863 matches
-
and Camera", în: The Theory of the Novel. New Essays, ed. J. Halperin, New York 1974, 177-188. Eichenbaum, Boris, "Die Illusion des ,Skaz' ", în: Russischer Formalismus. Texte zur allgemeinen Literaturtheorie und zur Theorie der Prosa, ed. Jurij Striedter, München 1971, 161-167. Fabian, Bernhard, "Laurence Sterne: Tristram Shandy", în: Der Englische Roman, ed. F. K. Stanzel, Düsseldorf 1969, vol. 1, 232-269. Fietz, Lothar, "Möglichkeiten und Grenzen einer Deutung von Kafkas Schloß-Roman", DVjs 37 (1963), 71-77. Fischer, Therese, Bewußtseinsdarstellung im Werk von James Joyce
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
198, 156, 159 Eco, Umberto, 23 Edgeworth, Maria, Letters of Julia and Caroline (Scrisori ale Juliei și Carolinei), 205 Ehlich, K., 317 Eile, St., 50 Eichenbaum, Boris, 34 Eliot, George, 44, 194, 197, 214, 285, 298, 304 Middlemarch, 197, 232 Fabian, Bernhard, 29, 148 Fassbinder, Rainer Werner, 141 Faulkner, William, 110, 234, 241 Absalom, Absalom!, 304 As I Lay Dying (Pe patul de moarte), 233, 331 Honor, 240 The Sound and the Fury (Zgomotul și furia), 122, 233, 331 Fielding, Henry
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
213-257. 11 Roger Fowler, Linguistics and the Novel, Londra, 1977, 12 ș.u. 12 Vezi Roman Jakobson, Fundamentals of Language, Den Haag, 1956, 55-82. 13 Viktor Șklovsky, Theorie der Prosa (tr. Teoria prozei), Frankfurt/Main, 1966, 131. 14 Vezi Bernhard Fabian, "Laurence Sterne: Tristram Shandy", în: Der Englische Roman, ed. F.K. Stanzel, Düsseldorf 1969, vol. 1, 232-269; F.K. Stanzel, "Tristram Shandy und die Klimatheorie", GRM, N.F. 21 (1971), 16-28; Robert Scholes, Structuralism in Literature, New Haven, 1974, 84 ș.u. 15
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
nu se poate abține să nu reacționeze emoțional la ea" (vezi Bronzwaer, Tense in the Novel. An Investigation of Some Potentialities of Linguistic Criticism, Groningen, 1970, 90). 219 "Tristram Shandy [...] ca roman despre imposibilitatea de a scrie un roman". Bernhard Fabian, "Laurence Sterne: Tristram Shandy", 240. 220 Karl Bühler, Sprachtheorie (1934), Stuttgart 21965, 138. 221 K. Hamburger, Logik, 107. 222 Problema deixisului în narațiune este încă foarte departe de o soluție definitivă, însă recent au fost publicate cîteva lucrări foarte interesante
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și printre promotorii reformelor sociale, pe fondul diferitelor temeri, de la cele ale clasei de mijloc engleze, Îngrijorată de suprapopularea cu săraci, până la cele ale politicienilor și publicului alb din Statele Unite, Îngrijorați de fenomenul imigrării. Unii susținători ai eugeniei (de exemplu, fabienii din Anglia) au avut orientări de stânga, pe când alții - printre ei, mulți adepți ai ideilor eugeniste din sudul Statelor Unite - au avut idei de dreapta ferme 12. În ultimele decenii, În istoriografia perioadei moderne, eugenia este tratată ca o mișcare importantă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Russian History, N.Y.:M.E. Sharpe, Armonk, 1996; András Gerö, Modern Hungarian Society in the Making: The Unfinished Experience, Central European University Press, Budapest, 1995. 5. George Marinescu, Laboratoriile și intelectualii, București, 1920, p. 6. 6. Unii eugeniști socialiști britanici (fabieni) au formulat o critică similară la adresa dezvoltării capitalismului, În aceeași perioadă. Vezi Paul, Controlling Human Heredity, capitolul 3. 7. Marinescu, Laboratoriile și intelectualii, p. 9. 8. Iuliu Hațiegan și Aurel Voina, „Astra medicală și biopolitică. Planul de activitate”, Societatea de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și instrumente de promovare a producției literare), Aurel Bugnariu (Astra și realizările sale pe tărâmul culturii naționale) și Mircea Ț. Bându (Pentru literatură bănățeana, o pledoarie împotriva noțiunii de „provincialism cultural”). Alți colaboratori: Cezar Petrescu, Ioachim Miloia, Gh. Atanasiu, Romulus Fabian. C.Tt.
MAGAZINUL ARDEALULUI SI BANATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287952_a_289281]
-
care să slujească „idealul moral și spiritual”. Autorii versurilor publicate sunt Aron Cotruș, Marcel Olinescu, C. Miu-Lerca, Grigore Bugarin, Mircea Streinul, Yvonne Rossignon, George Drumur, Al. Ț. Stamatiad, Petre Păscu, Mihai Beniuc, Virgil Carianopol, Petre Bartoș, Ion Aurel Manolescu, Romulus Fabian, Petre Paulescu, Florica Ciura-Ștefănescu, E. Ar. Zaharia, Iulian Vesper, Ion Șiugariu, Teofil Lianu, Al. Negura, Corneliu Sav, Ovid Caledoniu, Vintilă Horia (Psalmul căutării, Zbor paralel), D. Gherghinescu-Vania, Ștefan Baciu, Const. Virgil Gheorghiu, Dimitrie Danciu, V. Spiridonică, V. Copilu-Cheatră, Coca Farago
INNOIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287555_a_288884]
-
nedrept, de conducerea școlii. Părăsește școala și pierde sprijinul bănesc al episcopului Bob, care îi cere imperios să se facă preot. Pentru a încheia studiile juridice, încearcă, fără succes, să-și asigure ajutorul lui Samuil Vulcan. Își schimbă numele în Fabian, care e traducerea latinească pentru Bob. Cu o situație materială nesigură, primește în 1820 invitația lui Gh. Asachi și vine la Iași ca profesor al Seminarului de la Socola. Câteva luni după deschiderea cursurilor, școala se închide din cauza mișcării eteriste. F.
FABIAN-BOB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286926_a_288255]
-
, Romulus (30.XI.1902, Vărădia, j. Caraș-Severin - 19.X.1975, București), poet și prozator. Este fiul Floarei (n. Boraci) și al lui Iosif Fabian, mic meșteșugar. Face școala primară în comuna natală, urmează apoi liceul la Oravița și Lugoj, absolvindu-l în 1919. Din 1922 până în 1925 este student la Seminarul Teologic din Blaj și la cel din Lugoj. Între 1925 și 1945 este
FABIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286927_a_288256]
-
Alexandrescu, Aspecte din lirica bănățeană, CAP, 1943, 2121; Perpessicius, Opere, IX, 464-465; Cornel Ungureanu, „Eu și ai mei”, O, 1973, 29; Lucian Alexiu, Detașare de pitoresc, O, 1975, 30; Titel, Pasiunea, 37-42; Țirioi, Premise, 33, 38, 45; Lucian Alexiu, Romulus Fabian, O, 1990, 30; Dicț. scriit. rom., II, 245-246; Popa, Ist. lit., II, 937-938. C.M.B.
FABIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286927_a_288256]
-
călugăr catolic și apoi trecuse la arianism. O parte importantă a predicii lui Fastidiosus conținea argumente contra donatiștilor luate din scrierile lui Augustin. Există doar în treizeci și nouă de extrase opera, la origine în zece cărți, intitulată Contra lui Fabian (Contra Fabianum libri decem), scrisă tot după întoarcerea din exil. Acest Fabian publicase o relatare puțin credibilă a unei discuții pe care o avusese cu Fulgențiu, atribuindu-i opinii ce nu-i aparțineau. În scrierea Despre iertarea păcatelor, lui Eutimie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lui Fastidiosus conținea argumente contra donatiștilor luate din scrierile lui Augustin. Există doar în treizeci și nouă de extrase opera, la origine în zece cărți, intitulată Contra lui Fabian (Contra Fabianum libri decem), scrisă tot după întoarcerea din exil. Acest Fabian publicase o relatare puțin credibilă a unei discuții pe care o avusese cu Fulgențiu, atribuindu-i opinii ce nu-i aparțineau. În scrierea Despre iertarea păcatelor, lui Eutimie, în două cărți (De remissione peccatorum ad Euthymium libri duo), Fulgențiu spune
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Pojana promovează Figuri arădene (Teodor Botiș, Augustin Aron Hamsea, Ioan Suciu). Literatura publicată e modestă. Versuri semnează (printre mulți, inclusiv directorul revistei) D. Iov, Grigore Bugarin, Constantin Barcaroiu, Petru Sfetca, Ion Șugariu, I. Gh. Severeanu, Coriolan Bărbat, Ion Potopin, Romulus Fabian, Volbură Poiană-Năsturaș ș.a. M. Ar. Dan (Dion Mardan) și Proor (F. G. Pajiște) publică epigrame. Sub genericul Din Țara Soarelui, apar traduceri ale lui Al. T. Stamatiad din lirica japoneză. Reduse ca număr, textele de proză sunt datorate lui Eugen
LITERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
iar apoi trecuse la arianism. O parte importantă a predicii lui Fastidiosus conținea argumente contra donatiștilor luate din scrierile lui Augustin. S-au păstrat doar treizeci și nouă de extrase din opera, la origine în zece cărți, intitulată Contra lui Fabian (Contra Fabianum libri decem), scrisă tot după întoarcerea din exil. Acest Fabian publicase o relatare, puțin credibilă, a unei discuții pe care o avusese cu Fulgențiu, atribuindu-i opinii ce nu-i aparțineau. în scrierea Despre iertarea păcatelor, lui Euthymius
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
conținea argumente contra donatiștilor luate din scrierile lui Augustin. S-au păstrat doar treizeci și nouă de extrase din opera, la origine în zece cărți, intitulată Contra lui Fabian (Contra Fabianum libri decem), scrisă tot după întoarcerea din exil. Acest Fabian publicase o relatare, puțin credibilă, a unei discuții pe care o avusese cu Fulgențiu, atribuindu-i opinii ce nu-i aparțineau. în scrierea Despre iertarea păcatelor, lui Euthymius, în două cărți (De remissione peccatorum ad Euthymium libri duo), Fulgențiu spune
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Ionesco: l’oubli du fascisme, Paris, 2002; Marta Petreu, Laignel-Lavastine: metoda „franceză”, „22”, 2002, 26-30; Laura Pavel, Ionesco. Anti-lumea unui sceptic, Pitești, 2002; Gheorghe Grigurcu, O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco, RL, 2003, 11; Arșavir Acterian, Cioran, Eliade, Ionesco, îngr. Fabian Anton, pref. Mihai Șora, Cluj-Napoca, 2003; Marie-France Ionesco, Portretul scriitorului în secol. Eugène Ionesco. 1909-1994, tr. Mona Țepeneag, București, 2003; Manolescu, Enciclopedia, 403-414; Sergiu Miculescu, Măștile lui Eugen Ionescu, Constanța, 2003. D.G.
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
a timpului, Din începuturile literare ale lui Duiliu Zamfirescu, cât și la aprofundarea studierii unor opere literare: D. Popovici, Doctrina literară a „Țiganiadei” lui I. Budai Deleanu, Umberto Cianciòlo, Il simbolismo grottesco di Tudor Arghezi, I. Verbină (Iosif Pervain), Vasile Fabian Bob: „Suplement la geografie”. Alte studii semnalează preocupări diverse de teorie și istorie literară: D. Popovici, Primele manifestări de teorie literară în cultura română, Ion Breazu, Temeiurile populare ale literaturii române în Transilvania, Olimpiu Boitoș, O teorie a romanului datorată
STUDII LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
București, 1973 (în colaborare cu Mona Rădulescu și Corneliu Rădulescu); Hildebrand [Nicolaas Beets], Camera obscura, pref. Edgar Papu, București, 1968; José Cardoso Pires, Oaspetele lui Iov, București, 1969; Lion Feuchtwanger, Arme pentru America, București, 1970; Erich Kästner, Școala dictatorilor, în Fabian. Școala dictatorilor. Versuri, pref. Romul Munteanu, București, 1970; Johan Huizinga, Amurgul Evului Mediu, pref. Edgar Papu, București, 1970, Erasm, pref. Cornelia Comorovski, București, 1974, Homo ludens, pref. Gabriel Liiceanu, București, 1977, Cultura olandeză în secolul al XVII-lea, București, 1991
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
rezultând din desfășurarea evenimentelor de la 1848 și caută un drum politic și social nou pentru cei din emigrația revoluționară și pentru partizanii din țară. Versuri de inspirație națională și patriotică, unele nesemnate, altele aparținând lui G. Crețeanu (care iscălea L. Fabian), ar fi trebuit să învioreze publicația, dar paginile încărcate cu argumentația susținută de fapte politice, istorice și statistice dau nota caracteristică. Cu un studiu de arheologie și filologie colaborează Cezar Bolliac. R.Z.
REPUBLICA RUMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289175_a_290504]
-
Curs de engleză. Shakespeare, București, 1945-1946; Gramatica vie a limbii engleze. Introducere la grai și suflet englez, București, [1947]; Fenomenul englez, I-III, îngr. Dan Grigorescu și Horia Florian Popescu, introd. Dan Grigorescu, București, 1996-2003; Shakespeare. Viața și opera, îngr. Fabian Anton, București, 1998; Shakespeare. Romanul englez, îngr. și introd. Andi Bălu, București, 2000. Antologii: A Sheaf of Poetical Scraps (Unknown Congreve), București, 1923. Traduceri: Shakespeare, Hamlet, București, 1938, Coriolan, București, 1940, Furtuna, București, 1940, Henric V, București, 1940, Poveste de
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
Convorbiri cu Stelian Tănase (aprilie 1988-octombrie 1989), București, 1996; Despre lucrurile cu adevărat importante, îngr. Adriana Babeți, Iași, 1997; Interlocuțiuni, București, 1998; Politețea ca armă, Cluj-Napoca, 2000; L’Occident est à l’Est, București, 2001; Moștenirea creștină a Europei, îngr. Fabian Anton, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Călinescu, Fragmentarium, 159-161; Raicu, Structuri, 223-227; Grigurcu, Idei, 175-184; Ciobanu, Critica, 181-185; Felea, Secțiuni, 344-349; Dimisianu, Valori, 138-141; Nițescu, Repere, 69-71; Ungureanu, La umbra cărților, 93-97; Raicu, Critica, 428-431; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, Iași, 1976
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
John Gray este profesor de istorie intelectuală și gândire politică a modernității târzii la London School of Economics and Political Science (LSE), instituția anglo-saxonă cu cea mai prestigioasă tradiție în domeniul teoriei economice și sociale, întemeiată în 1895 de socialiștii fabieni, punct obligatoriu de trecere pentru elita savanților, oamenilor de afaceri și politicienilor din Regatul Unit, din lumea anglofonă în genere. Gray a studiat la Oxford (Exeter College), unde și-a început apoi cariera academică (fellow la Jesus College) și s-
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
lui Dumnezeu, Iași, 1994; Despre mirare, București, 1996; Portrete și trei amintiri de pușcăriaș, București, 1996 ; Neliniștile lui Nastratin. Pagini de jurnal (1967-1982), îngr. și pref. Florin Faifer, Iași, 2000; Amintiri despre Nicolae Steinhardt, Cluj-Napoca, 2002; Cioran, Eliade, Ionesco, îngr. Fabian Anton, pref. Mihai Șora, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Ioana Bot, A citi, a trăi, a scrie, TR, 1992, 46-47; Cornel Ungureanu, Arșavir și alți bătrâni de ispravă, O, 1993, 6 ; Ioana Pârvulescu, Un neobișnuit „om obișnuit”, RL, 1994, 38; Dan
ACTERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285158_a_286487]
-
1 Studii civile la intrarea În MAI Partidul Comunist din România, o creație artificială a Cominternului (1921-1944) Întâlnirea de la Moscova din 11 noiembrie 1920, dintre reprezentanții facțiunii radicale din cadrul Partidului Social-Democrat din România (Gheorghe Cristescu, Eugen Rozvan, Alexandru Dobrogeanu-Gherea, David Fabian) și liderii cominterniști Grigori Zinoviev și Nikolai Buharin, a avut ca rezultat producerea unei rupturi Între cele două grupări social-democrate (maximaliștii și moderații). La Congresul socialiștilor din mai 1921, s-a hotărât transformarea Partidului Social-Democrat Român În Partidul Comunist-Socialist și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]