324 matches
-
a fost momentul în care s‑a hotărât să mă angajeze. A spus povestea asta tuturor clienților noștri regulați, ceea ce a fost cam jenant. — Deci. Christina mă scrutează lung cu privirea. Ești gata pentru persoana de la ora zece? — Da. Mă fâstâcesc ușor sub privirea ei. Da, cred că da. — Vrei să te piepteni puțin? — A. Îmi duc mâinile la gât, îngrozită. Îmi stă aiurea părul? — Nu chiar. Are în ochi o licărire pe care nu o înțeleg deloc. Dar vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
ușor, ca și cum aș fi prins aripi și aș fi început sè plutesc undeva deasupra mea, percepând totul de sus, dintr-o stare de suspensie sau de disponibilitate înfriguratè, De ce te intereseazè, îl întreb, numai aparițiile Fecioarei? Ce vrei sè spui?! fâstâcindu-se el, Vreau sè spun, ezit eu încè, sunt și apariții ale lui Iisus, nu?! sau, mè rog, ale altor sfinți, Da! el evitându-mi privirea, scrie cu marker-ul numele fișierului pe cd, Te, și-aș fi vrut sè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
dată. Vorbea cu o voce înceată și joasă, pe când Rex îmi lingea neîntrerupt dosul palmei. Supa de legume cu parmezan aburea. Printre aburi, cuvintele își croiau drum către mine, răspicate și clare. Atât de răspicate și clare încât m-am fâstâcit, pentru că nu știam dacă ar trebui să răspund. Poate că într-o astfel de sală nu vorbea decât gazda. Mai bine așa. Asta îmi permitea să mă concentrez asupra farfuriei cu supă. În dreapta Rex îmi lingea harnic mâna, în stânga duceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
într-una din camerele alăturate, iar mie nu mi-a mai rămas decât să alerg după asistenta care se îndrepta direct către patul lui Udi, mereu cu un pas înaintea mea. Ai plâns, mă întreabă el nervos, iar eu mă fâstâcesc, da’ de unde, am răcit puțin, asistenta schițează un zâmbet, nimic nu scăpa privirilor ei, acum te internăm la clinică, îl informează ea, el este luat prin surprindere, dar orgoliul i se citește în priviri, asemenea unui copil care trece dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
-se mereu, oamenii se îmbulzeau și vacarmul creștea. Unele glasuri înțepau și pe logofătul zâmbitor care, când înțelese, făcu vinovat: ― Ce-i, băieți? Ce vreți voi?... Spuneți-mi mie că... Râsete batjocoritoare și câteva huiduieli îi acoperiră vorbele. Bumbu se fâstâci complet. Deodată Lupu Chirițoiu care, fără să vrea, fusese împins aproape în față, strigă: ― Du-te, omule, nu mai sta, și spune boierului să iasă până afară, c-a venit satul! ― Iacă mă duc, mă duc! bolborosi Leonte Bumbu, dezmeticindu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
o iubire încă ușor disprețuitoare, l-ai adoptat pe Titi Ialomițeanu, fapt pe care în ruptul capului nu l-ai fi crezut posibil atunci când l-ai văzut prima dată, la acel five o’clock al Sophiei. Când l-ai văzut fâstâcindu-se la ușă ca un provincial, încât feciorul a trebuit să-i ia cu forța mănușile și pălăria, și i-ai zărit dunga ușor cenușie a gulerului, și manșetele roase, și pantalonii stropiți de noroi... Ca să nu mai amintim despre
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și tot aici termină ciclul gimnazial. Urmează apoi cursurile liceului Mihail Kogălniceanu din Vaslui și Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamțului pe care il absolvă în 1987. Se căsătorește cu Daniela Țapu, învățătoare la Chircești și este hirotonit preot pe seama parohiei Fâstâci, comuna Delești-Vaslui, la 3 septembrie 1987, de P.S. Eftimie al Românului și Hușilor. La 1 martie 1990 este transferat la Chircești. Prin grja să a fost ridicat în curtea bisericii Monumentul eroilor satului, căzuți pentru libertatea și apărarea patriei în
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
Satul Fâstâci se întinde pe coama unui deal, urcând dealul, intrăm în sat și după câteva sute de metri de mers într-o vale lină ni se înfățișează înainte mult așteptată mănăstire, împrejmuita cu zid de piatră, la intrare înălțandu-se un turn
MĂNĂSTIREA FÂSTÂCI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by CLAUDIA GHELBERE, IONELA ADRIANA LEPARDA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2090]
-
amintește de o istorie glorioasa a acestui popor, cu domnitori destoinici care au lăsat urme în conștiința urmașilor. Mihail Racoviță că domn al Moldovei pentru a treia oară (1716-1726), intră și el pe poarta din față a istoriei, ctitorind Mănăstirea Fâstâci în anul 1721, pe care o înzestrează cu moșii întinse și o închină Mănăstirii Sf.Ecaterina din Muntele Sinai. Mănăstirea este construită în stil bizantin, iar pictură să fiindcă era foarte veche a fost refăcuta în anul 1977. Mergând pe
MĂNĂSTIREA FÂSTÂCI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by CLAUDIA GHELBERE, IONELA ADRIANA LEPARDA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2090]
-
și o închină Mănăstirii Sf.Ecaterina din Muntele Sinai. Mănăstirea este construită în stil bizantin, iar pictură să fiindcă era foarte veche a fost refăcuta în anul 1977. Mergând pe linia tradițională dezvoltată în Țară Românească și Moldova, biserica Mănăstirea Fâstâci este zidita în plan triconic, având absidele laterale și cea a altarului poligonale la exterior și semicirculare în interior. Temelia bisericii este din piatră, pereții sunt de cărămidă. Mulți turiști au vizitat această mănăstire și au fost impresionați de ceea ce
MĂNĂSTIREA FÂSTÂCI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by CLAUDIA GHELBERE, IONELA ADRIANA LEPARDA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2090]
-
văzut aici și de ospitalitatea cu care au fost primiți de cei care slujesc în prezent la mănăstire. Mănăstirea aparține Episcopiei Hușilor cu care este în strânsă legătură. În cadrul celor paisprezece mănăstiri și schituri câte numără astăzi Episcopia Hușilor, Mănăstirea Fâstâci ocupă un loc aparte atingând prin pitorescul locurilor, prin vechimea să de peste trei veacuri și prin viață de evlavie a viețuitorilor săi. Mănăstirea Fâstâci este monument important care vorbește mai mult decât orice lucrare scrisă prin prezența să, arătându-ne
MĂNĂSTIREA FÂSTÂCI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by CLAUDIA GHELBERE, IONELA ADRIANA LEPARDA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2090]
-
este în strânsă legătură. În cadrul celor paisprezece mănăstiri și schituri câte numără astăzi Episcopia Hușilor, Mănăstirea Fâstâci ocupă un loc aparte atingând prin pitorescul locurilor, prin vechimea să de peste trei veacuri și prin viață de evlavie a viețuitorilor săi. Mănăstirea Fâstâci este monument important care vorbește mai mult decât orice lucrare scrisă prin prezența să, arătându-ne capacitatea artistică arhitecturală,sclupturală și pictorală a epocii sec.al-XVIII-lea.
MĂNĂSTIREA FÂSTÂCI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by CLAUDIA GHELBERE, IONELA ADRIANA LEPARDA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2090]
-
sticlă dintr-un vinars de Segarcea, ceva rar și foarte fin care trece drept coniac și care egalează șansele În fața orătăniei din plasa mirelui. Mă anim mai mult decît e cazul și dau să-i arăt minunile locotenentului, care se fîstîcește, Îmi cere să nu ne expunem În public (sîntem chiar În poarta unității), mă crede că am pentru el ce spun că am. Deja mă văd dus În permisie. Încep să-l văd pe mire șutindu-mi salteaua. Taică-meu pare
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
șocant descoperit de Hector - la Festivalul de Vară din Ennistone. Hector și Anthea erau regizorii, Valerie Cossom avea să fie Afrodita. Decorurile și costumele urmau să fie desenate de Cora Clun, care studia desenul vestimentar la Școala Politehnică. Hector era fâstâcit și ațâțat, în parte pentru că era îndrăgostit de Anthea, în parte pentru că, între atâtea încântătoare siluete dezbrăcate, el singur rămăsese îmbrăcat. Acest efect de Dejeuner sur l’herbe făcea să i se învârtească mintea în cap. Partea centrală a Băii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cu cele ale Lindei. Da, spuse Hattie, ca răspuns la întrebarea lui. Mă rog, mă rog... îți pare bine că ai terminat școala? Da. Acum ești... aproape... mare. Da... și ce urmează să fac în continuare? Întrebarea aceasta directă îl fâstâci pe profesor, care se pregătise să ajungă la ea, dar nu chiar atât de repede. Va trebui să ne gândim la o universitate englezească. Ți-ai luat examenele cu bine. Mi s-au comunicat notele. Cum te-ai împăcat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
câștiga “procesul”. Uite numai ce spune vodă: “Neodihnindu-se părinții sinaiți...( păi, cum să se hodinească, dacă ar pierde atâta avuție?!) au mai aflat dovezi asupra ceștii pricini”... în care se arată că biserica Sfântul Lazăr “iaste metoh la mănăstirea Fâstâci, care sunt zidite din temelie de... Mihai Racoviță v(oie)vod și sânt închinate la Svântul Munte Sinaiei, după hrisoave de danie și miluire, ce au arătatu de la acelaș(i)... domnu, ctitorul ei, scriindu cum le-au miluit cu moșii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Brodocul, sat considerabil și cuprins, de 100 contrib., proprietatea d-lui I. Palade, din Iași; Pușcașii, deasupra Brodocului, sat țigănesc de 115 contribuabili; Băltenii, cotună mare, proprietatea statului, fost sat răzășăsc, cumpărat de Mihai Racoviță V. V. și dăruit măn[ăstirii] Fâstâcii, o sută treizeci contribuabili, trei cotune margene. Arendaș: Leantris (grec); Mărășenii, 71 contrib., în dreptul Băltenilor, spre răsărit, sat depărtat care rămâne fără școală. În Rediu proprietăreasa să fi promis a face local de primărie și școală, ar trebui să vie
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
scoase din săculeț o mașinuță mare cu telecomandă. Fața lui Cristinel se însenină, deși știa că nu e pentru el, că doar nu scrisese, dar moșul se îndreptă spre el, îl luă în brațe și îi oferi cadoul. Cristinel se fâstâci și uită să mulțumească. Parcă îi venea a plânge de bucurie. Moșul îi sărută creștetul, ură „Sărbători fericite!” și dădu să plece, când Cristinel își aminti să îi mulțumească. Cuibărit în brațele bunicii, ținând mașina cu telecomandă în brațe, o
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
interes să mă prefac. "Unchiul George" nu-mi era deloc simpatic. Prea se uita la mama de sus, ca un "domn important" la o țărancă, nu ca la o soră. Simțeam că nu avea pentru mine nici o afecțiune și mă fâstâceam în fața lui. Era un bărbat frumos, cu mare succes la femei, am aflat mai târziu, dar când nu ținea să-și încînte interlocutorul se purta autoritar și aspru. Socotea, probabil, normal să mă intimideze și să-i răspund monosilabic la
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
se pudrează cu talc și se machiază. Lăsă paharul pe masă și Îl Înjură de mamă din priviri Abia acum avea să Înceapă spectacolul. Avea să Înceapă, fiindcă În clipa aceea sosi domnul Lastarria, tatăl lui Rafaelito și scamatorul se fîstîci. Domnul Lastarria, Juan Lastarria, intrase și Înainta s-o salute, Încă o dată pe soția lui, de șaisprezece ani o tot saluta mereu Încă o dată. Scamatorul Îl privea, Îl admira și aștepta ca, printr-un semn din priviri, să-i Îngăduie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
În plîns În fața atîtor copii În uniforme noi nouțe. În cele din urmă i-au auzit glasul: le spuse că era fericită că venise În Perú, Întotdeauna visase să vină aici și acum vor fi cu toții buni prieteni. Apoi se fîstîci complet, nu mai știu ce să spună și ei se foiau neliniștiți În rînduri, topindu-se de dragul ei și parcă vrînd să facă un pas Înainte. Dar Roșcova cred că prinsese pică pe ea fiindcă era atît de dulce, fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
rachiu de secară pe nerăsuflate. „Sigur că da“ - i-am zis lui Ambrose Radiker - „și tu l-ai lăsat! Și tu“ - i-am zis și m-am uitat drept În ochii lui cînd i-am zis, și s-a cam fîstîcit, pe cinstea mea - „și tu“ - i-am zis - „bărbat cu nevastă și copii, n-ai pic de obraz și de mîndrie și-ți vîri mîna-n buzunarul unui om care are nevoie de bani să-și țină familia. Păi meriți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cum se-nchide ușa și-apoi am pornit. M-am dus drept acolo, am bătut la ușă și-l aud pe Tolly că zice: „Cine-i?“. „Deschide și-ai să vezi“ - am zis. Ei, și-a deschis și s-a fîstîcit de tot, zău așa. „Cum, dumneata ești, doamnă Grant?“ zice. „Așa-i că te-ai Înșelat de data asta?“ - am zis. „Domnul Grant e aici“ - zice cu glas mieros, Împungînd Înainte cu nasul lui roșu, plin de negi, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
nu recunosc nimic, boate m-a lovit ceva la cab! E vinovat, să trăiți! Da’ cu boieru cel bălan ce mai e, n-a murit? Costache îl privi imediat pe vizitiul cofetarului, cu atenție: — De ce vrei să știi? Petre se fâstâci și dădu un răspuns oarecare, cum că doar suntem creștini, nu băgâni. Costache schimbă tonul și-l amenință că, dacă tăinuiește ceva poliției, o să-ajungă la gros, și din împietrirea de pe fața lui Petre trase concluzia că n-a spus
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
întâmpinat, i-a spus cu grația ei admirabilă, de adevărată stăpână a casei: „Dacă doriți să vă lăsați galoșii, vă poate ajuta feciorul, ca să nu vă murdăriți!“ Și i-a arătat unde le e locul. Atunci domnul Crețu s-a fâstâcit tot și s-a uitat la perechile de la ușă: doi galoși ai lui papa, două cizme de șevro ale mamei, două botine cu bumbi și toc ale mele și, alături, șoșonul lui Jacques. Pe mine lucrurile astea mici mă întristează
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]