648 matches
-
prima la ultima pagină citești fără să te gândești o clipă s-o lași baltă, pentru că te incită și te determină să uiți până și de gura de cafea care așteaptă s-o savurezi: dialogul dintre Maria Tănase și marele făuritor al Porții Sărutului te așează cuminte la Masa Tăcerii, ducându-te cu gândul la Coloana Infinitului și, de ce nu, la zborul Păsării Măiastre, dar cu siguranță, și la glasul inegalabilei Maria Tănase ... Și când te gândești că Marin Voican Ghioroiu
“NE VEDEM LA PARIS!”- DAR PE CRIZA ASTA ... BINE-I ŞI LA BUCUREŞTI! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343761_a_345090]
-
pot să-i cer? Îi cer, dacă se poate, o bucățică de viitor. Mă gândesc că «cea mai mare calitate a viitorului este că vine puțin câte puțin, dar în fiecare zi...» scria Abraham Lincoln”, spune, retrospectiv și mărturisitor regretatul făuritor al poeziei cântecului Aurel Storin, pentru Jurnalul Național, la 12 ianuarie 2011. În inversabilă afecțiune și spre-nlăturarea frontierelor dintre realitatea și irealitatea timpului, ca act și memorie, azi, teatrul, compozitorii, interpreții, textierii se aliniază umbrei lacrimilor așternute pe portativul muzicii
AUREL STORIN. POEZIA CÂNTECULUI, ÎN UMBRA LACRIMEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342833_a_344162]
-
refugiu pentru identificarea soluțiilor moralei, eliberarea prin confesiune fiind uneori singura formulă de descătușare. Parafrazând cu umilă condescendență axiome, considerate elemente unitare de trăire, din creația de substanță filozofică a unor sacerdoți ai valorilor și virtuților morale, descoperitori de sensuri, făuritori de noi arhitecturi - Petru Creția, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, am încercat din rolul eligibil al victimei, înțelegând mai profund structura unei manifestări a infamiei, să mă ridic undeva deasupra ei, depășind stadiul indignării și al mâniei, prelucrând calomnia în retorte
RECURS LA ÎNŢELEPCIUNE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343455_a_344784]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > RENAȘTERE... Autor: Viviana Milivoievici Publicat în: Ediția nr. 1946 din 29 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Cu sângele îmbibat de idei îndelung închipuite renaștem într-un spirit care se crede un făuritor de răsărit al cântărilor din noaptea plină de stele... Cu un aer naiv și grav, reinterpretăm aforisme de-o inexplicabilă îndrăzneală, în atmosfera palidă, anonimă și stilizată a unui timp perpetuu și superstițios... Viv Referință Bibliografică: Renaștere... / Viviana Milivoievici : Confluențe
RENAȘTERE... de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378338_a_379667]
-
ținut vie flacăra românismului basarabean. El a ctitorit la 13 Ianuarie 1813, Seminarul Teologic din Chișinău cu predare în limba română, înzestrându-l cu tipografie proprie. „Seminarul întemeiat de Bodoni, arată Mitropolitul Antonie Plămădeală, a dat României pe aproape toți făuritorii Unirii din 1918.” (Antonie Plămădeală, Basarabia. Sibiu-2002, p. 87) Seminarul Teologic-Chișinău a dat Basarabiei și României în geana Zorilor înfăptuirii unității de Neam cele mai luminate chipuri ale Generației ortodoxe basarabene. „Acolo, la Seminarul Teologic, la hotarul dintre veacurile XIX
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
torni în blânde minți, cu ajutorul lui, în clipe grele, sunete goale-s, rugi fierbinți. Puterea-i este mare în iubire, cu slove, trăirea îți mărturisești în poarta inimii dulce-ntâlnire, sentimente-nălțătoare dăruiești. Au scris poeții cântece, sonete, povești de dor, făuritori de vise, epistole sau versuri alegrete, pagini de istorie fost-au scrise. Dacă-n momente, cheie, ale vieții, replică având de spus, nu ai cuvânt, în jurul tău s-or strânge toți pereții, claustrofob fiind, te vei simți pierdut. Vorbe-n
CUVÂNTUL de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379364_a_380693]
-
etalat, mai întâi informații despre ce este Academia Bârlădeană la 100 de ani, critici, autocritici, confesiuni, aminiri, despre Amfitrion, prezentarea acestuia lângă alți corifei ai artei - N.N. Tonitza, maestrul Vlahuță, poetul G. Tutoveanu, folcloristul Tudor Pamfile și părintele Toma Chiricuță, făuritorii Academiei locale, dar și Bârladul, ca Târg al năpastelor atunci, prin 1932, cu Notă despre autor - consăteanul lui Victor Ion Popa, după care, caratele, opera multilateralului: Victor Ion Popa- Autoportrete; Victor Ion Popa - văzut de alți artiști, și tot așa
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
antisemitismului (pe ici-pe colo, prin părțile esențiale, și pe marginea iredentismului), fapt pentru care, dintr-un exces de zel vecin cu neghiobia, patriotismul și naționalismul românesc, de pildă (nu și american, german sau francez), sunt văzute cu ochi răi de făuritorii globalizării și ai guvernului mondial. De ce? Pentru că aceste preanobile sentimente umane le încurcă păpușarilor mondiali socotelile în ceea ce privește forjarea omului cosmopolit (omul robotizat și cu tot mai puține trebuințe spirituale), primul pas spre globalizarea efectivă. După asta vin cu necesitate cedările
RASISMUL, SAU MULT ZGOMOT PENTRU NIMIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381013_a_382342]
-
un ultim omagiu „părintelui națiunii, simbol al Revoluției și al Rusiei”, astfel că, prin infernala fraternizare dintre modernism și păgânismul antic, el ia cu sine peste patru sute de vieți pierdute în îmbulzeală! N-a fost ultimul tribut perceput de cumplitul făuritor al stalinocrației. Atât în fosta Uniune Sovietică cât și în sateliții ei, îndeosebi în România boșevizată și dată de el pe mâna torționarilor mari și mici, vor mai trece câțiva ani până când lentul proces al destalinizării va îngădui afirmarea unor
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
amăgire, închipuire. Până la venirea Dumnezeului-Hristos pe pământ, omenirea, excepție făcând Neamul pelasgo-traco-daco-get, curgea doar în vatra panteismului, fără esența trăirii în mistica libertății, adevărului, iubirii. Numai prin har, prin credință, prin dăruire Omul ales este capabil să devină cu adevărat făuritor de cultură sub autoritatea Duhului Sfânt. Biserica lui Hristos și Cultura creștină ortodoxă nu se confundă și nu se substituie una alteia, ci sunt împreună lucrare, împreună slujire. Prin urmare, genialitatea mistică spiritual-creștină, fie a țăranului dreptmăritor creștin, a poetului
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
universal-obligatorie și veșnică. Primind lumina Logosului dumnezeiesc, cuvintele gânduri ori graiurile rostite de creștinul ortodox cult (iluminat), creator, trebuie să capete un caracter sacerdotal al esteticii, o calitate sacramentală a semanticii, o semnificație liturgică a hermeneuticii, o armonie cosmică perfectă: „Făuritor de armonii perfecte, liră ce strălucește printre stelele patriei, Eminescu e, pentru noi, mai mult decât un vates (profet), un poet cu religioase funcții, un profet al poporului său. Ca Solon, ca Empedocle și ca Numa, el este un legislator
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
Câțiva ani mai târziu Principatele Unite devin România stat ce își cucerește prin jertfe de sânge independența în 1878. Devine regat în 1881 sub conducerea unui prinț neamț, Carol I, care s-a dovedit a fi credincos poporului român și făuritor al României moderne. Cum s-a ajuns ca peste 54% din trupul Moldovei, apărată de brava armată a lui Ștefan cel Mare să fie cotropit de alte seminții ? În timpul lui Alexandru cel Bun are loc prima luptă a moldovenilor cu
ŢARA MOLDOVEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374436_a_375765]
-
retrovizoare“ a eroului central), și de anul 1866 (11 / 23 februarie), an al „loviturii de stat“ (cf. cap. Lovitura de palat , pp. 197 - 200), adică anul „descăunării“ / „abdicării“ și al „exilării“ prim-conducătorului nostru de „stat modern“, Alexandru Ioan Cuza, făuritorul celei de-a VIII-a re-Uniri parțiale a Valahimii, de la 24 Ianuarie 1859 (mai exact spus, a re-Unirii Principatului Valah al Moldovei cu Principatul Valah al Munteniei, între hotarele anticei Dacii), în statul național al României, nu al Daciei, cum
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
Cezar Librecht, Nicolae Pisoschi“ ș. a., „cartofori-de-gardă-domnească“, ori „militari-necartofori“, ușor de corupt, „jur-împrejuru-i“, chiar „între oamenii săi de încredere“, bazându-se numai „pe cuvânt de-onoare“, nu și pe temeinică informare „de dosar“ - greșeală făcută și de înaintașul său, Mihai Viteazul, făuritorul celei de-a șaptea re-Uniri a trei Principate Valahe din Dacia Nord-Dunăreană, în orizontul anului 1600 - au dus și la „căderea“ / „abdicarea“ lui Alexandru Ioan Cuza din tronul României, în 11 / 23 februarie 1866, „la ora 4 dimineața“, când „l-
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
Teofan, ca un freamăt de codru verde s-a făcut auzit fiorul ce a cuprins mulțimea, după care s-a statornicit o liniște deplină , nefirească pentru un așa mare număr de oameni...” De la urmele vechi rămase din neoliticul târziu, la făuritorii de neam și țară- Bogdan, Ștefan, Brătianu, Cuza, cu același sârg, Marian Malciu “șterge colbul de pe cronice bătrâne” pentru a găsi sursa de documentare în zugrăvirea unei icoane a neamului românesc, la care să se închine “urmașii urmașilor ” Ruginoasei. În
MARIAN MALCIU LA A DOUA INCURSIUNE ÎN CĂUTAREA LIBERTĂȚII INTERIOARE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374480_a_375809]
-
într-o carte pe care o dăruiți cititorilor. Dezgropați din uitare oameni care au făcut istoria locurilor, apoi creionați cu grijă și atenție portretele oamenilor care, prin tot ceea ce fac azi, vor fi considerați în viitor ca și înaintașii lor: făuritori ai istoriei locurilor... Așa cum spune în prefață doamna prof. Gheorghița Durlan: „... Marian Malciu, pentru a găsi sursa de documentare în zugrăvirea unei icoane a neamului românesc, la care să se închine Ruginoasei”. Om cu credință în Dumnezeu, domnul Malciu Marian
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373424_a_374753]
-
să fie, la modul cel mai apreciabil (îmi publicase înainte cartea „Monarhie și regalitate. Trecut, speranță, statornicie” și cu această ocazie am descoperit în persoana domnului Petru Radu, director și a doamnei Alina Hucai, redactor șef, oamenii cel mai competent făuritori de bijuterii livrești)! Ca să fac un bine scriitorilor ce stau la rând pe la edituri din București, îi poftesc să își îndrepte pasul către „orașul unei mari iubiri”, Iași, și voi avea astfel ocazia să demonstrez prin ei că am avut
ARTIŞTII, O DRAGOSTE NEÎNŞELATĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373555_a_374884]
-
incheiere, fac o mărturisire de credință: Intre cer și pământ, scrisul este pentru mine un punct de sprijin, iar literatura este respirația adâncă. Spun aceasta pentru că am convingerea că în aceste cuvinte se regăsesc mulți confrați de-ai mei, scriitori, făuritori ai literaturii care ajută la ridicarea spiritului pe culmea desăvârșirii. (PREMIUL III la Concursul International de poezie si proza scurta organizat de revista MEMORIA SLOVELOR, editia I / 2015/ Ramnicu Valcea - sub egida Ligii Scriitorilor Romani) Referință Bibliografică: LITERATURA AZI - DE
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373545_a_374874]
-
Acasa > Redactia > Parteneri > CONTEMPORANII - VALORIZARE CULTURALĂ ROMÂNEASCĂ Autor: Confluențe Literare Publicat în: Ediția nr. 1995 din 17 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Din luna septembrie a anului 2013, Asociația Făuritori, prin proiectul Contemporanii, generează în mediul social evenimente culturale rezultate din derularea unor programe, în cadrul cărora promovează, implică și provoacă creativ o serie de artiști consacrați și tineri, oameni care se ocupă la superlativ de îndeletnicirile lor. Activitățile Contemporanii s-
VALORIZARE CULTURALĂ ROMÂNEASCĂ de CONFLUENŢE LITERARE în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373611_a_374940]
-
Culturii, Institutul Camoes, Ambasada Portugaliei la București, Uniunea Artiștilor Plastici, Artexim, etc. Mai multe detalii despre activitatea noastra în pagina de web www.contemporanii.org Proiectul CONTEMPORANII, 2013 Valorizare Culturală Românească Telefon: (+4075) 907 2940 Email: contact@contemporanii.org Asociația Făuritori Telefon: (+4021) 210 4633 Adresă: Bd. Regina Maria 42 Sector 4, București, 040125 Cod Înreg. Fiscală: 32432732 Cont IBAN RO82INGB0000999904011161 ING Bank, Sucursala Moșilor Referință Bibliografică: Contemporanii - Valorizare Culturală Românească / Confluențe Literare : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1995, Anul
VALORIZARE CULTURALĂ ROMÂNEASCĂ de CONFLUENŢE LITERARE în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373611_a_374940]
-
fără nici un mijloc modern de viață; un om care nu a călătorit niciodată cu avionul, chiar nici atunci când a fost invitat la ”Museum Of Modern Art” în New York, unde a avut loc vernisajul fotografiilor, făcute de secretara muzeului, catedralei și făuritorului ei. Nici atunci, când renumitul concern ”Coca-Cola” l-a prezentat pe Don Justos într-o reclamă, dânsul nu a pus preț pe nici o ”ademenire modernă...” ci dimpotrivă și-a continuat munca investind tot ce a obținut de la acel concern, în
UN OM SIMPLU... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371297_a_372626]
-
mea e limba română". Cu mult hâr, în graiul sau, poporul nostru a scos la lumină multe proverbe și zicători pline de învățăminte din bătrâni. La această sărbătoare, se cuvine să amintim la loc de cea mai mare cinste de făuritorul limbii române moderne, genialul nostru poet național, Mihai Eminescu, al cărui grâi a îmbrăcat haină celor mai înalte idei. Cuvântul, fie rostit prin viu grâi, fie așternut în scrieri, este comoara fără preț cu care ne-a învrednicit Pronia Cerească
ELOGIU LIMBII ROMÂNE -ELENA BUICA (TORONTO/CANADA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373804_a_375133]
-
oboi), Mihai Pintenaru (clarinet), Dorinel Vasile (pian), Ionuț Drăniceanu (chitară), Lucian Simion (percuție). ,,PELERINI DIN ȚARA NIMĂNUI“ - poate fi descris ca un regal al muzicii și-al poeziei, o veritabilă amprentă pusă asupra toamnei târzii din genialitatea a doi mari făuritori ai emoției - Grigore Vieru și Mircea Micu. Doi autori ai poeziei ce transpun în cuvânt dorul și lumina, uimirea și înțelepciunea, vor fi prezentați, în manieră proprie, inconfundabilă, de către maestrul Tudor Gheorghe. Spectacolul va beneficia de o sonorizare asigurată de
TUDOR GHEORGHE IN CONCERT LA SALA RADIO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372343_a_373672]
-
embrionară. Raționalul se lasă parcă sabotat de irațional, iar haotismul patogen sabotează nudurile de vată. Pe șevalete de gumă stradală, arabescurile monocrome s-au desacralizat. Zmângălim anodin prezentul, de parcă devitalizarea ne-a păpat apendicele dinamicului. Politicul a devenit amantul părăsit , făuritor de arsură ionică al măduvei tale, baby! Of, am început a adora opozabilititățile , căci ele îmi mai mențin încă echilibrul phoenixian. Gândesc în oglindă sau distorsionat , baby? Universalul se formează din cicatrizare socială, individualul din contemplație constantă. Baby, azi, sunt
SEDU-MĂ DEPRESIV, BABY! de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372383_a_373712]
-
a ajutat și protejat mediul în care locuiește, i-a dat o formă și o cadența, iar istoria a trecut peste aceste ținuturi îmbogățindu-le cu arhitectura inedită și multă culoare. Delftul este orașul în care principele Wilhelm de Orania, făuritorul Țărilor de Jos, și-a mutat reședința în 1572 și a fost înmormântat la scurt timp tot aici. Supranumit capitala a porțelanului olandez, Delftul este un orășel din sud-vestul Olandei, cu o pupulație de aproximativ 100.000 de locuitori, ce
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]