26,891 matches
-
muzicianul Mușat, Crihan, omul politic basarabean care avusese un rol decisiv în alipirea Basarabiei la patria mamă în timpul Primului Război Mondial. La un moment dat Tiberiu Cunia este trimis cu un grup de refugiați la granița cu Italia, să muncească într-o fabrică de cărămidă, la 30 de kilometri de granița italiană, lângă Mala Bukovica. Șansa de a pleca mai departe spre Vest capătă noi valențe și grupul de români face planuri de evadare. Rămâne în așteptarea unui moment favorabil, care vine de la
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
lângă Mala Bukovica. Șansa de a pleca mai departe spre Vest capătă noi valențe și grupul de români face planuri de evadare. Rămâne în așteptarea unui moment favorabil, care vine de la sine într-o bună zi, când un lucrător de la fabrică îi ajută să părăsească lagărul: „Am pariat din nou pe șansă și am câștigat” - accentuează domnul Cunia. După ce grănicerii iugoslavi îi deposedează de toate bunurile valoroase ce le mai dețineau, ajung pe pământul italian. Parcă cineva din umbră mânuise mersul
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
nevoit să copieze, seară de seară, cursurile de la colegii francezi. Vacanțele, fiind necuprinse în renta bursieră, era nevoit să lucreze pentru a avea din ce trăi, și astfel după primul an, în vara lui 1950 lucra lângă Biarritz la o fabrică de cherestea, împreună cu Tiberiu Ionescu, la debitarea manuală a scândurilor. Pentru un viitor inginer silvic era chiar utilă această practică, direct în producție. Și importanța acestor ani petrecuți în școala franceză de silvicultură s-a simțit mai târziu, după ajungerea
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
în școala franceză de silvicultură s-a simțit mai târziu, după ajungerea în Canada. Astăzi câți studenți gândesc, oare, așa? Și câți efectuează o astfel de practică și nu duc la facultate doar dovada scrisă a trecerii lor printr-o fabrică, ajungând ingineri fără ca măcar să știe ce este acela un fierăstrău? După al doilea an de studii și o lună de turnee prin marile păduri franceze, Tiberiu Cunia își ia examenele de absolvire și, cu diploma în buzunar, se întoarce la
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
numărul 116, din 5 iunie 1968.” PREZENTĂM AICI, ÎN ORDINE ALFABETICĂ, NUMELE TUTUROR STRĂZILOR DIN ACEASTĂ LOCALITATE, AȘA CUM AU FOST ALESE DE PROPUNĂTOR (Vezi și „Monografia orașului Boldești-Scăieni”, de Prof. Cristian Petru Bălan, Editura „Premier”, Ploiești, 2007): Aleea Clubului, Aleea Fabricii, Calea Unirii, Fundătura Toamnei, Intrarea Bălăcuța, Intrarea Canal, Intrarea Gladiolei, Intrarea Lalelei, Intrarea Levănțica, Intrarea Ogrăzii, Intrarea Panselei,Intrarea Pieții, Intrarea Pîrîului, Intrarea Pădurii, Intrarea Serei, Intrarea Soarelui, Intrarea Stejarului, Strada Albinei, Strada Armoniei, Strada Balaca, Strada BucegiStrada Bucovului, Strada
O MARE REALIZARE A SCRIITORULUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1496283211.html [Corola-blog/BlogPost/371096_a_372425]
-
să se exprime, să se asocieze, să muncească, să-și înjghebeze propria afacere, să ... Stângaciul: (intrerupandu-l) E altfel. În mod sigur este așa cum îți spun. Acolo conduce proletariatul. Oamenii au dreptul la muncă în instituțiile statului și nu în fabricile capitaliștilor, care îi exploatează până la sânge. Acolo nu există proprietate particulară. Aceasta este în mâna celor ce muncesc. Acolo nu există exploatarea omului de către om. Acolo sunt activiștii care supraveghează respectarea acestor principii. Acolo muncă este răsplătita după necesități și
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_patra_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
Nu poate face faptul cunoscut în media!? Ioan Davidoni (52 de ani), un bănățean sărac material dar bogat în idei geniale, este un exemplu relevant pentru modul în care ne pierdem cea mai mare bogăție: inteligența și inventivitatea. Angajat al fabricii de sticlă din Tomești (Timiș), pentru care a realizat, în câțiva ani, 45 de invenții și inovații, el a fost disponibilizat când a îndrăznit să-și ceară drepturile (o parte din cele 4,3 miliarde de lei economii aduse fabricii
ROMÂNI GENIALI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Romani_geniali.html [Corola-blog/BlogPost/348998_a_350327]
-
fabricii de sticlă din Tomești (Timiș), pentru care a realizat, în câțiva ani, 45 de invenții și inovații, el a fost disponibilizat când a îndrăznit să-și ceară drepturile (o parte din cele 4,3 miliarde de lei economii aduse fabricii la nivelul anului 1995, adică... de 4 ori greutatea sa în aur!) și apoi a fost reangajat ca muncitor... "din milă"! Ulterior, Ioan Davidoni a mai realizat două invenții de excepție: un recuperator de peliculă de țiței și pantofi magnetici
ROMÂNI GENIALI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Romani_geniali.html [Corola-blog/BlogPost/348998_a_350327]
-
Sindicatul Automobile Dacia a dechis astăzi conflictul de muncă, urmând pașii legali pentru o posiobilă declanșare a grevei. Săptămâna viitoare, angajații și managementul fabricii de autoturisme vor sta la masa negocierii. Uzina Dacia Administrația Dacia: Suntem dispuși la negociere (update 08 ian, 16:52) Administrația de la uzinele Dacia și-a anunțat, joi, deschiderea pentru încheierea noului Contract Colectiv de Muncă (CCM), în urma unei noi
Sindicatele au deschis conflictul de muncă la Dacia. Ce solicită angajaţii şi ce oferă francezii by http://uzp.org.ro/sindicatele-au-deschis-conflictul-de-munca-la-dacia-ce-solicita-angajatii-si-ce-ofera-francezii/ [Corola-blog/BlogPost/93057_a_94349]
-
negocierile nu vor ajunge la niciun rezultat. Suntem însă dispuși să negociem, iar discuțiile vor începe săptămâna viitoare”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Ion Iordache, vice-liderul sindical de la Dacia. Acesta susține că sindicaliștii s-au întâlnit și astăzi cu managementul fabricii de la Pitești, care și-au spus punctul de vedere. Mai precis, aceștia au fost de acord cu semnarea unui Contract Colectiv de Muncă pe o perioadă de un an, desi susținuseră inițial încheierea unui Contract Colectiv de Muncă pe 2
Sindicatele au deschis conflictul de muncă la Dacia. Ce solicită angajaţii şi ce oferă francezii by http://uzp.org.ro/sindicatele-au-deschis-conflictul-de-munca-la-dacia-ce-solicita-angajatii-si-ce-ofera-francezii/ [Corola-blog/BlogPost/93057_a_94349]
-
o primă de rezultat și o primă excepțională. Declanșarea unui conflict de muncă nu este o noutate pentru Sindicatul Dacia, care a recurs la această metodă de mai multe ori în ultimii ani. Situația vine însă în contextul în care fabrică din Maroc a grupului auto francez Renault, proprietarul Dacia, devine tot mai importantă iar conducerea fabricii din România a spus că, dacă vor crește prea mult costurile, uzina de la noi poate deveni necompetitivă și o parte din producție ar putea
Sindicatele au deschis conflictul de muncă la Dacia. Ce solicită angajaţii şi ce oferă francezii by http://uzp.org.ro/sindicatele-au-deschis-conflictul-de-munca-la-dacia-ce-solicita-angajatii-si-ce-ofera-francezii/ [Corola-blog/BlogPost/93057_a_94349]
-
noutate pentru Sindicatul Dacia, care a recurs la această metodă de mai multe ori în ultimii ani. Situația vine însă în contextul în care fabrică din Maroc a grupului auto francez Renault, proprietarul Dacia, devine tot mai importantă iar conducerea fabricii din România a spus că, dacă vor crește prea mult costurile, uzina de la noi poate deveni necompetitivă și o parte din producție ar putea fi mutată în nordul Africii. Acolo se produc deja modelele Lodgy, Dokker, Dokker Van și Sandero
Sindicatele au deschis conflictul de muncă la Dacia. Ce solicită angajaţii şi ce oferă francezii by http://uzp.org.ro/sindicatele-au-deschis-conflictul-de-munca-la-dacia-ce-solicita-angajatii-si-ce-ofera-francezii/ [Corola-blog/BlogPost/93057_a_94349]
-
câte o pagină din cartea vieții a tinereților pierdute. Acești sfinți mai înalți decât istoria (mai înalți decât istoria, cum bine zicea cineva) sunt și vor fi pilonii neamului românesc. Bunicii mei au fost oameni înstăriți au avut pământ, o fabrică de cherestea, o batoză, un cazan de fiert țuică și o gospodărie cu de toate până în noaptea ce a nimicit toată munca și sacrificiile făcute de neamul meu prin actul de naționalizare, legea odioasă nr.119 din 11 iunie 1948
PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/sorin_andreica_1454609224.html [Corola-blog/BlogPost/340278_a_341607]
-
bocancii fără șireturi neștiind cum să iasă mai repede. De bucuria efemeră bunica i-a dat celui ce păzea poarta o bucată întreagă de slănină (vă dați seama ce foamete era în acea perioadă și care era moneda de schimb). Fabrica era ocupată și păzită de securiști care nu le permiteau nici măcar să se apropie de ea. Pentru bunici începuse urmărirea, o altfel de urmărire, care să ducă la arestarea lui din nou și să ajungă să-l ia mașinile morții
PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/sorin_andreica_1454609224.html [Corola-blog/BlogPost/340278_a_341607]
-
ia mașinile morții, era hăituit și urmărit tot timpul cu cine vorbește unde se duce și ce face, văzând acestea bunicul mai mult era fugit, ascunzându-se. Foloasele muncii bunicilor și străbunicilor mei le-au tras comuniștii până în 1962 când fabrica a fost o parte mutată și alta demolată. Bunica îmi povestea că înainte de naționalizare 45-47 au dus-o greu, îmi zicea că atunci când trebuia să dea cotele au încărcat și transportat la gară o căruță plină de cereale, dar îi
PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/sorin_andreica_1454609224.html [Corola-blog/BlogPost/340278_a_341607]
-
În anul 2014, în lume s-au vândut 150 de milioane de saci de cafea de câte 60 de kilograme fiecare. Marile fabrici care prelucrează cafeaua au cumpărat producția de pe sute de hectare, au prăjiti, râșnit și ambalat în pungi mii de tone, le-au încărcat în camioane și le-au trimis pretutindeni. Și tot atunci, undeva în București, pe lângă Hala Traian, un
Drumul unui fost sportiv de performanță în lumea cafelei. Regula numărul 1 când îți comanzi o ceașcă de cafea by https://republica.ro/drumul-unui-fost-sportiv-de-performanta-in-lumea-cafelei-regula-numarul-1-cand-iti-comanzi-o-ceasca-de [Corola-blog/BlogPost/338296_a_339625]
-
cu un prieten italian l-a întors atunci din drum și l-a pus pe un altul, asemănător. „M-a întrebat: Nu vrei să aduci tu o cafea nouă în România? Și mi-a făcut legătura cu un proprietar de fabrică de cafea din Modena și am început să distribui în România Cafe Molinari. Era însă foarte greu, trebuia să îți creezi o rețea de distribuție, era complicat să pătrunzi pe piață”, își amintește acesta. A început să le prezinte cafeaua
Drumul unui fost sportiv de performanță în lumea cafelei. Regula numărul 1 când îți comanzi o ceașcă de cafea by https://republica.ro/drumul-unui-fost-sportiv-de-performanta-in-lumea-cafelei-regula-numarul-1-cand-iti-comanzi-o-ceasca-de [Corola-blog/BlogPost/338296_a_339625]
-
romanța pe care o considera „limbă maternă” a sa, iar el, la rându-i va primeni romanța cu un veșmânt de gală. Va reveni la numele Gică Petrescu în 1934, când se va înființa în România Casa de discuri și fabrica Electrecord la care va colabora din anul următor pentru decenii de viață și de muzică magnifică românească, înregistrând cântece de muzică ușoară, romanțe, cântece populare și cântece de petrecere. În 1939 va începe peripluul acestor cântece în lume, fiind invitat
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423716821.html [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
prietena verișorului meu, Ricu (Aurel de fapt), am cunoscut-o pe Genny, consăteancă și colegă de școală generală cu ea, dar cu doi ani mai mică. Erau și colege de navetă, una lucra într-un laborator de cofetărie, alta la fabrica de mezeluri de la abator, nou construită. Ele veneau împreună la serviciu. Genny abia terminase o școală profesională de trei ani pentru meseria de mezelar, la București. Era fiică de țăran ca și mine, numai că tatăl ei avea un serviciu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422710732.html [Corola-blog/BlogPost/377033_a_378362]
-
găsești rasteluri pentru parcare, ateliere de reparații, dar și un playlist funky, jazzy și ghiduș, pregătit anume pentru câteva ore de pedalat pe la soare, cu un buchet de flori în coșul de pe ghidon. Așadar, rasteluri găsești, printre altele, la cluburile Fabrica (12 locuri) și Control (25 de locuri), Universitatea de Arte (8 locuri), FEEA - Universitatea „Al. I. Cuza” (16 locuri) sau stația de metrou Eroilor (8 locuri). Bună treaba de la Eroilor, mai ales că de anul trecut putem transporta bicicletele și
Primăvară pe două roţi by http://www.zilesinopti.ro/articole/45/primavara-pe-doua-roti [Corola-blog/BlogPost/96841_a_98133]
-
zi pe alta, blestemându-și viața mizeră pe care societatea le-o oferea. În schimb politicienii și bogații chefuiau și se veseleau fericiți de propriile realizări pe spinarea prostimii. Nea Nicu și Tanti Lenuța vizitară pe rând fostele combinate și fabrici din care rămăseseră doar ruine asemănătoare castrelor romane părăsite și neîngrijite. Cutreierară apoi Bărăganul în lung și-n lat unde ciulinii luaseră locul lanurilor de grâu și porumb. De supărare cuplul prezidențial se întoarse a doua zi la Poarta Raiului
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1397138397.html [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
al Armatei, iar în 1925 a fost avansat la gradul de căpitan. După terminarea studiilor civile în 1920 și apoi în perioada interbelică, Bunescu s-a afirmat pe plan profesional, înregistrând succese remarcabile. Pe lângă faptul că a ajuns proprietarul unei fabrici, a intrat și în structurile statului și a ocupat mai multe funcții importante: Director la „Monitorul Oficial” și la patru tipografii guvernamentale,membru în Consiliul director al mai multor instituții guvernamentale printre care și la Serviciile Române de Poștă, Telegraf
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Daca_vrei_sa_reusesti_in_viata_fa_ti_cel_putin_un_prieten_evreu_capitolul_xx_.html [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
exigentă, încât, nu-i permitea să se ducă decât la cursuri și la biblioteca orășenească (acolo ne-am și cunoscut), studiile sale aveau să se oprească cam pe aici, fiind în cele din urmă obligată să se angajeze într-o fabrică, cum era pe atunci, socialistă. Din acel moment, drumurile noastre aveau să se despartă, pierzându-i urma. Cu banii câștigați, reuși să-și cumpere o garsonieră. Toate acestea avea să mi le povestească după ani și ani, când, întâmplător, aveam
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1396700630.html [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
Din primul moment m-a izbit sărăcia în care trăia. Un covor făcut din iută, aflat pe holul de la intrare, o vitrină în care se aflau câteva cărți, patul, o noptieră. În ciuda muncii grele pe care o făcea, acolo, la fabrica unde lucra și de unde venea frântă de oboseală, își mai făcea timp să mai și citească. Ne-am refugiat în bucătărie. Îmbrăcată într-un capot de stambă, cu papuci în picioare, lovea cu ciocanul feliile de carne, în timp ce ținea țigara
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1396700630.html [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
din partea ei o abandonare totală. Părea resemnată. Nu mai avea nimic din energia și orgoliul de altădată, care o făcea să semene cu Scarlet O’Hara. Veronica era o slăbănoagă. Prinzând-o de mijloc am simțit o mână de carne. Fabrica, despre care învățasem la școală că nu dă picioare, îi răpise tinerețea. Ochii încercănați erau înconjurați de o pată vânăt albăstrie. Din frumusețea ei de altădată mai rămăseseră doar buzele pe care i le-am sărutat cu ochii închiși. Tardiv
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1396700630.html [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]