470 matches
-
discursului formal; ele persistă în discurs, în ciuda relaxării parțiale a limbajului prin diverse alte procedee: eu am fost la iași în perioada șaptezeci ă: și cinci șaptezeci și nouă↓ deci ↑în perioada aceea. ((inspiră, își drege vocea)) deci toate aceste fabulații↑ că eu aș fi fost un ateu: ă: # acTIV și acum m-am # ┴devenit ă: nu mi-am schimBAT atiTUdinea și reLAțiile cu biserica. am avut și înainte relații bune↑ și continui să le am. ((inspiră )) <Î N-AM FOST
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
datele. De aceea, oricine e de bună credință poate interveni cu precizări sau completări asupra datelor. * Dacă aș fi scris la persoana a treia, structura lucrării ar fi apărut nu ca o mărturisire personală, ci ca un roman, cu multe fabulații frumoase care ar fi împodobit chipul eroului; riscam între a fi suspectat de infatuare și a scrie ceva care să nu angajeze în nici un fel sufletul cititorului. Dar știam că tocmai prin actul mărturisirii directe cititorul se va implica sufletește
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dispoziția șefilor legionari, corupând și organele oficiale ale administrației. Cinci ani de zile (1948-1953) partidul comunist și securitatea au fost duse de nas de niște tineri între 20-25 ani. Popa Alexandru (Țanu), cel care a acceptat să-și însușească toată fabulația securității, a recunoscut că împreună cu Țurcanu a fost principalul criminal în această acțiune, acuzând Mișcarea Legionară; deși a fost condamnat la moarte, n-a fost executat împreună cu ceilalți, ci trăiește ocrotit de stăpânii pe care i-a servit (și-a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
la noi nu. Armata era sub prestare de jurământ. Nu-i glumă! S. B.: Și-n America Latină se depune jurământul. M. M.: Dar cine știe ce fel de educație au? Încă o dată vă spun: eu, la unele dintre asemenea chestiuni le spun "fabulații". Domnule, dacă erau așa ceva, îmi arăta exact unde, când, ce, cum. Nu că s-a întâlnit ăla în parc cu ăla și au discutat nu știu ce. Astea toate-s după istorici, să scrie ei istorie sau ceva. Deci, după mine, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Domnule, dacă erau așa ceva, îmi arăta exact unde, când, ce, cum. Nu că s-a întâlnit ăla în parc cu ăla și au discutat nu știu ce. Astea toate-s după istorici, să scrie ei istorie sau ceva. Deci, după mine, sunt fabulații. Pentru că, dacă era ceva, sistemul, cum era dictatorial la noi, ar fi știut: contrainformațiile, securitatea, miliția. Tot ce mișcai, te lua, te termina. S. B.: Pe ăia i-a cam împrăștiat. Dar, ceea ce mă miră pe mine, dacă acceptăm premiza
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
nu mai am această percepție. Fără glumă. Orice-ar fi fost, nu merita să fie ucis. S. B.: Bun, discuția nu era de merit sau de oportunitate, ci dacă trebuia sau nu trebuia. M. M.: Și de aici au început fabulațiile: unde i-s banii, unde-s toate alea? S. B.: Păi, dacă trăia spunea unde-s banii. Pentru că asta s-a discutat toată noaptea aia, s-a disputat pe treaba asta. M. M.: Manipulare mai mare n-a fost ca
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
o ceapă degerată. Doar n’am să recunosc că m’a convins torsul unei pisicuțe de rasă, cu microfon În lăbuță. Dar pentru a zgârâia cât mai tare, căci am văzut multe. Precum ceea ce urmează. 33. Vagabonzi și limite Prin fabulațiile voastre m’am trezit Într’un conflict proverbial cu colegul meu de subordin sistematic, tot un fisiped. Dar vă spun cu lăbuța pe suflețel că n’am nimic cu el. Sine ira et studio, Îmi vărs năduful pe voi, chiar dacă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
biodiversității, chiar dacă În forme pe care le detestăm; pisica rabdă cu stoicism prezența puricelui, căci nu vrea să devină altceva decât pisică. Noi, care ne vrem zei, transformăm, antropomorfizând, o realitate a lumii, cât se poate de benefică, Într’o fabulație gen greierele și furnica, ceva demn de dispreț. Cam grăbindu-ne, chiar dacă și Între noi se găsesc „paraziți“, chiar din cadrul aceleiași specii. Poate tocmai pentru a ne limita Într’o dezvoltare prea rapidă care, În cele din urmă, ar depăși
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
explice ceea ce se întâmplă în prezent , ce se va întâmpla în viitor pe baza a ceea ce s-a petrecut în trecut Exersarea metodelor științifice de abordare și rezolvare a problemelor , dezvoltarea capacităților de a discerne adevărul științific de ficțiune și fabulație ,înțelegerea fenomenelor naturale dinperspectivă interdisciplinară, sintetică, în fond alfabetizarea științifică funcțională a viitorilor cetățeni vor constitui preocupările centrale ale întregului curs . De altfel, știința este foarte importantă , este foarte utilă , dar ea înseamnă și provocare , curiozitate , satisfacție și bucurie, soluția
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
la noi nu. Armata era sub prestare de jurământ. Nu-i glumă! S. B.: Și-n America Latină se depune jurământul. M. M.: Dar cine știe ce fel de educație au? Încă o dată vă spun: eu, la unele dintre asemenea chestiuni le spun "fabulații". Domnule, dacă erau așa ceva, îmi arăta exact unde, când, ce, cum. Nu că s-a întâlnit ăla în parc cu ăla și au discutat nu știu ce. Astea toate-s după istorici, să scrie ei istorie sau ceva. Deci, după mine, sunt
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Domnule, dacă erau așa ceva, îmi arăta exact unde, când, ce, cum. Nu că s-a întâlnit ăla în parc cu ăla și au discutat nu știu ce. Astea toate-s după istorici, să scrie ei istorie sau ceva. Deci, după mine, sunt fabulații. Pentru că, dacă era ceva, sistemul, cum era dictatorial la noi, ar fi știut: contrainformațiile, securitatea, miliția. Tot ce mișcai, te lua, te termina. S. B.: Pe ăia i-a cam împrăștiat. Dar, ceea ce mă miră pe mine, dacă acceptăm premiza
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
nu mai am această percepție. Fără glumă. Orice-ar fi fost, nu merita să fie ucis. S. B.: Bun, discuția nu era de merit sau de oportunitate, ci dacă trebuia sau nu trebuia. M. M.: Și de aici au început fabulațiile: unde i-s banii, unde-s toate alea? S. B.: Păi, dacă trăia spunea unde-s banii. Pentru că asta s-a discutat toată noaptea aia, s-a disputat pe treaba asta. M. M.: Manipulare mai mare n-a fost ca
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Veronica Micle și a văzut lumina zilei la mănăstirea Văratec." Repede (urgență națională!) a fost convocată o comisie de specialiști autentici, căreia i s-au prezentat dovezile că Valeria Sturdza a fost Valeria Sturdza... și atât. În rest, folclor local, fabulații și fantezie cât cuprinde. Dar și ignoranță suverană! Oricum, s-a admis botezarea școlii cu numele Valeriei întrucât este vorba de un personaj cultural aparținând istoriei locului, care a scris și poezie. Măruntă și epigonică, cum se poate vedea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
amenință în continuare și-și găsește timp și de glume ca aceea prin care-l cheamă pe Bush la sânul iubitor al Islamului. Care să fie explicația acestei impotențe a celei mai mari puteri a lumii? Eu nu cred în fabulațiile despre o implicare a guvernului american în atentatele din septembrie 2001 pentru a căpăta mână liberă în războaiele din Orientul petrolier; ele îmi aduc aminte de povestea care spunea că Roosevelt ar fi știut de atacul de la Pearl Harbor, dar
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
-i aparțineau ei În bună măsură. Titlurile Însă erau ale mele, de asta sunt sigur, de vreme ce-mi amintesc perfect titlul primului articol pe care am reușit să-l public. Cine sunt ei și de unde vin, așa se numea fabulația aia pe care cu mari eforturi am izbutit s-o fac suficient de transparentă pentru a fi pe gustul redactorului șef al revistei satirice unde a apărut. Era bineînțeles vorba despre comuniștii ieșiți din te miri ce peșteri și grote
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu cel jucat mult mai târziu în filmul meu "Dincolo de nisipuri". Era același tip de personaj. A.V. "Dincolo de nisipuri" a fost un film poetic? R.G. Da, am încercat să fie poetic, să iau cât am putut mai mult din fabulația extraordinară a lui Fănuș Neagu. E marele lui delir poetic și imagistic în același timp, pentru că era și lingvistic, și imagistic. A fost un mare prozator, Fănuș Neagu. În orice caz, "Îngerul a strigat", romanul după care am făcut filmul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
În Pe strada Mântuleasa „eroul narațiunii, Zaharia Fărâmă (nume ce sugerează fragmentarismul, fragilitatea și incoerența omului modern, a omului care a pierdut Înțelegerea sensului lumii și a legăturii dintre lucruri) reușește să depășească o probă dificilă, să se salveze prin fabulație ca și În 1001 de nopți (de altfel s-a spus că pe strada Mântuleasa ar fi „o mie și una de nopți În lumea stalinistă” (/155) cel slab triumfă asupra celui puternic prin povestire și „aceasta Înseamnă că cel
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
o anume supradeterminare culturală, ceea ce le face dificile pentru neavizați. Există în ele o rezistență subterană, o inerție moale ce se împotrivește unei lecturi sprintene și superficiale. Rețeta ficțiunii se modifică în mai multe etape, pe măsură ce, în narațiune, balanța dintre fabulație și reflecție se echilibrează într-un fel sau altul. Vânzătorul de aripi (1982) e un roman enigmatic, cu final deschis. Fără a lipsi cu totul, reflexivitatea este extrem de discretă, iar în final intriga se dovedește doar promisiunea și materialul unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
și fină: istoria străveche a lui Apolo și a flautistului Marsias. Conform adagiului din Ecleziast: „Tot ce a fost va mai fi...”, iterația e dătătoare de profunzime și ecou. Procedeul - aplicat cu parcimonie - amintește de evoluția lui Gheorghe Crăciun, între fabulația lui Longos despre Daphnis și Chloe și propriul său text narativ. Alt roman, Ora păianjenului (1984), pare să fi avut inițial un final deschis căruia, sub presiune, i-a fost lipit un pasaj de încheiere, deopotrivă și încheiere a destinului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
de spirit specifică vieții în "lagărul socialist": deosebita receptivitate la zvonuri, modul în care întregul imaginar colectiv era stimulat pentru a produce o formă oarecare de speranță. Nu întâmplător, guvernanții încercau să influențeze cât mai precis circulația unor astfel de fabulații, capabile să pună în mișcare temutele mecanisme ale revoltei populare. Acest ultim ecou al dezamăgirilor colective rezumă elocvent istoria celor care au trăit intens eșecul socialismului, agravat de insolvabila fascinație pentru prosperitatea occidentală 80. Republica Moldova Din rațiuni politice și identitare
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nebun, dar, În cele din urmă, emoția sinceră a interlocutorului său l-a convins. Fără Îndoială că lucrurile nu pot fi verificate și, În pofida creditului pe care buna-credință și discernământul poetului ni-l inspiră, totul ar putea fi o simplă fabulație. Dar ceea ce nu poate fi trecut cu vederea, deoarece se coroborează cu restul mărturiilor referitoare la viața sentimentală a lui Iancu XE "Iancu" , este faptul că povestea cu iz romantic Îi asociază eroului tot o parteneră de altă nație, proiectând
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care le recompune apoi în ansambluri semnificative cu ajutorul construcției logice).203 Mitul deține o "matrice generatoare de sens", un "cod genetic intern", invariabil și independent de inflexiunile evenimențiale (spre deosebire de legendă, al cărei nucleu de semnificație îi este extern, precum în fabulațiile romanești), ceea ce determină două proprietăți ale mitului: aproprierea mitului nu se poate realiza prin descompunerea în elemente inteligibile, ci prin repetarea mitului însuși, ca "formă redundantă a imaginarului" ce funcționează prin impregnare și înțelegere globală, nu prin descompunere și explicare
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
triumful."), campionul "sistemului dublei gândiri", fracturată între realitatea imaginară și cea materială: un hibrid realizat din implantarea unei mitologii pe trunchiul social, o societate concretă funcționând în registrul imaginarului, rezultatul unei fuziuni chimice, în care nu se mai poate disocia fabulația mitologică de structurile sociale și mentale "sănătoase", cu o formidabilă rezistență la schimbare.322 În jurul anului 1900 știința și filozofia emană noi paradigme, în acord cu schimbările drastice în cunoaștere, însă religiile și mitologiile, ca adevăruri enunțate o dată pentru totdeauna
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
urmei, decât reglementarea instinctului agresivității atât intraspecifice (dinlăuntrul comunității umane), cât și interspecifice (în conflictele dintre specia umană și alte specii ale naturii)" ibidem, p. 22. 131 Ibid., p. 7. Mircea Eliade deduce că noțiunea de mit în sens de fabulație opusă realității, de falsitate, viziune care triumfă în Iluminism și mai ales în scientismul secolului al XIX-lea, își are originea în duelurile doctrinare ale creștinismului cu lumea păgână, clișeele antimitice având aceeași structură ca argumentele care consideră că orice
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
română a fost o explozie „categorică: demolând structurile statului totalitar dintr-o dată, ca o lovitură de trăsnet, ea și-a avut dramatismul și nimbul ei tragic” (p. 13). Respingând acuzația de complot, conspirație, lovitură de stat (pe care le consideră fabulații), autorul precizează: „Noua Putere politică s-a născut dintr-o sumă de conjuncturi, iar istoria și-a croit atunci drum prin hățișurile hazardului” (p. 14). Iliescu este inflamat din pricina unor „cercuri politice interne” care ar fi inculcat românilor ideea complotului
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]