578 matches
-
din Sfatul Domnesc înainte de 1456, ca Oană Julici, Costea Orâș, Petru Ponici, Hodcu al lui Crețu, Lazea Pitic, Goian, Stețco Dămăncuș (Dămăcuș). În lumina celor arătate mai înainte, nu se poate spune că în Moldova a existat o “criză a fărâmițării” feudale, ci mai degrabă a fost vorba de o anarhie feudală. Altfel, am fi asistat la apariția unor mari domenii, care erau practic independente, asupra lor puterea centrală neavând nici o autoritate. Principalii vinovați, pentru această stare de anarhie, au fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tătărești și au rămas în pace veșnică.” Așadar, indiferent de litigiu și indiferent de cine este implicat în el, rezolvarea are loc în fața tronului domnesc. Florin Constantiniu considera că, după 1436, domniile asociate din Moldova ar reprezenta un stadiu al fărâmițării. Datorită marelui lor domeniu, Constantiniu i-a comparat pe boierii Craiovești cu marii duci din Franța, de exemplu cu Carol Temerarul. Și Crasnaș, care a trădat la Baia, era comparat cu Carol Temerarul. Comparația este totuși puțin forțată. Boierii noștrii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai apucat să strige “trăiască regele”, adică Matei Corvin, pentru că a avut grijă Ștefan cel Mare să-l scurteze cu un cap, mai înainte ca vornicul să se refugieze în tabăra regelui. Pentru a ne da seama ce a însemnat fărâmițarea feudală și centralizarea statului în Evul Mediu românesc, este necesară studierea unor instituții feudale, care au generat asemenea procese. În societatea feudală sunt două instituții care se condiționează reciproc: posesia pământului (domeniul feudal) și obligațiile militare ce decurg din acesta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ion Donat s-a ocupat de domeniile feudale: domnesc, bisericesc, boieresc. Studiile sale au rămas în arhiva Institutului de Istorie “N. Iorga” din București. Mi-a permis să consult aceste studii, când am scris Ștefan cel Mare (1970) și Problema fărâmițării și centralizării. În legătură cu domeniul domnesc, Ion Donat constată că “satele domnești nu au reprezentat un domeniu permanent, care să fi trecut de la un domn la altul”, deși, până la 1600, s-au perindat pe scaunul Țării persoane care făceau parte din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de spus în fața acestei realități documentare că domnul a dus o politică susținută de colonizare. Făcându-se o asemenea constatare, se uită faptul că și înaintașii lui Ștefan cel Mare au făcut asemenea danii. În perioada așa-zisei crize a fărâmițării feudale, fiii lui Alexandru cel Bun, Iliaș și Ștefan au dăruit, între 1434 și 1438, nouă privilegii în care este vorba de un loc în pustie pentru întemeierea unui sat. În patru ani au fost dăruite tot atâtea privilegii câte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de pace, cât și în timp de război; nu este vorba numai de bogăția pe care o produceau veniturile domeniului ci, mai ales, de autoritatea judecătorească și militară pe care ele o împlineau”. Cât privește organizarea domeniilor boierești “din epoca fărâmițării erau adesea compuse din numeroase sate așezate unul lângă altul, într-un singur hotar, formând o enclavă, cu imunitate, deci un stat în stat”. B. T. Câmpina considera și el că domeniul feudal (boieresc) era unitar din punct de vedere
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel mai semnificativ îl prezintă domeniul Craioveștilor, cel mai mare domeniu cunoscut până acum, care număra peste 120 de sate. La moartea lui Barbu Craiovescu acest domeniu se împarte între cei patru fii ai săi, Barbu, Pârvu, Danciu și Radu. Fărâmițarea domeniului în Moldova începe încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun. La 7 iulie 1430, Ion Jumătate împarte domeniul între cei trei fii ai săi: Giurgiul, Șteful și N. Mândrea. Interesant este destinul domeniului lui Giurgiu de la Frătăuți, unul dintre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
astfel: trei inși iau partea de sus, iar patru nepoți vor stăpâni partea de jos. Numărul moșiilor împărțite este destul de însemnat. În mențiunile documentare de după 1504, întâlnim împărțirea domeniului lui pan Hărman în 1516, între fiicele sale. Asistăm, așadar, la fărâmițarea unor mari domenii boierești, către sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului următor, în timp ce unii boieri își consolidează domeniul prin cumpărarea unor sate, așa cum face Clănău spătar sau Luca Arbure. Domeniile bisericești S-a afirmat că domnul a răscumpărat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
biserica. Din acest punct de vedere, Ștefan cel Mare a fost considerat nu numai cel mai mare ctitor, dar și cel care a înzestrat biserica mai mult decât alți domni. S-a creat impresia că în așa-zisa epocă a fărâmițării feudale, domnii nu au avut nici timpul, și nici mijloacele, să acorde atenția ce se cuvenea bisericii. A fost în interesul domniei să ocrotească biserica, deoarece, ca peste tot, în lumea feudală, dar mai ales la noi, biserica a constituit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
i-a mai dat unul în 1488 și altul în 1499, iar cel de-al treilea în 1503. Așadar, Ștefan cel Mare i-a dat Moldoviței opt privilegii, jumătate din câte i-au fost date în timpul așa zisei crize a fărâmițării feudale. Concluzia, care se impune, este că domnii de la 1432 și până la 1457 au căutat în biserică un susținător, care să îi ajute la consolidarea puterii lor, lucru care nu s-a realizat. Ștefan cel Mare a făcut o singură
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Am insistat asupra acestor amănunte deoarece ele ne arată că feudalismul românesc are particularități, care îl singularizează față de feudalismul din Apusul continentului. Imunitatea feudală O trăsătură caracteristică a feudalismului o constituie imunitatea de care se bucură un domeniu. În procesul fărâmițării feudale, imunitatea reprezintă actul final prin care este consfințită fărâmițarea. Marii principi au reușit să obțină de la rege imunitatea asupra domeniului lor, adică interdicția pentru reprezentanții autorității centrale de a pătrunde pe domeniul unui feudal. În felul acesta, un domeniu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
feudalismul românesc are particularități, care îl singularizează față de feudalismul din Apusul continentului. Imunitatea feudală O trăsătură caracteristică a feudalismului o constituie imunitatea de care se bucură un domeniu. În procesul fărâmițării feudale, imunitatea reprezintă actul final prin care este consfințită fărâmițarea. Marii principi au reușit să obțină de la rege imunitatea asupra domeniului lor, adică interdicția pentru reprezentanții autorității centrale de a pătrunde pe domeniul unui feudal. În felul acesta, un domeniu s-a transformat într-un fel de stat în stat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întărire, începând din timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Dacă erau imune, nu aveau nevoie de o nouă întărire, iar dacă i se acorda o nouă scutire, era absolut necesar să fie amintită imunitatea. Imunitatea înseamnă actul final care consfințește fărâmițarea feudală. E un act dat de o instituție superioară, regalitatea. Cine a acordat imunitate domeniilor boierești înaintea de realizarea întemeierii Moldovei ? Marile domenii, ca cele ale lui Oană vornicul, Oană Cupcici sau Șteful Cernătescul primesc și alte bunuri funciare și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Scânteie Bătrânul, nepoții și strănepoții lui Duma Ciornei (adică Duma Negru- numele se slavizase între timp, era la modă), vindeau două părți din a patra parte de ocină unde a fost Mândrea, care „să numescu acum Scânteiaștii pe Rebrice”. Această fărâmițare extremă a unei moșii ne demonstrează că moșia lui Duma Negru ajunsese în 1462 în proprietatea lui Nicoară Sârbescul, după aceea în proprietatea boierului Scânteie, iar nepoții lui Duma Negru vindeau două părți din a patra parte dintr-un sat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-lea, dar și după aceea, nu au fost ridicate în Țările Române clădiri puternice din piatră, mai ales că, în anumite zone, nu lipsea materia primă. În Apus, între 1050-1150 este secolul castelelor, care răsar peste tot și fac ca fărâmițarea feudală să atingă apogeul. Portughezii au ridicat castelul de la Guimaraes, în jurul căruia s-au dus luptele pentru independența Portugaliei, spaniolii nereușind să îl cucerească. Răspunsul la întrebare s-ar putea să îl găsim la Mihail Cserei, cronicarul secui de la sfârșitul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Prezența în Sfat se datora averii lor și, în unele documente, boierii sunt menționați împreună cu copiii lor. Componența Sfatului a evoluat în funcție de nevoile pe care le impunea guvernarea țării. Nu se poate vorbi de un Sfat Domnesc care să ilustreze fărâmițarea feudală și un sfat care reflectă centralizarea. C. C. Giurescu avea dreptate când afirma că, de la întemeiere, țările noastre au avut un aparat administrativ-fiscal fără de care nu puteau fi cârmuite. Nicolae Stoicescu considera și el că a existat de la început un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sfatul Domnesc decât marii boieri care nu aveau dregătorii”. Dar, așa cum remarca C. C. Giurescu, actele de cancelarie nu pomeneau și dregătoria pe care o avea un boier din Sfatul Domnesc. Lăsând la o parte speculațiile în legătură cu Sfatul Domnesc în perioada fărâmițării feudale și cel din timpul centralizării, dregătoriile au apărut în funcție de nevoile guvernării țării. Iar când a apărut un gospodar de geniu, ca Ștefan cel Mare, era firesc să fie perfecționate instituțiile statului. El s-a îngrijit de la început de organizarea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înălțime. Aceste transformări au fost judecate în mod diferit, un “dezechilibru al construcției”, cupola rămânând “izolată și descentrată de restul construcției”. V. Vătășianu considera, în schimb, că amplificarea construcției “răspunde unei cerințe estetice sporind farmecul pitoresc pe care îl crează fărâmițarea interiorului”. Prin creșterea în lungime și înălțime s-a creat astfel un spațiu mare mare, în interior, care trebuia acoperit cu frescă. Zugravii au știut, însă, să îl folosească, introducând teme noi și mărind înălțimea personajelor. Ținând seama de simbolurile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe acest suport "crește" și ofensiva transmodemismului. Noul curent (ca nou mod de a privi Universul) pledează pentru o inteligență "lărgită", deschisă complexității lumii și plinătății ființei. Transdisciplinaritatea se vrea o metodologie a dialogului, nu o ideologie; în consecință, conștientizând "fărâmițarea ființei", propune legături (fapte, oameni, culturi, religii, discipline), corectând percepția fragmentaristă prin vizitarea formelor de intersecție, activând transculturalul "între" (vezi interviul cu Basarab Nicolescu, în "Contemporanul. Ideea europeană", nr. 7 (652)/2006, p. 21-22). Imaginarul, ne reamintea savantul, este "motorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
analizeze orice propunere în legătură cu reforma agrară, însă fără atingerea dreptului de proprietate. Se recunoștea existența unei acute probleme țărănești, dar se considera o utopie împroprietărirea țăranilor, principalele motive fiind imposibilitatea împroprietăririi tuturor capilor de familie și scăderea producției totale prin fărâmițarea marii proprietăți. În viziunea conservatorilor, Casa Rurală, cu drept de preempțiune, urma să faciliteze cumpărarea de către țărani a moșiilor scoase la vânzare, iar Casa Centrală a Băncilor Populare putea servi ca instrument de credit. Cât privește reforma electorală, aceasta era
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
nu accepta modificări în repartiția funciară pe care o găsea „fără cusur”. Singura concesie pe care o admitea era să se împartă țăranilor numai pământul disponibil al statului și al așezămintelor de binefacere. Considera că exproprierea va duce treptat la fărâmițarea marii proprietăți și România va ajunge o țară de țărani sau de mici proprietari. Acest lucru ar avea consecințe grave nu numai asupra celor în cauză, dar și pentru o serie de categorii orășenești (medici, avocați, arhitecți etc.), care nu
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
o serie de categorii orășenești (medici, avocați, arhitecți etc.), care nu și mai puteau exercita cu ușurință profesiile din cauza reducerii potențialului economic al moșierimii. În concluzie, P. P. Carp susținea că exproprierea va duce la decăderea generală a țării, căci fărâmițarea marii proprietăți va determina scăderea producției agricole, ceea ce va diminua exportul României, principala sa sursă de bogăție. Ideile lui Carp privind scăderea bogăției țării sunt combătute de liberalul I. Florescu. El este de părere că exproprierea nu va duce la
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
peste câmpuri și printre copaci pe care oamenii o urmau în mod tradițional și care se bătătorea prin circulație și nu pentru că cineva ar fi trasat-o în mod intenționat pe acolo. Drumurile erau nesigure, iar traversarea lor presupunea, din cauza fărâmițării teritoriale, plata a numeroase impozite, taxe, vămi de trecere. Începând cu secolul al XIII-lea, seniorii "vor construi poduri nu numai pentru ușurarea traficului, dar și pentru obținerea de resurse directe și indirecte apreciabile în urma taxării trecerii podurilor"31. Condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Banii în sine devin centrul economiei și al lumii. Modul în care Reforma va da naștere unor schimbări economice și influența acestor schimbări asupra economiei va fi analizat de către Max Weber 89. Contextul apariției Reformei a fost determinat și de către fărâmițarea politică existentă în Europa Feudală și de către ambițiile prinților de a influența în mod direct procesele economice. Deși nu determinante în mod fundamental, aceste ambiții au influențat mersul lucrurilor. Conflictul dintre suverani și papi era de fapt un conflict pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dintre foștii deținuți își amintesc că se culcau și se trezeau cu senzația de foame. Regimul penitenciarului politic a dus însă la apariția unor modalități specifice de adaptare. O modalitate de a crea iluzia unei o mese mai bogate era fărâmițarea sfertului de pâine. Acesta era pus pe o batistă, pe genunchi, și se rupea din el firimitură cu firimitură, iar grămada rezultată (ceva mai mare decât bucata inițială) dădea iluzia că a crescut cantitatea de pâine. E. Dimitriu, fost deținut
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]