tandri ca diamantul ce separă, �n tăiere, minus de plus și,-n 8 ale iernii, mă bucur de șalul, de
Archange by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/11999_a_13324]
-
literar s-a dovedit puținul farmec pe care Ovidiu l-a găsit, odinioară, unei localități de pe țărmul Mării Negre... Gheorghe Grigurcu își îmbogățește creația cu un motiv personal de întâie importanță, care sporește impactul afectiv al întregii sale lirici. Poetul se extrage din mâlul Amarului Târg scriind versuri, cu încăpățânare, aidoma unui copil mulând figurine ; stropite cu apa de piatră a "demonizatului râu", mulajele vor căpăta viață. Îndoiala exprimată de ultimul vers nu e doar o cochetărie, ea e resimțită în mod
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
marginalizezi singur arătînd că nu ești prea inteligent. Mi s-a întîmplat să mă declar și să produc o subțire jenă, sau să fiu privită ca o marțiană. Am auzit de mai multe ori fraza lui Nietzsche: "Dieu est mort", extrasă din contextul dramatic al biografiei și operei autorului, și fluturată ca un steag anunțînd o mare victorie. Religia banului, principala idolatrie, nu-i decît o formă de ateism activ. Aici propaganda e subtilă, infuză, strecurată în fraze mai mult sau
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
își permite doar o ironie critică și realistă, de altfel exercitată cu tact.Vanitatea fantasmatică a omului mediocru se dezvăluie, fie în ipostaza protagonistului, ca în cazul lui Pavel Șușnea, profesor și sculptor ratat, fie a masei snoabe și abia extrase din barbarie, ca aceea care simte imboldul bizar și, totuși, istoric, de a-i face un soi de funeralii locale celui înecat la o vârstă încă tânără. "Deruta" este urmărită în două medii profesionale, artistic (abordat indirect, ca și în
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
-n fine, cald și iute, sângele vremii“. Este semnificativ că Maria Banuș a păstrat în evidențe fragmentul și, fără să destăinuiască proveniența, îl va integra, cu titlu retușat, mănunchiului de Răzlețe, atașate selecției retrospective din 1971. De altminteri, va mai extrage de pe aceeași filă de manuscris alte prizărite versuri, vechi de exact patru decenii, dar nealterate în mesajul lor revendicativ. Aveau atunci o încărcătură oarecum programatică, de vreme ce se intitulau Schiță pe zăbale rupte (la reluare, li s-a zis 39,5
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
a notelor de traducător (n.t.). Era necesară și o tabelă de materii, oglindă a volumului impunător sub toate aspectele, de la prima până la ultima copertă. Avant-propos-ul semnat de autoarea adaptării în vers francez este prudent așezat sub scutul unui motto extras dintr-o frază mai dezvoltată, a lui Roman Jakobson, privind intraductibilitatea poeziei, ceea ce justifică libertatea creatoare a traducătorului: “Seule est possible la transposition créatrice”. E o formă de a preveni critica traducerii, mai ales că adaptarea este realizată în versuri
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]