403 matches
-
mulți alții. În revistă era vizibilă concepția excelentă a redacției de la București de a include în cuprinsul ei fotografiile color ale copertelor unor volume adresate copiilor, ca: Primul meu dicționar, Marin Sorescu, Ocolul infinitului mic pornind de la nimic, Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă, Ion Creangă, Povești, povestiri, amintiri, Povești despre Păcală și Tândală a lui Alexandru Mitru, Fram ursul polar al lui Cezar Petrescu, Victor Tulbure, În lume nu-s mai multe Românii și multe altele. Nu întâmplător apreciam și abordarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Luceafărul”, „Bucovina” ș.a. A semnat și D. Timoteiu. Cu încercările poetice și prin traduceri T.-A. se apropie de grupul iconarilor, lirica sa reprezentând „un ostrov din cele mai exotice în literatura iconariștilor” (Perpessicius). Însă nici versurile, nici proza din Făt-Frumos în frac (1944) nu sunt decât exerciții prin nimic menționabile. În schimb, traducerile, asupra cărora se oprește și Perpessicius, atrag atenția datorită rezolvărilor propuse și, mai ales, interesului pentru poezia chineză, din care T.-A. transpune folosind un intermediar german
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290103_a_291432]
-
Petre Dulfu: Isprăvile lui Păcală; Victor Eftimiu: Omuleț, Vreau să trăiesc printre stele, Fluierul ciobănașului, Zâna viselor; Mihai Eminescu: Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Revedere, Ce te legeni, La mijloc de codru, Somnoroase păsărele, Scrisoarea III, Povestea codrului, Făt-Frumos din lacrimă; Elena Farago: Cățelușul șchiop, Motanul pedepsit, Sfatul degetelor; Emil Gârleanu: Din lumea celor care nu cuvântă; Octavian Goga: Noi, Toamna; Călin Gruia: Ciuboțelele ogarului; ștefan Octavian Iosif: Doina, Bunica, Cântec de leagăn; Petre Ispirescu: Greuceanu, Tinerețe fără bătrânețe
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
să-l neutralizeze, primul pas spre crimă. Ca orice animal, omul se naște necivilizat, implicit nevinovat. Trebuie - și-i pun acestui cuvânt ghilimele - deci educat, mai bine zis dresat, Întru feleșagul civilizației: ferocitatea, agresivitatea. Și Începe cu basme În care Feți-Frumoși ucid balauri, scorpii, zmei, evident răi, continuă luând nota zece la o istorie cu viteji care retează dintr’o lovitură naiba știe câte capete de tătari prigonitori, iar apoi se duce la cinematograf spre a savura o „capă și spadă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vreți nimic În afara voastră, sunteți ambigui: Unii vă plac, motiv pentru care aduceți În casă plante și animale de companie - o cale insidioasă a Naturii de a-și recupera bunul -, iar de alții nu puteți scăpa - cum v’ar sta, “Feți-Frumoși” să vă bateți cu un țânțar? Încercați la noapte... Ambii sunt, până la urmă, acceptați. Dar sunt și unii care vă sar În ochi. Unul e câinele. Față de care sunteți cam „șpanchi“: Țineți În casă ditamai dulăul - de rasă - dar dați
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a negație, adică negentropie... Lumea toată, sub toate (aproape) fațetele ei, merge Însă contrar basmului, spre degradare. Desigur, acesta e sensul spontan. Că cineva Îi poate opune rezistență, e altă poveste, dar asta Înseamnă a găsi undeva și energie... precum Făt-Frumos un cal. Și Încă ceva: În toată această lume, care nu poate pieri, fie doar că e prea frumoasă, sau pentru că alții decât mine o cred opera unui demiurg, degradarea trebuie compensată musai cu un progres, desigur altundeva decât sub
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
s-a străduit mereu, în pofida interdicțiilor și opreliștilor de tot felul, de-a lungul vremii, să nu-i uite nici pe Horia, nici pe Iancu, nici pe Tudor. A fost odată nu-i doar o formulă introductivă a poveștilor cu Feți-frumoși, ci și o atenționare că lumea n-a început și nu se termină cu noi Respectul față de carte venind, în cultura română, de departe și din totdeauna: Iar cine a rumtu filele / rumpă-i-se dzilele. Dar nu cei ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Iroaie, Traian Cantemir, frații Em. și M.Haivas, G. Stratoiu, Ion Roșca, Cristofor Vitencu etc. se poate zice, fără teamă de a greși, că au fost formați și prin contribuția Glasului Bucovinei. Așa că astăzi, ca și ieri, când prin 1933 Făt-Frumos închina prima lui pagină celor 4000 de numere ale aceluiași ziar, sub semnătura lui Const.V. Popescu, un sârguincios cronicar cultural, Glasul Bucovinei este nu numai un obișnuit organ politic, ci mai mult: o virulentă afirmare naționalistă... și o foarte caldă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și artă monumentală. Cea de a doua revistă literară, de artă și de știință în Bucovina a fost o necesitate care și-a menținut încrederea românilor două decenii... * Al. Stejaru, exprimând altruismul dar și nostalgia locuitorilor, scria în cronica din Făt-frumos nr.4/1935: „În afară de regretul sufletesc estetic după Suceava voievodală și pitorească (a dangătelor de clopote și a țârâitului de greieri, printre negre, vechi zidiri și a vastelor priveliști peste nespuse nemărginiri de țară), revistei FătFrumos, mutându-și scaunul de la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
LupuMorariu face parte din cei 27 premiați ai acestui concurs ținut în 11 iunie 1932...” * Făt-Frumos (Anul x 1935. Numărul 1-2, director Leca Morariu) Numărul e jubiliar și ca atare se prezintă excepțional de bine. De 10 ani de când vânjosul Făt-Frumos a domnului profesor Leca Morariu își avântă buzduganul și adulmecă zările basmelor, rolul lui în Bucovina este acela al revistei prin excelență critice și românești. De altfel, în editorialul „Zece ani” semnat cu Constantin I. Popescu”, dl. Director(!?) își spune
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
publicistică, scriau ziarele. * Din august 1941-iunie 1944, se pare că șia mutat sediul la Râmnicul Vâlcea (nr.2-6/1944 apărea precis la Râmnicul Vâlcea). * ...” Ne-a pricinuit mare bucurie noua revistă de literatură și folclor a dlui Leca Morariu, intitulată Făt-Frumos. Vrednica și inimoasa soră se tipărește la Suceava, unde trăiesc cele mai alese amintiri despre munca lui S. Fl.Marian și unde, în fiecare an, miile de săteni de pretutindeni se întâlnesc în jurul Sfântului. Fiind cea dintâi revistă de folclor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mult de jumătate sunt tipărite aici pentru prima dată) îl surprind chiar și pe cititorul român prin frumusețea lor stranie, familiară și totuși exotică. Povestea despre Sfânta Paraschiva (culeasă de la un basarabean) este asemănătoare nu o dată cu Harap Alb sau cu Făt-Frumos din lacrimă, rămânând însă mereu distinctă de acestea, mai ales prin referirea permanentă a eroului la credință ca la sprijinul cel mai de seamă. K. participase de altfel la un alt volum apărut anterior, în seria publicată de „Europäische Märchengesellschaft
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
în subsidiar un refuz al idilicului. O poezie despre tăcerea pământului cutreierat de fiorii creației, despre duritatea și gravitatea comunicării, despre dramatismul înstrăinării resimțite pe pământ basarabean („Poate osul, de-a fost os,/ Avea-n loc de rădăcini/ Inimă de Făt-Frumos/ Îngropată de străini”). În majoritatea culegerilor ulterioare se intonează o cântare a pătimirii românilor, în versuri accentuat folclorice și mesianice, peste care se varsă lacrima tremurată a unui colț de țară vitregit, bătut nemilos de vânturile istoriei. Tonalitatea elegiacă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
1817, Chișinău, 1920; Noaptea Sfântului Andrei, Iași, 1921. Culegeri: Jocuri de copii adunate din satul Țepu (jud. Tecuci), I-II, București, 1906-1907; Cimilituri românești, introd. edit., București, 1908; Graiul vremurilor. Povești, Vălenii de Munte, 1909; Jocuri de copii, Ploiești, 1909; Feți-Frumoși de-odinioară. Povești, București, 1910; Boli și leacuri la oameni, vite și păsări, după datinile și credințele poporului român, adunate din comuna Țepu (jud. Tecuci), București, 1911; ed. îngr. Petre Florea, București, 1999; Firișoare de aur. Povestiri și legende din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
populară sau cultă, îndeosebi în proză, în cuprinsul căreia se povestesc întâmplări fantastice împletite cu unele reale, săvârșite de personaje cu forțe supranaturale; oglindire a vieții în mod fabulos; Exemplu: Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte ( creație populară); Făt-Frumos din lacrimă de M. Eminescu - eseul - un studiu în care autorul își expune un punct de vedere personal asupra unei probleme filozofice, științifice, literare, artistice și în care talentul literar are uneori o pondere mai mare decât rigoarea științifică; Exemplu
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
ciclu de Doine (haiducești, țărănești, ostășești ori plecând de la diverse credințe și superstiții). Într-o atmosferă plină de prospețime, împletire de real și fabulos, se desfășoară idile grațioase sau fremătând de un senzualism frust. Personajele descind din basme (strigoi, zburătorul, feți-frumoși), din mituri, din legende istorice, A. fiind unul dintre primii care prelucrează la noi asemenea motive. Vrăji și descântece se torc, într-o ambianță fantasmagorică, dar, pe neașteptate, magicul se răsucește în grotesc. Ici și colo, svâcnește accentul social, vibrează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
poveste) Iubirea, sentiment divin, se revarsă în Gărnicia sa crescândă și unduindă: „Mi-s dragi romanțele, statornicia...”, „Mi-e dragă noima de a fi părinte...”, „Mi-e drag Sământul roditor / și omul binefăFător...”, „Mi-s dragi poveștile cu zâne, / cu Feți-Frumoși rătăcitori...”, „Mi-s dragi rostirile deschise...” (Balada ultimului visător) Crezul poetic transpare către noi ca o deschidere înspre adâncurile conștiinței, clipe ale încremenirii într-un zbor al iluminărilor: „Fiți binevenite pretutindeni, bucuriilor!” (Psalm în zori), reținând, deopotrivă, sfâșietoarea imagine a
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ca "un grup de termeni lexicali între care se stabilesc diferite relații semantice, dominante fiind cele de sinonimie și antonimie. Își subordonează cel puțin două familii de cuvinte" (Irimia: 2012, N70 pentru p.195). 12 Concordanțele au fost înregistrate pentru : Făt-Frumos din lacrimă, Sărmanul Dionis, La Aniversară și Cezara. 13 Reluând un conținut deja exprimat, termenul juxtapus determină reliefarea unui anumit aspect din plan semantic, mai ales acesta important pentru constituirea semnificației.(Irimia: 2012,137). 14 În cronologia paginilor, această secvență
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
au fost motivele reale, rocada Stolojan Băsescu s-a dovedit a fi fost una de succes pentru aliați, dar în special pentru democrați. Cu Traian Băsescu în fruntea României și tutelat de acesta, PD a devenit în scurtă vreme noul Făt-Frumos al politicii românești. În urma alegerilor din 28 noiembrie 2004, PD a obținut peste 15% din locurile noului Parlament 302, respectiv 69 din mandate. În Camera Deputaților, PD a câștigat 48 de mandate, adică 15,29% din totalul deputaților, iar la
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
știe. Oricum. Ai găsit ceva care să-ți placă? — Ei... nu știu, zic nehotărâtă. Cred că vreau ceva cât mai simplu. Brusc, am o viziune cu mine în rochie albă cu crinolină și cu o diademă scânteietoare pe cap... cu Făt-frumos care mă așteaptă... cu mulțimi care ne ovaționează... OK, oprește-te. N-am de gând, în ruptul capului, s-o iau razna. Am hotărât deja. Sunt de acord, spune mama. Vrei ceva elegant și de bun gust. O, uită-te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
îl sărute, ca preț al permisiei de a intra. La etaj o ia în primire o femeie obeză, cu buze groase, cu ochi enormi, congestionați, cu părul vâlvoi, vulgară, agresivă, cu limbaj de rândaș. E ca în basmele în care feți-frumoși sau cosânzene ajung în bârloguri de zmei. Ana ajunge și într-un pod labirintic imens, depozit de mobile și felurite obiecte vechi, dărăpănate, acoperite de praf - spațiu de coșmar. În infernul casei părintești Zoe pare un înger captiv, demonizat. Cei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
Înainte de plecare, ea a ținut să ne spună o poveste pe care o aflase de la Sheila, simpatica nanny din Irlanda care se ocupa de micuțul Simon, băiatul lor, atunci În vârstă de patru ani. Ca Într-un basm românesc, un Făt-Frumos irlandez trebuie să și-o salveze pe Ileana Cosânzeana, dar Își dă seama că nu poate de unul singur, că are nevoie de priceperea altora, de talentul lor. Ca și Lăți-Lungilă sau Ochilă, fiecare are specialitatea lui, indispensabilă În Îndeplinirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
pe această coordonată, publicistica ("Situat pe pozițiile Partidului Conservator, Mihai Eminescu pledează pentru tradiție și vizează alcătuirea ideală a statului și instituțiilor sale: biserică, școală, armată, justiție, bănci, administrație etc."), dar și poezia (poemul Gemenii), nu mai puțin proza fantastică: Făt-Frumos din lacrimă, pretutindeni urmărind și "componenta polemică" a scriitorului. Se atrage atenția că aceste naturi catilinare eminesciene pot fi explicate mai bine dacă "le asociem viziunea/interpretarea scriitorului asupra "claselor pozitive", "producătoare", din care făceau parte țăranii, meseriașii și muncitorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
din această frumoasă satiră eminesciană, a cincea, el n-a reținut (înțeles) decât că autorul e un impotent narcist, slabă nădejde să înțeleagă mai mult din întreaga operă a acestuia, în care de altfel află "scene de vampirism", iar în Făt-Frumos din lacrimă constată că "această dragoste între o persoană și un tablou merge până la procreație homosexuală deși, după o concepție infantilă, pe cale bucală". Se vorbește apoi de "nediferențierea sexuală a lui Eminescu", despre grandomania acestuia, tot o "maladie narcistică", argumente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Ion Pillat denunță în acesta "un model" ce "trebuia neapărat depășit" subliniind faptul că "formulei de artă pe care o întrupase Înșir-te, mărgărite și Miorița, Eminescu îi opune în același domeniu o concepție proprie, ce culminează în proză cu Făt-Frumos din lacrimă și în versuri, direct, în Călin file de poveste precedat de basmul în proză apoi de poemul publicat postum, Călin Nebunul și, indirect, împrumutând forma simbolică, în Luceafărul". Studiile, de scurte dimensiuni, pe care Ion Pillat le așează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]